You are on page 1of 145

SEMEIOLOGIE MEDICALĂ

Curs 9

APARATUL CARDIOVASCULAR

Răzvan Constantinescu
Semeiologia aparatului
cardiovascular

1. Particularităţile anamnezei
2. Simptome majore: durerea, dispneea,
palpitaţiile
3. Examenul obiectiv al cordului
4. Examenul arterelor şi venelor
Semeiologia aparatului
cardiovascular

1. Particularităţile anamnezei
2. Simptome majore: durerea, dispneea,
palpitaţiile
3. Examenul obiectiv al cordului
4. Examenul arterelor şi venelor
Vârsta

 de debut a simptomelor
 actuală

● de la naştere: cardiopatii congenitale


● copil şi adolescent: cardită reumatismală
● bătrâni: CIC, HTA, CPC
Sexul

F: SM, PVM, cardiotireoză; menopauza - CIC


B: ATS, CIC, CPC, AOMI, CMA

Antecedentele heredo-colaterale

Factori genetici predispozanţi pentru: HTA, CIC


Antecedentele personale
 RAA → valvulopatii
 infecţii acute (difterie, viroze, scarlatină) → miocardite
 lues → aortită
 TBC → pericardită
 boli cronice respiratorii → CPC
 endocrinopatii → FA, miocardopatii
 GNC → HTA, ICC
 DZ → CIC
 obezitatea → HTA, CIC
 chimioterapie sau radioterapie locală
Condiţiile de viaţă

 Alimentaţia cu exces de grăsimi → ATS


 Sarea → HTA
 Fumatul → ATS
 Etilismul → CMDA
Condiţiile de muncă

 locul de muncă rece → reumatism


 procesul de muncă (poziţii forţate, caldură excesivă)
 noxele → CPC
 stresul → IMA
 sedentarismul → ATS
Semeiologia aparatului
cardiovascular

1. Particularităţile anamnezei
2. Simptome majore: durerea, dispneea,
palpitaţiile
3. Examenul obiectiv al cordului
4. Examenul arterelor şi venelor
DUREREA

Mecanism: neconcordanţa dintre nevoia de


oxigen şi aportul transcoronarian → hipoxie
miocardică → produşi de catabolism şi acidoză
locală = stimuli ai durerii.
Cauze: ateroscleroza coronariană, arterite
inflamatorii septice sau imune, spasm coronarian.

Forme clinice: AP şi IMA.


D
U
Angina pectorală
R
E
R  sediu: retrosternal/precordial
E  iradiere: umăr stâng, faţa internă a braţului,
A antebraţului şi ultimele două degete
 caracter: constrictiv
 apare la: efort/echivalenţe
 cedează la: repaus/nitroglicerină
 durată: 5-20'
D
U
Infarctul miocardic acut
R
E  sediu: acelaşi
R  iradiere: aceeaşi
E
 intensitate: mare, atroce
A
 asociază: şoc, transpiraţii, anxietate,
tulburări de ritm, greaţă, vărsături
 cedează la: antalgice opiacee
 nu cedează la repaus şi nitroglicerină!
 durată: peste 20' (ore)
Angina instabilă: caractere intermediare între AP şi IMA
D Alte circumstanţe de apariţie a
U durerii anginoase
R
E
R
E  Anemii severe
A  Spasm coronarian
 Stenoză aortică
 Stenoza ostiumului coronariam
 Tahicardii şi tahiaritmii
D
U Alte dureri în boli cardiovasculare
R
E
R
E
 Pericardita exsudativă
A
 Disecţia de aortă
 Junghiul atrial al lui Vaquez
D Durerea precordială de natură
U
vegetativă
R
E  apare în nevroze
R  „înţepătură“ precordială
E  de obicei la apex
A  arătată cu vârful degetului
 durata: secunde
 necorelată cu efortul
 la emoţie sau surmenaj
 asociază: iritabilitate, valuri de căldură,
cefalee, insomnie, astenie
D
U Diagnosticul diferenţial
R
E 1) Afecţiuni ale peretelui toracic: nevralgii,
R fracturi, zona zoster, miozite, artrite, artroze
E
A 2) Afecţiuni vertebrale: spondiloze, spondilite,
hernie de disc, traumatisme

 exacerbate la apăsare
 influenţate de mişcările respiratorii
D
U Diagnosticul diferenţial
R
E
R 3) Bolile umărului: PSH, nevralgie de plex
E brahial
A 4) Boli pleuro-pulmonare: pleurită, pneumonie,
pneumotorax, infarct pulmonar
5) Boli digestive: esofagită, HH, LBV, PA
DISPNEEA

Mecanisme:
 staza venoasă pulmonară
 acumularea de produşi de catabolism anaerob al
muşchilor → alterarea schimburilor gazoase
alveolo-capilare → hipoxie → acidoză →
stimularea centrului respirator
D
I Forme clinice
S
P
N 1. De efort/progresivă
E 2. De repaus
E
A 3. Paroxistică
4. Periodică de tip Cheyne-Stokes
5. Non-cardiacă
D
I 1. Dispneea de efort
S
P
N  progresivă
E  vesperală
E
A  tahipnee inspiratorie şi expiratorie
 cauze: IVS, HTAP, SM, ICG
D
I 2. Dispneea de repaus
S
P
N  permanentă
E  ortopnee
E
A  tahipnee inspiratorie şi expiratorie
 cauze: IVS severă, ICG, pericardită
exsudativă
D
I 3. Dispneea paroxistică
S
P
ASTMUL CARDIAC
N
E  atac brusc, noaptea / după efort
E  ortopnee
A  tuse seacă
 examenul obiectiv pulmonar: normal /
rare subcrepitante la baze
 durata: maximum 30'
D
I 3. Dispneea paroxistică
S EDEMUL PULMONAR ACUT
P
N  atac brusc, noaptea / după efort
E  ortopnee
E  urgenţă majoră
A  tuse seacă → umedă (abundentă,
spumoasă, seroasă, rozată)
 anxios, agitat, transpirat, palid-cianotic
 tahicardie, galop, aritmii
 raluri crepitante şi subcrepitante bazal, cu
evoluţie ascendentă
D
I 4. Dispneea Cheyne-Stokes
S
P Caracter: predominant nocturn.
N Aspect:
E
E
A
Cauze: tumori şi hemoragii cerebrale, intoxicaţia
cu morfină.
Mecanism:  PaCO2 →  ventilaţia →  PaCO2
→ hipoventilatie → apnee.
D 5. Dispneea de cauze
I
S extracardiace
P
N
E  Boli respiratorii: EP, fibroze, AB
E
 Anemii severe
A
 Obezitate
 Nevroze
PALPITAŢIILE

= senzaţie neplăcută de percepere a propriilor


bătăi ale inimii.
Normal: efort, emoţii.
Patologic:
 boli cardiace  aritmii: Es, FA, TPSV…
 boli pulmonare: pleurezie
 boli digestive: HH, LBV
 boli nervoase: nevroze
P
A Mod de prezentare
L
P
I
 intermitente  Es
T
A  paroxistice  TPSV, FA paroxistică (ore/zile)
Ţ  persistente  valvulopatii, cardiopatii
I congenitale, hipertiroidism, anemii, IA
I
L
E
Simptome respiratorii în
afecţiunile cardiovasculare
Tusea
o stază pulmonară
o compresiune mediastinală
Hemoptizia
o HTAP (SM)
o tromboze/embolii pulmonare
o anevrism AO rupt în TRS
Expectoraţia
o spumoasă, rozată (EPA)
o sero-mucoasă (BC pe stază)
o muco-purulentă (infecţie secundară)
Simptome digestive în
afecţiunile cardiovasculare
 inapetenţă, greaţă, vărsături: IVD, intoxicaţie
digitalică, AVC, IMA
 disfagie şi sughit (în compresiuni): SM, anevrism
AO, pericardită exsudativă
 dureri abdominale: localizare abdominală a
durerii anginoase, hepatalgia de stază, embolii
vasculare, disecţia de AO abdominală, ischemie
entero-mezenterică
 meteorism: ICC
Simptome neuro-senzoriale în
afecţiunile cardiovasculare

 auditive: HTA
 vizuale: HTA, embolii
 tulburări de somn: insomnia (IVS acută),
hipersomnia (CPC, sdr Pickwick)
 cefalee: HTA, AVC, arterită Horton, CPC
 ameţeală şi vertij: HTA, hTA, tulburări de ritm,
valvulopatii
Simptome neuro-senzoriale în
afecţiunile cardiovasculare

Lipotimia şi sincopa
 de efort: SA, SP, HTA
 spontană: TPSV, BAV3
 prin AVC hemoragice, trombotice, ischemice: HTA
 posturale/ortostatice: hTAo, DZ, ATS
Simptome generale în
afecţiunile cardiovasculare
Febra
 a bolii de bază cu complicaţii cardiovasculare (sepsis,
RAA)
 de însoţire a necrozei (IMA)
 boală infecţioasă cardiovasculară (pericardită,
miocardită, tromboflebită, EBSA)

Scăderea ponderală
 EBSA
 miocardite
 ICC
Semeiologia aparatului
cardiovascular

1. Particularităţile anamnezei
2. Simptome majore: durerea, dispneea,
palpitaţiile
3. Examenul obiectiv al cordului
4. Examenul arterelor şi venelor
ATITUDINEA

 ortopnee: IVS
 IVD: orizontală, contras-
tantă cu cianoza şi dispneea
 genu-pectorală:
pericardita exsudativă
 “şezând pe vine”: cardio-
patii congenitale cianogene
 “spectator de vitrină”: AP
FACIESUL

 Mitral: SM

 Edemaţiat, cu cearcăne: ICC

 Edemaţiat, cu cianoză
severă: CPC

 Anxios, inspaimintat: EPA

 Pletoric: HTA
CIANOZA

EDEMUL CARDIAC
PALOAREA
Generalizată
 anemie: EISA, EIA
 şoc/colaps: IMA, embolie
pulmonară, disecţie de AO
 HTA
 IA
Localizată
 persistentă: arterite
 tranzitorie: sindrom Raynaud
ERUPŢIILE CUTANATE ŞI NODULII

 Eritem marginat: RAA

 Peteşii, echimoze: RAA, EBSA

 Nodulii Meynet: RAA

 Nodulii Osler: EBSA

 Eritem nodos: RAA


HIPOCRATISMUL DIGITAL

 Cardiopatii congenitale
 EBSA
 CPC
SUBICTERUL

 EBSA
 Ciroza cardiacă
MANIFESTĂRI RESPIRATORII

 Plămânul de stază: IVS


 Hidrotoraxul: ICC, IMA
MANIFESTĂRI DIGESTIVE

o Hepatomegalia de stază: ICD


o Ascita: ICD
TIPUL CONSTITUŢIONAL

 Nanismul, infantilismul si gracilitatea:


cardiopatii congenitale
 Sindromul Marfan: IM, IA
 Sindromul Klinefelter: DSA
 CoAO: ½ superioară mai dezvoltată decât
½ inferioară
INSPECŢIA
Modificări ale cutiei toracice

1. Bombarea regiunii precordiale (la copil)


 cardiopatii congenitale
 valvulopatii severe
 pericardită exsudativă
 anevrismul de AO

2. Retracţia regiunii precordiale


 simfize pleuro-pericardice severe
INSPECŢIA
Modificări ale circulaţiei superficiale toracice

 circulaţia colaterală venoasă: sdr. VCS


 circulaţia colaterală arterială (cordoane
pulsatile): CoAO
INSPECŢIA
Pulsaţii vizibile în regiunea precordială
Şocul apexian
→ deplasat la dreapta: simfize pleurale drepte,
pleurezie masivă stângă
→ deplasat la stânga: cardiomegalie, simfize
pleurale stângi, pleurezii masive drepte

 HVS: spre stânga şi în jos


 HVD: spre stânga
PALPAREA

Relaţii obţinute:
 şocul apexian
 pulsaţii anormale în regiunea toracică
anterioară
 cliuri şi clacmente
 freamăt
 reflux hepato-jugular
PALPAREA
Şocul apexian

 normal: spaţiul V i.c. stâng (adult), spaţiul IV i.c.


stâng (copil), pe linia medioclaviculară
 uneori neperceptibil
 se deplasează cu poziţia subiectului
PALPAREA
Şocul apexian
Patologic:
 abolit: pericardita exsudativă
 deplasat: HVS, HVD, pleurezii masive, EP, T
abdominale
 fix: simfize
 intensitatea:
 diminuată (IMA, miocardită, pericardită, şoc)
 accentuată (tireotoxicoză, stări febrile, IA =
şoc „en dome” + „en masse”)
PALPAREA
Pulsaţii anormale

◙ Vasele gâtului (fosele supraclaviculare)


◙ Arcul AO (foseta suprasternală)
◙ Vasele mari (AO şi AP anevrismale)
◙ Regiunea epigastrică  HVD (semn Harzer)
PALPAREA
Freamătul

= senzaţie de vibraţie patologică la palpare →


suflu/frecatură la ascultaţie (freamăt catar)
 sistolic: SA, SP, IM, anevrisme, DSV
 diastolic: SM
 sistolo-diastolic: PC

 Freamăt pericardic
PALPAREA
Refluxul hepato-jugular

Confirmă natura (cel puţin parţial) cardiacă a


unei hepatomegalii.
PERCUŢIA

 aria matităţii cardiace absolute şi relative


 valoare relativă pentru pericardita exsudativă
 limite  influenţată de mulţi factori: poziţie, boli
pleuro-pulmonare, constituţie
AUSCULTAŢIA
Tehnică

Poziţii:
 decubit dorsal
 decubit lateral stâng
 poziţie şezândă, cu trunchiul uşor aplecat înainte
 ortostatism
AUSCULTAŢIA
Tehnică

 VM: apnee postexpiratorie

 VT: apnee postinspiratorie


 VA şi VP: ortostatism sau poziţie şezândă,
cu trunchiul uşor aplecat în faţă
 IA: poziţie şezândă, cu mâinile ridicate
deasupra capului
AUSCULTAŢIA
AUSCULTAŢIA
Arii şi focare de auscultaţie

● Ventriculară stângă ● Mitral


● Ventriculară dreaptă ● Aortic
● Aortică ● Erb
● Pulmonară ● Tricuspidian
● Pulmonar
AUSCULTAŢIA
Condiţii

 Linişte
 Alinierea olivelor cu CAE
 Reperarea vârfului cordului prin palpare
 Reperarea Z1 si Z2
 Concomitent cu palparea pulsului
AUSCULTAŢIA
Erori

 artefacte
 nu ştim exact ce trebuie ascultat
 stetoscop defect
 zgomot exterior
 elemente stetacustice pulmonare suprapuse
 hipoacuzia
 graba/superficialitatea
AUSCULTAŢIA
Caracterele zgomotelor cardiace

Geneza zgomotelor  elemente: valvular, muscular,


vascular, sangvin (acceleraţia sau decelerarea bruscă
a fluxului)
Caracteristici:
 intensitatea depinde de amplitudinea vibraţiilor
 tonalitatea depinde de frecvenţă (joasă, înaltă)
 timbrul traduce prezenţa armonicelor
complementare
AUSCULTAŢIA
Zgomotele cardiace normale
Z1: intens, tonalitate joasă, prelungit (0,1-0,16 s),
intensitate maximă la VM şi VT
Z2: grup vibratoriu amplu, generat de închiderea
VA si VP, durată 0,09-0,1 s
 între Z1-Z2 → mica pauza (mica tăcere)
 între Z2-Z1 → marea tăcere (diastola)
AUSCULTAŢIA
Geneza Z1

● închiderea valvelor mitrale şi tricuspidiene


● deschiderea valvelor semilunare (aortice şi
pulmonare) 0,04 s
● punerea în tensiune a pereţilor ventriculari,
acceleraţia fluxului sanguin la începutul sistolei,
ejecţia sângelui la nivelul rădăcinii aortei
● tonalitate joasă, durată lungă ("toum").
● Simultan cu pulsul!
AUSCULTAŢIA
Geneza Z2

● închiderea valvelor semilunare


● deschiderea valvelor mitrale şi tricuspidiene
● tonalitate înaltă, durată scurtă ("ta")
Intensitatea Z2 depinde de:
 presiunea diastolică în AO şi AP
 proximitatea aortei faţă de peretele toracic
 dimensiunea rădăcinii aortei/pulmonarei
 mobilitatea valvelor semilunare
AUSCULTAŢIA
Z3 şi Z4

● Z3: corespunde umplerii ventriculare rapide; to-


nalitate redusă, se percepe la 0,12-0,16 s după Z2
● Z4: zgomot de origine atrială (sistola); situat la
0,12 s înaintea Z1
● Z3 şi Z4: fiziologic în copilărie şi la tineri
AUSCULTAŢIA

Z3 patologic
 hipertrofii ventriculare de tip excentric: IM
severă, CMD

Z4 patologic
 hipertrofii ventriculare de tip concentric: SA,
CMHO
AUSCULTAŢIA
Modificările zgomotelor cardiace

 Diminuarea

 Accentuarea

 Clivarea (dedublarea)
AUSCULTAŢIA
Diminuarea intensităţii zgomotelor cardiace

1. Cauze extracardiace
 emfizem pulmonar
 pleurezie stângă
 obezitate
 musculatură dezvoltată
 sâni mari
AUSCULTAŢIA
Diminuarea intensităţii zgomotelor cardiace
2. Cauze cardiace (diminuă predominant un zgomot)
Diminuarea Z1:
 scade forţa de contracţie a inimii: miocardite IMA, IC
severă, şoc
 neînchiderea corectă a valvelor: IM, IT, BRS
Diminuarea Z2:
 lezarea valvelor semilunare: IA, IP

Pericardita exsudativă  diminuă ambele zgomote.


AUSCULTAŢIA
Accentuarea intensităţii zgomotelor cardiace
Z1 + Z2:
● fiziologic: efort, emoţii, sarcină
● patologic: febră, hipertiroidism
Z1:
 SM, endocardita (edem), tahicardii (diastola scurta), ES,
BAV3; DSA, DSV, PCA (flux transvalvular crescut)
Z2:
 HT în AO/AP (modificarea elasticităţii pereţilor vasculari)
 HTA, IA, anevrism AO, HTAP (SM, şunturi)
AUSCULTAŢIA
Clivarea zgomotelor cardiace
Z1:
 IA, SM, BRS, Es
 normală la copil!

Z2:
 normal în inspir profund, cu 3 caractere:
 AO precede AP
 distanţa mică între cele două elemente
 modificabilă cu respiraţia
AUSCULTAŢIA

 Clivarea patologică largă


a Z2: BRD, SP, IM, DSV

 Clivarea fixă a Z2: DSA

 Clivarea paradoxală a Z2:


BRS, SA, PCA, HTA
severă, miocardopatii
AUSCULTAŢIA
Zgomotele cardiace supraadăugate

 clacmente
 clicuri
 galop
 frecătura pericardică
 sufluri
AUSCULTAŢIA
Clacmente şi clicuri

 zgomote seci
 frecvenţă înaltă (mai mult de 600 Hz)
 durata de 0,02-0,04 s
 comparabile cu un pocnet
 pot sa apară în sistolă şi în diastolă
C AUSCULTAŢIA
L
Clacmentele
A
C Clacmentul de deschidere a mitralei (CDM): SM
M  apare la 0,04-0,12 s după Z2
E
N  se poate confunda cu clivarea Z2
T  valvă mitrală sclerozată, dar încă mobilă ("oblon
E bătut de vânt")
L
E Clacmentul de deschidere a tricuspidei (CDT): ST
C AUSCULTAŢIA
L
Clicurile
I
C
U
R  Pericardic
I  Protosistolice
L
E  Mezotelesistolice
 Diastolice
C AUSCULTAŢIA
L
I
Clicul pericardic
C
U  se ascultă în pericardita constrictivă
R
I  apare la 0,10-0,12 s după Z2
L  înainte de Z3
E
 mai frecvent în inspir
C AUSCULTAŢIA
L
I
Clicurile protosistolice
C
U Sunt generate de:
R  pocnituri de deschidere a valvelor AO şi AP
I (clic de deschidere)
L  punerea în tensiune a originii AO şi AP la
E începutul ejecţiei (clic de distensie)

 Aortic: SA, bicuspidie AO, IA, anevrism de AO


 Pulmonar: SP, HTAP
C AUSCULTAŢIA
L
I
Clicurile mezotelesistolice
C
U
R  La apex
I
 IM (disfuncţia de muşchi papilari)
L
E  PVM
C AUSCULTAŢIA
L
I
Clicurile diastolice
C
U
R  Protodiastolice
I
 VP: dilataţia excesivă a AP
L
E
G AUSCULTAŢIA
A
Zgomotul de galop
L
O
P
U  Z3 = galop ventricular (protodiastolic)
L  Z4 = galop atrial (telediastolic)

 Z3 + Z4 = galop cvadruplu

 Z3 + Z4 = galop de sumaţie (mezodiastolic) 


în caz de tahicardie
G
A Galopul ventricular
L
O  supraîncărcarea diastolică a ventriculilor:
P IM, IT, hipertiroidismul
U  insuficienţa ventriculară: miocardită, IMA,
L cardiopatie hipertensivă cu IVS
 semnificaţie certă de insuficienţă
ventriculară stângă sau dreaptă
 persistă şi în ortostatism
G
A Galopul atrial
L
O
P  supraîncărcarea sistolică a ventriculilor:
U SA, SP, cardiomiopatie hipertensivă
L  BAV (nu este un galop autentic)
G
A Galopul de sumaţie
L
O
P
U  scurtarea excesivă a diastolei (tahicardii)
L  alungirea conducerii atrioventriculare (BAV gr. I)
F AUSCULTAŢIA
R
Frecătura pericardică
E
C
 pericardita (frecarea foiţelor inflamate)  în
Ă
perioadele de maximă mişcare a sacului pericardic
T
("călare" pe sistolă şi diastolă)
U
 se ascultă superficial, aproape de ureche ("naşte şi
R
moare pe loc")
A
 apare în mezosistolă, protodiastolă şi telediastolă
 instabilitate şi mobilitate în timp (de la o oră la alta)
 instabilitate şi mobilitate de loc (îşi schimbă sediul)
 nu iradiază
S AUSCULTAŢIA
U
Suflurile cardiace
F
L
U = vibraţii sonore care se diferenţiază de
R restul zgomotelor prin durată ≥ 0,05 s
I
L Condiţii de producere:
E → prezenţa unui gradient transvalvular,
transseptal
→ curgere turbulentă
→ rezonanţa valvelor, cordajelor şi pereţilor
S AUSCULTAŢIA
U
Suflurile cardiace
F
L Produse prin:
U
R → debit crescut printr-o valvă normală/anormală
I → prezenţa fluxului anterograd printr-o valvă
L stenozată sau neregulată, într-un vas dilatat
E poststenotic
→ flux retrograd printr-o valvă incompetentă sau
defect septal
→ structuri deplasate de la locul lor şi puse în
vibraţie de fluxul de sânge
S AUSCULTAŢIA
U
Suflurile cardiace
F
L
U
R Clasificare:
I 1) sistolice (între Z1 şi Z2)
L
E 2) diastolice (între Z2 şi Z1)
3) sistolo-diastolice
4) continui
S AUSCULTAŢIA
U
Suflurile cardiace
F
L Semnificaţie clinică
U 1. leziuni organice la nivel valvular, vascular şi septal
R  sufluri de leziuni valvulare (stenoze, insuficienţe)
I  sufluri septale (DSA, DSV, PCA, fistule arteriovenoase
L periferice)
E 2. tulburări circulatorii funcţionale care cresc fluxul prin
valve normale (sufluri funcţionale)
3. remanieri ale cavităţilor ventriculare capabile să
genereze insuficienţe orificiale (sufluri organo-
funcţionale)
4. sufluri fără semnificaţie patologică (anodine/inocente)
S AUSCULTAŢIA
U
Suflurile cardiace
F
L
U Caracterele semeiologice ale suflurilor
R
 Localizarea în ciclul cardiac
I
L  Durata
E  Distribuţia
 Caracterele stetacustice
 Condiţii care modifică suflurile
S AUSCULTAŢIA
U
Suflurile cardiace
F
L
U Localizarea în ciclul cardiac
R
I
L 1. Sistolice
E
2. Diastolice
3. Sistolo-diastolice
S AUSCULTAŢIA
U
Suflurile cardiace
F
L 1. Suflurile sistolice
U De regurgitare sistolică = comunicare între două
R camere cu gradient presional sistolic mare
I  IM – iradiere axilară
L  IT
E  DSV
De ejecţie = mezosistolice sau holosistolice,
romboidale, iradiere carotidiană
 SA
 SP
S AUSCULTAŢIA
U
Suflurile cardiace
F
L
U
R
I
L
E
S AUSCULTAŢIA
U
Suflurile cardiace
F
L 2. Suflurile diastolice
U
De umplere (rulmente/uruituri diastolice)
R
I  flux prin valve stenotice: SM, ST
L  flux AV prin valvă normală în VS dilatat =
rulmentul Austin-Flint în IA
E
De regurgitare De ejecţie atrială
 IA  SM
 IP  ST
S AUSCULTAŢIA
U
Suflul diastolic din stenoza mitrală
F
L
U
R
I
L
E
S AUSCULTAŢIA
U Suflul diastolic din insuficienţa aortică
F
L
U
R
I
L
E
S AUSCULTAŢIA
U
Suflurile cardiace
F
L 3. Suflurile sistolo-diastolice
U
R  suflu “de locomotiva”
I  comunicare anormală fără valve
L
Persistenţa canalului arterial
E
S AUSCULTAŢIA
U
Suflurile cardiace
F
L Durata suflurilor
U
R Lungi: holosistolice/holodiastolice
I Scurte:
L  protosistolice
E  mezosistolice
 telesistolice
 protodiastolice
 mezodiastolice
 telediastolice
S AUSCULTAŢIA
U
Suflurile cardiace
F
L Sediul suflurilor
U
R
I
◙ Locul maximei intensităţi = sediul leziunii
L valvulare !!
E ◙ Ariile/teritoriile de iradiere: orice suflu
iradiază în direcţia de curgere a sângelui !!
S
U AUSCULTAŢIA
F
L
Caracterele stetacustice ale suflurilor
U 1. Tonalitatea/frecvenţa:
R  joasă = aspre, rugoase, uruituri, rulment: SM
I
 înaltă = dulci, aspirative, suflante: IA
L
E

Regula: suflurile date de stenoze sunt rugoase,


suflurile date de insuficienţe sunt dulci !
S
U AUSCULTAŢIA
F
L
Caracterele stetacustice ale suflurilor
U 2. Intensitatea:
R  gradul 1 (1/6): audibile doar într-o cameră cu zgomot de
fond redus
I  gradul 2 (2/6): sufluri de intensitate mică
L  gradul 3 (3/6): intensitate medie, nu se mai aud la
E dezlipirea parţială a stetoscopului de pe torace
 gradul 4 (4/6): intensitate crescută, se aud şi la dezlipirea
parţială a stetoscopului de torace
 gradul 5 (5/6): intensitate mare, se aud cu stetoscopul la o
mică distanţă de torace
 gradul 6 (6/6): se aud şi la distanţă de peretele toracic sau
prin auscultaţie directă
S
U AUSCULTAŢIA
F
L
Caracterele stetacustice ale suflurilor
U 3. Aspectul:
R
I  continuu/în platou
L  descrescendo
E  romboidale/fusiforme/în diamant = de ejecţie

4. Timbrul:
 dulce
 aspru
S
U AUSCULTAŢIA
F
L
Caracterele stetacustice ale suflurilor
U 5. Condiţii care modifică suflurile:
R Poziţia bolnavului
I  decubit dorsal: IM
L  ridicat: IA
E Fazele respiraţiei
 sfârşitul expirului (cord stâng)
 sfârşitul inspirului (cord drept)
Teste farmacologice
 nitritul de amil: scade suflurile sistolice şi diastolice de
regurgitare şi creste suflurile sistolice ejecţionale
S
U AUSCULTAŢIA
F
L
Caracterele stetacustice ale suflurilor
U 5. Condiţii care modifică suflurile – manevre clinice
R
 întoarcerea bruscă a bolnavului
I
în decubit lateral stâng (pentru
L uruitura diastolică din SM)
E
 poziţia şezândă (pentru suflul
din insuficienţa aortică şi
frecătura pericardică)
 poziţia aplecat înainte (pentru
frecătura pericardică)
Fonocardiograma normală
Fonocardiograma în IM

Z1 Z2
Fonocardiograma în SM

Z1 Z2
Fonocardiograma în SA

Z1 Z2
Fonocardiograma în IA
Fonocardiograma în PCA
Semeiologia aparatului
cardiovascular

1. Particularităţile anamnezei
2. Simptome majore: durerea, dispneea,
palpitaţiile
3. Examenul obiectiv al cordului
4. Examenul arterelor şi venelor
A
R EXAMENUL ARTERELOR
T
E Particularităţile anamnezei:
R
E  sexul:
L  F – boala Raynaud, acrocianoza
E  B – arteriopatia ATS, arterita Burger
 vârsta: mai frecvente la vârstnici
 AHC: aglomerare familială
 APP: DZ, lues, ATS, HTA, degerături
 CVM: fumatul
A
R EXAMENUL ARTERELOR
T
E Simptome:
R
Durerea
E
L  claudicaţia intermitentă
E  de repaus
• cronică
• acută
Paresteziile
Senzaţia de răcire a unui segment de membru
A
EXAMENUL ARTERELOR
R
T Examenul obiectiv
E INSPECŢIA
R
E 1. Modificări de culoare a tegumentelor
L  paloare – aspect marmorat – cianoză
E  tranzitorii/permanente progresive
2. Temperatura  răcire
3. Tulburări trofice: atrofia pielii, hipopilozitate,
amiotrofie, ulcere, gangrenă
Sindromul Raynaud
Aspect marmorat
Paloare  cianoză
Paloare  cianoză
Gangrena
Arterita temporală Horton
A
EXAMENUL ARTERELOR
R
T Examenul obiectiv
E PALPAREA
R
E Depinde de:
L • mărimea arterei
E • situaţia sa superficială
• poziţionarea pe un plan dur

Înregistrarea grafică = sfigmografia


A
EXAMENUL ARTERELOR
R
T Examenul obiectiv
E Tehnica palpării pulsului
R
 reperarea locului
E
L  presiune uşoară cu 2-3 degete
E  examen comparativ
A
R Caracterele pulsului arterial
T
E 1. Simetria şi sincronismul
R
Asincronism + asimetrie = anevrisme AO,
E
tumori compresive sau invazive vascular,
L
CoAO
E
2. Tensiunea undei de puls
Apreciată după forţa de obţinere a pulsului
 dur, tare: IA, HTA
 moale, slab, depresibil: ICC, colaps,
deshidratări = puls filiform
A
R Caracterele pulsului arterial
T
E 3. Volumul (amplitudinea) pulsului
R  reflectă forţa de contracţie a miocardului,
E TA, şi DS
L  mare: IA, HTA
E
 mic: şoc, tahicardii
4. Ritmul pulsului
 regulat
 neregulat: FA, ES, blocuri
 sistematizat/nesistematizat
A
R Caracterele pulsului arterial
T
E
R 5. Frecvenţa pulsului
E  egală cu a cordului: normală, tahicardie,
L bradicardie
E
 mai mică decât a cordului şi neregulată

6. Forma/tipul undei de puls – sfigmograma


A
R
T
E 1. Pulsul Corrigan
R
E
L
E
• magnus et celer = săltăreţ şi depresibil
• IA
• anevrism arterio-venos
• CoAO
• anemii severe
A
R
T
E 2. Pulsul în platou
R
E
L
E

• parvus et tardus = mic şi lent


• SA
A
R
T
E 3. Pulsul dicrot
R
E
L
E
• exagerarea undei dicrote fiziologice 
> 2 pulsaţii succesive la o undă de puls
• stări febrile
• anemii
A
R
T
E 4. Pulsul anacrot
R
E
L
E
• exagerarea bombării undei ascendente
• SA
A
R
T
E 5. Pulsul bisferiens
R
E
L
E
• 2 unde sistolice palpabile
• SA
• ATS
• glomerulonefrită cronică
A
R
T
E
R 6. Pulsul alternant
E • ritm regulat, dar amplitudinea undei de puls
L este alternantă: una mai amplă, una mai slabă
E
• mai bine perceput în ortostatism sau şezând
• insuficienţă cardiacă severă
• cardiopatie ischemică
• TPSV
• intoxicaţie digitalică
A
R
T
E
R 7. Pulsul bigeminat
E
L
E • succesiunea alternativă a 2 unde de puls, una
mai mare şi una mai mică seprate între ele de o
scurtă pauză diastolică
• Es bigeminate
A
R
T
E
R 8. Pulsul paradoxal
E
L
E • diminuarea până la dispariţie a undei de puls
în inspir
• pericardită exsudativă/constrictivă
• tumori mediastinale
• simfize pleurale stângi extinse
• obstrucţii laringo-traheale
A
R Auscultaţia arterelor
T
E  Aorta
R
E  Artera pulmonară
L  Carotida
E
 Subclaviculara
 Humerala
 Femurala
 Arterele renale
A
R Auscultaţia arterelor
T
E
R Normal  2 zgomote:
E  sistolic: destinderea bruscă a pereţilor
L
E  diastolic: propagarea Z2 de la cord

Comprimarea cu stetoscopul  suflu sistolic


A
R Sufluri şi zgomote patologice
T
E Cardiace transmise:
R ● IA, hipertiroidism, anemii, febră
E  dublul ton arterial al lui Traube
L  dublul suflu arterial al lui Duroziez
E
● SA – transmiterea carotidiană a suflului sistolic

Generate la nivel arterial:


 Anevrismul AO – sistolic
 Fistule arterio-venoase – sistolo-diastolic
 Stenoza arterei renale
V
EXAMENUL VENELOR
E
N Particularităţile anamnezei
E
L  Vârsta: adulţi/bătrâni
E  Sexul: predomină la femei
 APP: intervenţii chirurgicale, afecţiuni
hematologice, boli cardiace, cancere viscerale
 CVM: ortostatismul prelungit
V
EXAMENUL VENELOR
E
N Simptome şi semne
E
L
E  Durerea spontană
 Durerea provocată
 palparea moletului
 semnul Homans

Semne generale: febră, tahicardie, puls căţărător.


V
EXAMENUL VENELOR
E
N Examenul obiectiv
E
L INSPECŢIA
E  Tromboflebită superficială: cordon venos
cu T, R, C, D
 Circulaţie colaterală superficială
 Varice ale membrelor inferioare
 Tulburări trofice cutanate
 Turgescenţa jugularelor
V
E
N
E Vena jugulară
L
E
V
E
N
E Stadiile insuficienţei venoase cronice
L
E
V
E Tromboflebita superficială
N
E
L
E
V
E
N
E
L
E
V
E Insuficienţă venoasă tratată
N
E
L
E
V
E
N
E
L
E
Tromboflebită
profundă
V
E Semnul Homans
N
E
L
E

You might also like