Professional Documents
Culture Documents
DIMENSIUNI
• EUL REAL - rezultatul experienţelor noastre,
cadrului social şi cultural în care trăim.
• EUL VIITOR - vizează
modul în care
persoana îşi percepe
potenţialul de
dezvoltare personală
şi se proiectează în
viitor
• EUL IDEAL - ceea ce
ne-am dori să fim, dar
suntem conştienţi că
nu putem realiza
EUL REAL
• EUL FIZIC – modul în care persoana se percepe pe sine sau crede
că este perceput de către ceilalţi (Cum arăt ? Cum cred ceilalţi că
arăt ?)
• EUL COGNITIV – modul în care sinele receptează informaţii despre
sine şi despre lume (Ce şţiu despre mine ? Ce ştiu despre lume ?
Cum operez cu ceea ce ştiu ?).
• EUL EMOŢIONAL – totalitatea emoţiilor încercate faţă de sine, faţă
de restul lumii şi faţă de experienţele trăite (Ce simt ?).
• EUL SOCIAL – “vitrina” persoanei – imaginea afişată în exterior
(ceea ce suntem dispuşi să arătăm lumii despre noi şi, totodată,
modul cum ne raportăm la condiţiile externe) – de tip:
– “mimoză” (atitudine defensivă)
– “cactus” (se simte în siguranţă doar când “înţeapă”, când este
ofensiv)
– “cameleon” (se adaptează la situaţiile concrete).
• EUL SPIRITUAL – reflectă valorile şi jaloanele existenţiale
(pragmatism, idealism, religiozitate, altruism, egoism, pacifism, etc.).
EUL VIITOR
• EUL DORIT – caracterizat prin optimism,
realizat prin mobilizarea resurselor
motivaţionale şi cognitive:
– Energizant
– Directiv
– Constructiv
• EUL TEMUT – caracterizat prin pesimism,
comportamente negative şi evitative:
– Inhibitiv
– Blocant
– Evitativ
– Destructiv
EUL IDEAL
• Ceea ce ne dorim să devenim/realizăm, dar nu
putem atinge, pentru că nu avem resurse reale
• Ceea ce, odată întrezărit, ne face să ne schimbăm
opţiunile şi să ne dorim altceva (o himeră)
• Domină adesea imaginea de sine a unor
adolescenţi (identificarea cu personaje de mare
succes sau eroi din filme)
Informaţii
III. Închis către
inaccesibile IV. Blocat
alţii
altora
Stilul I : (SPAŢIUL DESCHIS) Stilul II : (SPAŢIUL ORB)
Deschis la autodezvăluiri, dar şi la Deschis la primirea feed-back-ului din
primirea de feed-back din partea partea celorlalţi
celorlalţi Reţinut în auto-dezvăluiri
Încredere în opinia celorlalţi şi în Nu are încredere în ceilalţi
opinia personală
Bun comunicator
Stilul III : (SPAŢIUL ASCUNS) Stilul IV : (SPAŢIUL NECUNOSCUT)
Deschis la autodezvăluiri Necomunicativ şi distant
Nu încurajează feed-back-ul din Nu este receptiv la feed-back-ul
partea celorlalţi celorlalţi
Nu are încredere în ceilalţi Nu este interesat nici în auto-
dezvăluiri către ceilalţi
CONFESIUNILE DESPRE SINE (AUTODEZVĂLUIRI)
• Apariţia lor în cele mai multe cazuri în grup restrâns – nu se recomandă apelul la
dezvăluiri personale în grup mare
• Apar în contextul unor relaţii interpersonale pozitive (chiar dacă mesajul lor poate
fi negativ)
• Apar de obicei în timp, odată cu maturizarea relaţiilor şi cu apariţia sentimentului
de siguranţă şi acceptare.
PIRAMIDA
1. Completează piramida
alăturată, situând pe prima
poziţie de sus persoana
(persoanele) care te
apreciază obiectiv în tot
ceea ce faci şi apoi,
descrescător, până la
ultima poziţie, unde vei
situa persoana care are
cea mai eronată imagine
despre tine:
SAU:
2. Ordonează descrescător,
începând din vârf spre
bază, persoanele, dintre
cei apropiaţi, ale căror
opinii valorează pentru tine
mai mult .
IERARHIA VALORILOR –
exerciţiu de ierarhizare a valorilor în
ordinea importanţei lor pentru elev
1. Dreptate 1. _______________
2. Religie 2. _______________
3. Fericire 3. _______________
4. Adevăr 4. _______________
5. Prietenie 5. _______________
6. Dragoste 6. _______________
7. Toleranţă 7. _______________
8. Reuşită materială 8. _______________
AUTOCUNOAŞTEREA –
concluzii:
– Marcată de subiectivism
– Proces de maturitate
– Se învaţă (rol important al şcolii)
– Factorul esenţial în reuşita profesională şi
personală
STIMA DE SINE
• Modul în care ne evaluăm pe noi înşine
• Cât de “buni” ne considerăm în comparaţie cu:
– Propriile aşteptări
– Aşteptările celorlalţi
• Este dimensiunea evaluativă şi afectivă a
imaginii de sine
• Este determinată, cel puţin în această etapă
(adolescenţa), preponderent de mesajele venite
din exterior
STIMA DE SINE POZITIVĂ
• Sentimentul de autoapreciere şi de încredere în
forţele proprii
• Dezvoltă capacitatea de a lua decizii
responsabile şi abilitatea de a face faţă presiunii
grupului
• Elevii cu o stimă de sine pozitivă (ridicată):
– Îşi asumă responsabilităţi
– Se comportă independent
– Sunt mândri de realizările lor
– Realizează fără probleme sarcini noi
– Îşi exprimă emoţiile pozitive/negative
– Oferă/cer ajutor
STIMA DE SINE NEGATIVĂ
• “Nu sunt bun de nimic”, “nimeni nu mă place”, “sunt
urât”, “sunt un prost”, etc.
• Caracterizată de trăiri emoţionale negative, rezultat al
experienţelor negative
• Elevii cu o stimă de sine negativă (scăzută):
– Sunt nemulţumiţi de felul lor de a fi
– Evită să realizeze / să se implice în sarcini noi / să-şi asume
responsabilităţi
– Se simt neiubiţi şi nevaloroşi
– Îi blamează pe ceilalţi pentru nerealizările lor
– Pretind că sunt indiferenţi emoţional
– Nu pot tolera un nivel mediu de frustrare
– Sunt uşor influenţabili
– Par rebeli, nepăsători
MODALITĂŢI DE DEZVOLTARE
A STIMEI DE SINE
• Crearea în şcoală şi familie a cât mai multe oportunităţi de
succes, situaţii în care copilul / elevul să-şi identifice punctele tari
• Crearea unor situaţii în care copilul / elevul să-şi exprime /
valorifice în grup punctele tari
• Acţiuni de voluntariat (centre pentru copii cu nevoi speciale,
cămine de bătrâni, etc.) prin care elevii să aibă oportunitatea de
a oferi ajutor celorlalţi
• Identificarea domeniilor de competenţă ale copilului /
adolescentului şi crearea unor situaţii în care acestea să fie
utilizate
• Identificarea surselor de suport social, emoţional, informaţional şi
instrumental
• Dezvoltarea abilităţilor de a face faţă situaţiilor de criză
• Dezvoltarea sentimentului de auto-eficacitate, etc.
REZULTATE
MAI BUNE !
Investiţia
de efort
Perseverenţa