NOŢIUNI GENERALE PRIVIND

IGIENA ŞI TOXICOLOGIA
MEDIULUI

Curs introductiv
Conf.univ.dr. MONICA TARCEA
Igiena este o ramură a medicinii, care are ca scop
prevenirea îmbolnăvirilor şi păstrarea sănătăţii
omului şi a colectivităţii umane în general.

Este disciplina de bază a medicinii preventive.

• Igiena, ca domeniu de cercetare teoretică şi aplicare

practică :
– studiază adaptarea omului şi colectivităţilor la mediul
ambiant
– studiază influenţa condiţiilor de viaţă şi de muncă, a
factorilor naturali şi sociali asupra sănătăţii
– elaborează şi asigură respectarea normelor sanitare, de
protecţia şi supravegherea calităţii factorilor de mediu.

• Obiectivul major al acestei ştiinţe îl constituie

elaborarea şi asigurarea la nivelul tuturor structurilor
ecosistemului uman a respectării normelor sanitare,
menite să protejeze organismului uman împotriva bolii.
• Factorii externi care acţionează asupra organismului se
mai numesc şi factori de mediu sau ecologici şi se
grupează după natura lor în factori :
– fizici (zgomot, radiaţii, temperatură, presiune atmosferică)
– chimici (subst. organice/anorganice, naturale/sintetice)
– biologici (virusuri, bacterii, paraziţi)
– sociali (solicitările profesionale, stresul, interrelaţiile
umane).

• O altă clasificare se poate orienta după originea acestor

factori ca: naturali (apa, aerul, solul, alimentele) sau
artificiali (locuinţa, unele alimente)

• Unii pot fi consideraţi factori sanogeni (cu acţiune

favorabilă asupra sănătăţii) sau patogeni (care pot
induce apariţia unei boli).

• Acţiunea acestor factori ambientali asupra organismului

uman şi sănătăţii populaţionale depinde de gradul de
expunere şi natura acestora (intensitate mare/acţiune
imediată sau intensitate redusă/acţiune cronică).
• Vom urmări şi detalia:
– principalele caracteristici fizice, chimice şi biologice ale
poluanţilor majori din mediu şi impactul acestora asupra
sănătăţii omului, animalelor, plantelor şi mediului
înconjurător
– aspectele fizice şi chimice ale toxicelor din mediu, ale
factorilor de mediu, ale factorilor biologici şi nutriţionali
care ne influenţează zilnic
– substanţele chimice produse antropogenic şi natural
care pot afecta organismele vii şi procesele ecologice
– legătura intrinsecă între sănătatea omului şi calitatea
aerului, apei, solului şi alimentelor
Istoric:
• în secolul trecut: dezvoltare tehnologică, industrială şi
economică foarte mare (ex. ind. chimică -prin fertilizatori
agricoli/pesticide a dus la creşterea producţiei de hrană-, ştiinţa şi
medicina) care a susţinut îmbunătăţirea sănătăţii publice, dar
şi creşterea poluării mediului cu efecte globale
• au apărut noi legi de protecţia mediului şi regulamente de
monitorizare
• încă din 1970 s-au stabilit 6 poluanţi majori din aer care
influenţează direct morbiditatea şi mortalitatea populaţiei,
dar şi cu efecte asupra vizibilităţii, materialelor, vegetaţiei:
– pulberile, SO2, CO, NO2, oxidanţii fotochimici şi hidrocarburile
• calitatea apei depinde de conţinutul efluenţilor, de limitarea
materialelor deversate în ape din industrii şi canalizare şi
deşeuri depozitate

• Legislaţia prevede dezvoltarea unor metode cât mai

eficiente de:
– evaluare a toxicităţii subst. chimice formate şi eliminate în
mediu
– monitorizarea efectelor produse la expuşi
– prezicerea impactului asupra mediului (risk assessment) şi
– acoperirea dezastrelor.
• Domeniul igienei şi toxicologiei mediului
urmăreşte 2 direcţii:
1. Reglementare/standardizare
- asigură teste standardizate rapide şi economice, cu
rezultate aplicabile practic
2. Cercetare
- evidenţiază importanţa interacţiunilor complexe între
organismul individual, specii, procesele fiziologice,
factorii de mediu şi numeroasele subst chimice
antropogenice
- este un compus toxic?
- care este sursa?
- care este doza toxică?
- cum se transformă aceşti poluanţi după eliminarea în mediu?
- în ce măsură sunt expuse organismele la poluanţi?
- cum influenţează aceste modificări fiziologice produse de toxice,
dinamica şi sănătatea populaţională?
- care sunt efectele directe la toxice şi cele indirecte asupra lanţului
ecologic?
- cum acţionează mai mulţi poluanţi deodată comparativ cu unul singur?
- cum putem reduce nivelul lor din mediu?
• Mecanismele de evaluare a acţiunii acestor
poluanţi din mediu se bazează pe:
– studii biologice (de evaluare a morbidităţii, mortalităţii,
creşterii individuale, reproducerii, ratei metabolice,
inducerea de enzime etc.)
– observaţii practice (concentraţia tisulară a toxicului,
densitatea speciilor din grup, dinamica populaţională)
– experimente practice (teste pe animale, simulări
ambientale, modele teoretice predictive)

• Toxicologia ambientală este o ştiinţă nouă,

multidisciplinară care include mai multe domenii de
studiu: biologie, chimie, anatomie, genetică,
fiziologie, microbiologie, ecologie, epidemiologie,
dreptul legislativ şi ştiinţele de calitatea apei,
aerului, solului, alimentelor !
 Interrelaţii între igiena mediului şi
diverse discipline ştiinţifice
(“Environmental toxicology” by Ming-Ho Yu, 2004, pag. 6)
• Recomandări:

– Inconvenient truth by Al Gore

– http://www.damaidep arte.ro/? p=638

– http://www.ecomagazin.ro/viitorul-
alimentatiei-film-documentar/
• În prezent, igiena cuprinde mai multe domenii de
orientare, exprimate la nivel populaţional:

• igiena mediului sau comunitară (ecologică)

– cuprinde igiena aerului, apei, solului şi locuinţelor
• igiena expunerii la radiaţii
• igiena alimentaţiei
– studiază valoarea nutritivă a alimentelor, prevenirea
contaminării lor, bolile transmise prin alimente şi modul
sanogen de alimentaţie
• -
Elemente cu specific în domeniul medicinei dentare:
• Poluarea de interior
• Noxele profesionale din cabinetul dentar (pulberi, gaze,
sange)
• Îmbolnăvirile cu caracter profesional
• Igiena orală la tineri ca şi comportament la risc
• Nutriţia pentru sănătatea orală
– dieta este esenţială pt dezvoltarea dinţilor, păstrarea integrităţii
ţesuturilor gingivale şi orale, rezistenţa osului dentar şi
prevenirea bolilor cavităţii orale
– recomandări pentru un aport adecvat de nutrienţi, folaţi,
riboflavină, ciancobalamină, vitamina A, E, C şi D, fier, zinc,
fluor
– cancerul oral provocat de fumat, exces de alcool, alimenaţie
incorectă
– Integritatea dinţilor depinde de tipul, consistenţa, forma,
frecvenţa consumului de alimente şi băuturi, de asocierea de
alimente, de succesiunea acestora, de compoziţie, de timpul
de expunere al ţesutului dentar la alimente şi de microflora