METODA ELEMENTULUI FINIT

IAGAR OANA ALEXANDRA

 INTRODUCERE:

• Metoda elementelor finite este o metodă numerică utilizată la rezolvarea

ecuaţiilor cu derivate parţiale care modelează sisteme fizice cu un număr
infinit de grade de libertate. În urma aplicării metodei elementelor finite,
aceste ecuaţii cu derivate parţiale sunt reduse la sisteme de ecuaţii
algebrice, adică la un sistem discret cu un număr finit de grade de libertate.
• Această metodă permite integrarea prin calcul numeric a ecuaţiilor şi
sistemelor de ecuaţii diferenţiale pe un domeniu, ţinând cont de condiţiile la
limită sau de contur ale unei configuraţii date care descrie diferite probleme
şi fenomene fizice.
• Paşii cheie în analiza cu elemente finite:
• 1) Idealizarea
• 2) Discretizarea
• 3) Obţinerea soluţiei
 ATRIBUTELE ELEMENTELOR FINITE

• 1) Dimensiunea – elementele pot avea una(1D), dou ă (2D) sau trei (3D)
dimensiuni. Există şi elemente speciale făra dimensiune geometrică(rezeme
elastice, mase punctuale).
• 2) Punctele nodale – fiecare element dispune de un număr finit de puncte
nodale. Ele servesc la definirea geometriei şi la localizarea gradelor de
libertate. În general pentru elemente simple (liniare) punctele nodale sunt
poziţionate la colţurile sau capetele elementelor. Elementele de ordin
superior au pe lingă nodurile de la colţuri sau capete şi noduri plasate pe
laturile sau feţele elementelor sau chiar în interiorul acestora.
• 3) Geometria elementului – este definită prin modul de plasare al nodurilor.
Ele pot avea forme drepte (elemente liniare) sau curbe (elemente
parabolice, cubice etc.).
• 4) Grade de libertate – specifică parametrii de stare ai elementului. Ele sunt
definite ca valori sau derivate ale câmpului deplasărilor (u, v, w, Rx, Ry, Rz –
componente ale depasărilor şi rotirilor). Cu ajutorul lor se realizează
conectarea dintre elementele care au noduri comune.
• 5) Forţe nodale – acestea sunt în corespondenţă de unu la unu cu gradele
de libertate (deplasării îi corespunde o foţă, iar rotirii îi corespunde un
moment)
• 6) Caracteristici ale materialului – comportarea materialului sub încărcacări
este caracterizată prin legi constitutive. Cea mai simplă şi care corespunde
comportării liniar elastice este legea lui Hooke. În acest caz comportarea
materialului este caracterizată prin modulul de elasticitate E, coeficientul lui
Poisson şi coeficientul de dilatare termică liniară.
 ELEMENTELE DE TIP SHELL
• Utilizarea teoriei clasice a placilor subțiri pentru probleme de geometrie
arbitrară duce la dezvoltarea ecuații diferențiale de ordin superior care, în
general, pot fi rezolvate aproximativ folosind evaluarea numerică a seriilor
infinite
• Prin urmare, există doar un număr limitat de soluții pentru structurile cu forme
geometrice simple.Aceste soluții oferă o funcție importantă în evaluarea
preciziei numerice a programelor moderne ce folosesc metoda elementelor
finite
• Cu toate acestea, pentru analiza statică și dinamică a structurilor de tip shell
cu geometria arbitrară, care interacționează cu grinzi marginale și reazeme,
metoda elementului finit oferă singura abordare practică în acest moment.
• Elementele Shell sunt elemente patrulatere izoparametrice cu 4 sau 8 noduri
sau elemente triunghiulare de la 3 la 6 noduri în orice directie 3-D.
Elementele cu 4 noduri necesită o discretitezare mult mai fină decât
elementele cu 8 noduri pentru a oferi în modele deplasări și solicitări care
implică încovoiere în afara planului.
• Elemente patrulatere
• Elementele de încovoiere și membrană a plăcilor bidimensionale pot fi
combinate pentru a forma un element de tip shell cu patru noduri

• Elemente triunghiulare
• E demonstrat că elementul triunghiular de încovoiere a plăcilor, cu
deformări de forfecare, produce rezultate excelente. Deoarece orice
geometrie poate fi modelată folosind elemente patrulaterale, utilizarea
elementului triunghiular este întotdeauna evitată
Formarea unui element de tip shell
 APLICATIE

• Ne propunem sa analizam influenta numarului de elemente finite si

tipului de rezemare asupra preciziei calculului automat cu programul de
element finit SAP2000.
• Se considera o placa dreptunghiulara de beton armat cu lungimea de 5m si
grosime de 15cm, incarcata cu o forta uniform distribuita p=40kN/m2 pe
toata suprafata.
• Se vor realiza cate 4 modelari pentru 2 tipuri de razemari ale placii
(incastrata pe toate laurile si simplu rezemata pe toate laturile) in care se va
rafina treptat reteaua de elemente finite, folosindu-se elemente de tip
patrulater si triunghi.
 MODELARE

Model 1 – elem 1x1m Model 2 – elem 0.5x0.5m Model 3 – elem 0.25x0.25m Model 4 – elem 0.1x0.1m
 INTERPRETARE REZULTATE
0.003
Comparatie deplasari placa incastrata
0.0028
0.0025
pe contur 0.0027
0.0027
0.0026

0.002

0.0015
MODEL 1
MODEL 2

0.001 MODEL 3
MODEL 4

0.0005 0.0006
0.0006
0.0006
0.0006

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0
A B C D E
MODEL 1 0 0 0 0.0006 0.0026
MODEL 2 0 0 0 0.0006 0.0028
MODEL 3 0 0 0 0.0006 0.0027
MODEL 4 0 0 0 0.0006 0.0027
 INTERPRETARE REZULTATE
Comparatie M11 20 Comparatie M22
20 16.48175
16.103
15.88
15.738

10
10
5.2173
1.3479
1.274
0 0
0 0 1 2 3 4 5 6
0 1 2 3 4 5 6
-6.85
-7.566
-7.635678
-7.697
-10 MODEL 1
-10
MODEL 2
MODEL 3
-20 -20
MODEL 4

-30 -30

-34.63
-40 -38.178
-38.4166
-38.486465
-40

-50
-50
MODEL 1 MODEL 2 MODEL 3 MODEL 4

• Placa incastrata pe contur

 INTERPRETARE REZULTATE
0.01
Comparatie deplasari placa simplu rezemata
0.009
pe contur
0.0087
0.0087
0.0087
0.008
0.0079
0.007

0.006

0.005
MODEL 5
0.0045 MODEL 6
0.004
MODEL 7

0.003 MODEL4
0.0032
0.0032 0.0032

0.002

0.001

0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
0
A B C D E
MODEL 5 0 0 0 0.0032 0.0079
MODEL 6 0 0 0 0.0032 0.0087
MODEL 7 0 0 0 0.0045 0.0087
MODEL4 0 0 0 0.0032 0.0087
 INTERPRETARE REZULTATE
Comparatie M11 40 Comparatie M22
40
35
33.365
33.2
33.1
35 31.78
E, 33.365
33.2
33.1 30
E, 31.78
30
25
25 MODEL 5
20 20.416
MODEL 5 MODEL 6
20 D, 20.416
MODEL 6 16.299
15.727875 MODEL 7
15 15.5
D, 15.727875
D, 16.299 MODEL 7 MODEL 8
15 15.5
MODEL 8 10
10
5
5
0.89
0.322
0.11 0.336
0 0.0023 0.004565
-0.00007
-0.001
-0.0084 -0.00014
-0.0022
-0.0176
A, 0.322
A, 0.89
0.11 B, -0.00014
0.336 0 1 2 3 4 5 6
0 A, 0.0023 B, -0.0022
-0.0176 C, 0.004565
-0.00007
-0.001
-0.0084
-5
-5

• Placa simplu rezemata pe contur

 INTERPRETARE REZULTATE

•Comparatie rezulate modele placa incastrata pe contur prin elemente patrulatere si

elemente triunghiulare
 INTERPRETARE REZULTATE
0.003
20
Comparatie M11 Comparatie deplasari
16.48175
16.477 0.0028
0.0027
0.0025
10

1.833
1.609 0.002
0 0
0 1 2 3 4 5 6

-7.635678
-10 -9.599 0.0015
MODEL 10 MODEL 2
MODEL 2 MODEL 10
-20
0.001

-30
0.0005 0.0006 0.0006
-37.21
-38.178
-40
0 0 0 0 0 0
0
A B C D E
-50
MODEL 2 0 0 0 0.0006 0.0028
MODEL 10 0 0 0 0.0006 0.0027
 INTERPRETARE REZULTATE
0.009

40 Comparatie M11 Comparatie deplasari

0.008
31.78 0.0079
30
0.007

20 0.006
16.299 16.103

10 0.005
5.2173
MODEL 5 MODEL 1
0 0.89
0 0.336 0.004565 0.004
0 1 2 3 4 5 MODEL 16 MODEL 5
-6.85 0.003
-10 0.0032
0.0026
0.002
-20

0.001
-30
0 0 0 0 0 0 0.0006
-34.63 0
A B C D E
-40 MODEL 1 0 0 0 0.0006 0.0026
MODEL 5 0 0 0 0.0032 0.0079

• Comparatie rezulate placa incastrata pe contur si placa simplu rezemata pe contur