You are on page 1of 8

Universitatea Tehnică "Gheorghe Asachi" din Iaşi

Facultatea CMMI
Departamentul Inginerie şi Management
Specializarea Inginerie Economică
Anul IV
Semestrul II - Anul universitar 2017-2018

MANAGEMENTUL
RESURSELOR UMANE
(MRU)

Cadru didactic: Studenti: Olaru


Cosmina
Prof. univ. dr. ing. Carmen Aida Huţu Tofan Gheorghe
carmenh12@yahoo.com Tudurache Maria
Prodan Ionut
Modelul caracteristicilor
postului. Exemplu de aplicare
Pe baza studiului menţionat, R. Hackman şi G. Oldham au
dezvoltat un model comprehensiv care recunoaşte că anumite
caracteristici ale muncii contribuie la trăirea de către salariaţi a
anumitor stări psihologice, menţionând influenta moderatoare a
nevoii de creştere.
Această teorie promovează ideea că un ocupant al unui post
are trei stări psihologice. Cele trei stări psihologice sunt strâns
legate de nivelul de perfomanta. Nivelele înalte de performante,
motivaţie internă, nivel scăzut de absenteism şi fluctuaţia internă
a personalului sunt induse de cele trei stări.
Privind acest lucru în ansamblu, angajatul va fi motivat,
satisfăcut şi productiv. În concluzie, angajatul poate simţi :
1)efectele pozitive ale semnificaţiei muncii;
2) responsabilitatea pentru rezultatele muncii sale;
3) cunoaşte rezultatele muncii prestate;
Hackman-Oldham prezintă cinci dimensiuni de bază ale postului care produc cele
trei stări psihologice.

1) varietatea deprinderilor;
2)identitatea sarcinilor;
3)semnificaţia sarcinilor;
4)autonomie;
5)feedback.

Semnificaţia dimensiunii elementelor din modelul Hackman-Oldham este descrisă


în continuare.
Varietatea deprinderilor exprimă nivelul până la care postul solicită salariatului să
facă diferite lucruri şi implică.
Semnificaţia sarcinilor priveşte importanta postului, impactul pe care îl are asupra
altora, din organizaţie şi din afara ei.
Identitatea sarcinilor: gradul in care postul cere indeplinirea unor sarcini unitare si
identificabilie (a indeplini sarcinile de la ‘’cap la coada’’, cu rezultate vizibile)
Autonomia defineşte gradul de libertate şi de independentă, pe care angajatul le
are în planificarea muncii, luarea deciziilor şi efectuarea muncii.
Feedbackul implică nivelul la care postul oferă angajatului informaţii clare şi
directe despre rezultatele şi performanţele obţinute.
STUDIU DE CAZ
Loc de munca: OMCO
România SRL

Funcţie ocupată: INGINER


PROGRAMATOR CNC

Nume: Cristian Arvinte

1. Introducere
În societatea actuală observăm faptul că există o uriaşă problema
cu care se confrunta angajatorul. Enumerând mai sus teoria R.
Hackman şi G. Oldham observăm că angajatul trebuie să ţină cont de
câţiva factori esenţiali pentru bunul mers al lucrurilor. În rândurile care
urmeaza, vom exemplifica un caz din Iaşi. Concret, cazul unui inginer
mecanic angajat într-o corporaţie .
2. Afirmația problemei
Consecințele satisfacției profesionale sunt foarte
importante pentru o companie, în ceea ce priveşte
eficienta productivitatea, relațiile cu angajații,
absenteismul și cifra de afaceri și unui angajat în
ceea ce privește sănătatea și bunăstarea să.
Satisfacţia la locul de munca este cheia relaţiei
percepute între ceea ce se aşteaptă şi ceea ce se
obţine la locul de muncă.

3. Obiectivul studiului
Obiectivele principale ale studiului sunt următoarele:
1. Să evalueze contextul social al lucrătorului din
sectorul ingineriei mecanice, concret, al operatorului
CNC
2. Cunoaşterea restrângerilor legate de munca pe
care o prestează
3. Identificarea factorilor determinanți ai motivației
lucrătorului
După terminarea facultăţii, Cristian Arvinte s-a angajat într-o multinaţională prezenta pe plan local.
Postul ocupat a fost cel de inginer programator CNC, dar cu diverse ramificaţii. Îndatorirea principală
era primirea desenului 3D şi ducerea la bun sfârşit a PPAP (Production Part Approval Process).
Varietatea deprinderilor era completată şi de faptul că un inginer trebuia să urmeze producţia propriu
zisa a piesei. Din aceste două task-uri putem să afirmăm, concis, faptul că angajatul prelua produsul
într-o fază incipientă şi îl preda într-o stare finală. Inginerul ne-a marturist faptul că responsabilităţile
pe care le are sunt mari, greşelile putând avea un impact negativ atât pe plan intern, cât şi pe plan
extern.
Pe plan intern putem să dăm exemplul aparatelor CNC care, nemanevrate corect, ar putea cauza
neplăceri pe plan economic, dar şi pe plan social. După ducerea la bun sfârşit a task-ului, existau
şedinţe în care angajaţii vorbeau despre îndeplinirea cu succes a responsabilităţilor, dar şi despre
comenzile ce vor urma. Subiectul nostru a afirmat că jobul avut îi conferea o oarecare libertate,
nimeni neintervenind în procesul de producţie supraveghiat de el.

In urma lucrurilor pe care le-am aflat, suntem de parere ca o buna parte din teoria R. Hackman şi G.
Oldham a fost pusa in practica.
BIBLIOGRAFIE

‘’Job characteristics model of Hackman and Oldham in garment sector’’ Abu Mukul; Shah Rayhan, Fazlul Hoque release: 2013
http://llufb.llu.lv/conference/Research-for-Rural-Development/2014/LatviaResearchRuralDevel20th_volume2-178-183.pdf
https://en.wikipedia.org/wiki/Job_characteristic_theory

You might also like