Sindromul de apnee

in somn
 Definitii
Apneea reprezinta:
• Reducerea fluxului de aer ≥ 90% fata de
valorile bazale, inregistrata prin intermediul
seonzorilor oronazali sau a canulelor nazale de
presiune
• Durata reducerii fluxului de aer ≥ 10 sec
• Reducerea fluxului de aer constituie cel putin
90% din eveniment

Hipopneea reprezinta:
• Reducerea fluxului de aer ≥ 30% fata de
valorile bazale inregistrata prin intermediul
seonzorilor oronazali sau a canulelor nazale de
presiune sau pletismografie de inductie
• Durata reducerii fluxului de aer ≥ 10 sec
• Reducerea saturatiei in oxigen cu ≥ 3% fata
de SpO2% bazala anterioara evenimentului
si/sau evenimentul este asociat cu o trezire
 Definitii
Trezire legata de efortul respirator (RERA)
• Reducerea obstructiva a fluxului de aer prin CAS (care nu indeplineste criteriile de
apnee sau hipopnee), asociata cu efort respirator crescut care se remite la trezire
• Se inregistreaza de preferinta prin manometrie esofagiana, manometrie nazala sau
pletismografie de inductie
• Criterii de diagnostic: serie de cicluri respiratorii cu efort crescator/descrescator
sau aplatizare, care conduce la o microtrezire si care nu poate fi definita ca apnee
sau hipopnee, cu durata ≥ 10 sec.
Respiratia Cheyne-Stokes:
• Inregistrarea a cel putin trei cicluri de fluctuatii crescendo-descrescendo ale
respiratiei, precum si una dintre urmatoarele:
• 5 sau mai multe episoade de apnee sau hipopnee centrala per ora de somn
• Durata fluctuatiilor crescendo-descrescendo ale respiratiei timp de cel putin 10
minute (continuu)
Hipoventilatie:
• Cresterea PaCO2 cu ≥10 mmHg in timpul somnului fata de PaCO2 din timpul zilei
sau in decubit dorsal
• Recoltarea EAB cu evidentierea unor niveluri crescute a PaCO2 imediat dupa
episod este sugestiva
 Simptome
• Cel mai frecvent raportat – sforait tare, frecvent
• Pauze respiratorii in somn
• Sunete de sufocare sau gafait in somn
• Somnolenta diurna excesiva
• Oboseala diurna excesiva
• Somn neodihnitor
• Insomnie
• Cefalee dimineata
• Nicturie
• Dificultati de concentrare
• Afectarea memoriei
• Iritabilitate
• Libido scazut
 Factori de risc
• Supraponderalitatea (IMC>25)
• Grosimea crescuta a gatului (peste 43 cm pentru barbati
si peste 40 cm pentru femei)
• Mai frecventa la adultii de varsta medie si varstnici
• Sexul masculin
• Menopauza
• Hipertensiunea arteriala
• Sedentarismul
• Istoricul familial pozitiv
• Consumul excesiv de alcool
• Benzodiazepinice in medicatie
 Examen clinic
• Scor Mallampati crescut (identifica riscul intubarii orotraheale dificile)
• Ingustarea cailor aeriene prin peretii laterali (predictor independent
al prezentei sdr. apneei in somn la barbati)
• Palat dur cu arcada inalta
• Amigdale hipertrofice („kissing tonsils”)
• Retrognatia sau micrognatia

• Comorbiditati frecvent intalnite:

o Hipertensiunea arteriala
o Insuficienta cardiaca congestiva
o Hipertensiune pulmonara
o Accident vascular cerebral
o Sindrom metabolic
o Diabet mellitus tip 2
 Apnee
obstructiva

Apnee
centrala

Cheyne-
Stokes
 Apneea obstructiva de somn
• Apneea obstructiva de somn afecteaza 2-4% dintre adulti
• Raportul barbati:femei = 2-3:1
• Prevalenta creste de 2-3x la persoanele >65 ani
• Semnele, simptomele si consecintele pe termen sunt
consecintele directe ale cloabarii repetate a cailor
respiratoii superioare: hipoxemie, hipercapnie, variatii
mare ale presiunii intratoracice, fragmentarea somnului si
cresterea activitaii simpatice
• Elemente clincie definitorii - 3xS:
o Somnolenta diurna (daytime Sleepiness)
o Sforait zgomotos (loud Snoring)
o Sotia/sotul raporteaza intreruperea respiratiei asociata
cu gafait sau sufocare (Spouse-report)
 Determinarea severitatii apneei
obstructive de somn
• Indexul Apnee-Hipopnee (AHI): Numarul de episoade de apnee
sau hipopnee per ora de somn, confirmate de polisomnografie.

• Indexul Tulburarilor Respiratorii (RDI): Numarul de episoade de

apnee, hipopnee sau RERA per ora de somn, confirmate de
polisomnografie.

• Microtrezire: Schimbarea brusca a traseului EEG prin aparitia de

ritmuri de fond cu frecventa alfa sau beta sau frecvente mai
mari de 16 Hz (nu fusuri de somn) cu o durata de 3-15 sec. Se
observa somn normal timp de cel putin 10 secunde inainte si
dupa episod. O microtrezire nu este considerata stare de veghe in
sensul ca pacientul nu este constient de aceste evenimente.
 Determinarea severitatii apneei
obstructive de somn
• Criteriile de severitate SAS sunt o combinatie intre
severitatea somnolentei diurne si valoarea indexului
apnee-hipopnee (AHI).
• Evaluarea somnolentei diurne se realizeaza, de obicei,
prin intermediul chestionarelor. Cel mai folosit - Epworth
Sleepiness Scale (ESS)
• In functie de indexul apnee-hipopnee (AHI) sau indexul
tulburarilor respiratorii (RDI):
1. Usoara: 5-15 evenimente per ora
2. Moderata: 15-30 evenimente per ora
3. Severa: mai mult de 30 evenimente per ora
 Apneea centrala de somn
• Apneea centrala de somn se intalneste rar (<10% dintre
pacientii care efectueaza o PSG)
• In populatia generala prevalenta este <1%
• Predominanta masculina
• Prevalenta creste >60 ani
• Mai frecvent in populatii selectionate:
o ICC – 25-40%
o AVC – 10%
o Program metadona – 30%

• Cauze frecvente: insuficienta cardiaca, AVC, insuficienta

renala, boala Parkinson, MSA
Polisomnograma normala (F, 20 ani)
Polisomnograma cu apnee obstructiva in somn (F, 73 ani)
Polisomnograma cu apnee obstructiva in somn (B, 73 ani)
Polisomnograma cu apnee obstructiva in somn (B, 56 ani)
Weekend placut!