Sinusurile maxilare

Radiodiagnosticul in sinuzita
maxilara odontogena

1
 SINUSURILE
FEŢEI
 Sinusurile feţei sunt în număr de 8, simetrice de o parte şi de alta a
liniei mediane şi se împart în sinusurile anterioare şi sinusurile
posterioare. Sinusurile anterioare sunt reprezentate prin:
sinusurile maxilare, sinusurile frontale şi celulele etmoidale
anterioare. Ele se deschid şi se drenează în meatul mijlociu.
 Sinusurile posterioare sunt sinusurile sfenoidale şi celulele
etmoidale posterioare şi se deschid în meatul superior.
 Sinusurile nu sunt dezvoltate la nastere, sinusurile maxilar si
etmoidal se dezvolta primele si cele frontale apar intre 5-7 ani,
dezvoltarea competa este la varsta de peste 10 ani.

2
 Imagistica in sinuzite
 CT-ul este metoda cea mai buna de vizualizare a sinusurilor
paranazale. Este recomandata investigatia CT doar cand este
o infectie severa cu complicatii sau cu risc la complicatii. Se
recomanda in sinuzita cronica sau recurenta sau in ghidajul
din cursul interventiei chirurgicale. Este metoda
complementara radiografiei si endoscopiei sinusale.
 Radiografia : cand nu este acces la CT sau endoscopie este
recomandata uzual. Nu poate detecta etmoidita .
 IRM-ul: nu este recomandata uzual in diagnosticul
sinuzitelor, poate face diferenta intre proces inflamator si
tumora maligna si al complicatiilor si al afectarilor partilor
moi
3
 Explorarea radiologică a sinusurilor feţei, mastoidelor şi a stâncilor
temporale ne dă relaţii asupra pneumatizării, configuraţiei şi
întinderii cavităţilor dar şi asupra proceselor patologice care se
traduc radiologic prin modificarea transparenţei, conţinutului
cavităţii sinusale sau conturului lor osos.

4
 In afara de infectiile rinogene, care sunt cele mai
frecvente, destul de des procesele septic odontogene
determina sinuzite maxilare; sinuzitele au drept cauza
procesele infectioase ale dintilor sinuzali (premolarii si
molarii superiori), respectiv parodontitele apicale sau
parodontopatiile marginale, sau apar in legatura cu
extractia acestor dinti (deschiderea accidental a sinusului,
impingerea fragmentelor radiculare in cavitatea sinuzala
etc.).
 Sinuzita odontogena poate fi de regula diferentiata clinic
de sinuzita rinogena, in primul rand prin unilateralitatea
interesarii sinusului.

5
 Alaturi de semnele clinice (dureri locale, hemicranie,
cacosmie, scurgeri purulente prin narina resprctiva, stare
generala septica), examenele complementare (rinoscopie
anterioara, diafanoscopie, punctie) si in primul rand
examenul radiologic ofera elemente patognomonice pentru
diagnostic.
 Procesul patologic imbraca un caracter acut (empiem
sinusal, sinuzita catarala, sinuzita supurata acuta) sau cronic,
fiind intretinut de focarul odontogen cu virulenta diminuata.

6
IMAGINI CARACTERISTICE INTALNITE:
 in sinuzita acuta catarala: radiotransparenta normala a
sinusului apare de obicei nemodificata; uneori, la un examen
foarte atent, se poate depista o usoara voalare a sinusului
afectat, fie totala, fie localizata, indeosebi de-a lungul
peretelui inferior, alveolar, in dreptul alveolelor dintilor
cauzali;

7
 EMPIEMUL SINUZAL
 radioopacitate intensa, uniforma, uneori putandu-se decela
un nivel lichidian deplasabil in raport cu schimbarea pozitiei
capului bolnavului (imagine hidroaerica).
 Radiografia este efectuata in incidenta Tcheboul, bolnavul in
pozitie verticala.

8
Nivel hidro-aeric in sinusul maxilar

9
CT coronar a sinusurilor sinuzita
maxilara dreapta

10
 SINUZITA ACUTA PURULENTA
 radioopacitatea este asemanatoare cu cea din empiem. Se
poate observa o intensitate variabila, datorita ingrosarii
mucoasei;
 nivelul lichidian apare mai putin net ca in empiem, iar limita
lui superioara are forma concava, cu concavitatea in sus,
datorita formei de mensic pe care o ia lichidul si care este mai
accentuata datorita consistentei puroiului.
 Aceasta imagine permite deosebirea intre nivelul de lichid
intrasinuzal de imaginea unui chist al mucoasei, care are
forma rotunda cu concavitatea in jos;

11
 CT coronar a sinusurilor care prezinta sinuzite maxilare
bilateral, opacefierea este predominant pe stanga. Deviatie
de sept stanga

12
 SINUZITA CRONICA
 voalarea sinuzala este mai putin
intensa si mai putin omogena;
 se observa o radioopacitate mai
intensa marginal de-a lungul
peretilor sinusali, formand un
chenar neregulat, uneori
deosebit de gros; acesta traduce
ingrosarea mucoasei, care poate
prezenta adevarate vegetatii
polipoide, tinzand sa umple
cavitatea sinuzala.
13
 In sinuzita odontogena radiografia confirma unilateralitatea
procesului; uneori insa, imaginea radiologica poate arata
totusi o opacifiere bilaterala, explicata prin supraadaugarea
unui proces infectios cu punct de plecare dentar, pe fondul
unei sinuzite acute sau cronice rinogene; mai rar se vad
sinuzite odontogene bilaterale.
 De asemenea, examenul radiografic pune in evidenta si
focarele cauzale ale infectiei sinuzale; leziunile periapicale,
restul radicular endosinuzal, comunicari buco-sinuzale,
radiografia endobucala a dintilor sinusali fiind obligatorie.

14
Septuri in sinusul maxilar dand aspect
compartimentat al sinusului

15
Compartimentarea sinusului
maxilar

16
Expansiunea sinusului maxilar la
edentati

17
 Sinuzita maxilara cauzata de infectie extensiva
periodontala dezvoltata de la molar si premolar,
radioopacitatea sinusului maxilar

18
Infectie apicala la primul molar. Ingrosarea
mucoasei sinusului (sageata) care inconjoara
infectia apicala

19
Sinuzita maxilara cauzata de infectie a
molarului 2- probabil granulom

20
Mucoasa sinusului ingrosata

21
 CHISTURILE SINUSURILOR
 după procesele inflamatorii sinusale, unele glande ale
mucoasei îşi obstruează canalul de scurgere spre sinus şi
lichidul de secreţie se acumulează şi destinde glandele
progresiv luând forma chistică cu dimensiuni între 1–3cm.
Sunt mai frecvente în sinusurile maxilare şi au sediul în
unghiul diedru inferior al sinusului. Dacă se introduce
lipiodol în sinus, apare ca o imagine lacunară, bine conturată.

22
RETENTIE MUCOASA – chist, leziunea
se dezvolta in baza sinusului

23
RETENTIE MUCOASA – chist cu forma
de dom

24
Chist radicular la apexurile molarului, care
se extend spre sinusurile maxilare

25
CHIST DENTIGER IN SINUSUL
MAXILARULUI DREPT

26
TUMORILE SINUSALE BENIGNE
 Sunt reprezentate în special de osteom; se dezvoltă
preferenţial în sinusul frontal şi, radiologic, se prezintă
ca o zonă de osteosceroză cu contur bine delimitat.

27
OSTEOM IN PODEAUA SINUSULUI
MAXILAR

28
OSTEOM IN PODEAUA SINUSULUI
MAXILAR

29
MIXOM ODONTOGEN IN SINUSUL
MAXILARULUI DREPT

30
 FIBROM OSIFIANT ce produce largirea
intregului sinus maxilar stang. O reprezentare
similara poate fi uneori observata in displazia
fibroasa.

31
FIBROODONTOM AMELOBLASTIC IN
SINUSUL MAXILAR

32
AMELOBLASTOM IN SINUSUL
MAXILARULUI STANG

33
DISPLAZIA FIBROASA

34
BOALA PAGET

35
OSTEOPETROZA

36
 TUMORILE MALIGNE
 au ca punct de plecare epitelilul mucoasei sinusale invadând frecvent
osul. Radiologic, se evidenţiază ca o opacitate intensă a sinusului
respectiv însoţită de osteoliza osului din jur. CT precizează prezenţa
tumorilor la nivelul cavităţilor aerice sinusale. De asemenea, evidenţiază
mult mai bine relaţia cu structurile osoase din jur.

 CT cu reconstructii- tumora maxilara, fosa nazala, maxilarul,

etmoidalul drept
37
OSTEOSARCOM MAXILAR STANG CU
DISTRUGEREA PERETILOR SI PODELEI
SINUSULUI

38
 CARCINOM SINUSUL MAXILAR STANG,
DISTRUGEREA (DISPARITIA) PERETILOR SI PODELEI
SINUSULUI

39
EXPLORAREA RADIOLOGICA A
COMUNICARILOR
BUCO-SINUZALE

40
 In deschiderile accidentale recente ale sinusului in timpul
extractiei dentare nu este indicat sa se faca manopere de
explorare instrumentale, care sunt traumatizante si risca sa
largeasca bresa sau sa dezorganizeze cheagul.
 Examenul radiologic cu filme retroalveolare poate pune in
evidenta intreruperea peretelui osos alveolo-sinusal.
 In comunicarile buco-sinusale organizate, examenul clinic,
poate fi completat cu examenul radiologic, fie dupa
introducerea unei sonde pe traiectul fistulos, fie dupa
instilarea unei substante radioopace (lipiodol); se precizeaza
astfel daca se patrunde in cavitatea sinuzala sau eventual
intr-o cavitate patologica chistica.

41
 FISTULA ORO-ANTRALA PRINTR-UN
ORIFICIU IN SINUSUL MAXILAR INTRE
PREMOLAR SI MOLAR

42
ASPECT CT

43
EXTRACTIA MOLARULUI 1

44
COMUNICARE ORO-MAXILARA
DUPA EXTRACTIA MOLARULUI 3

45
FISTULA ORO-ANTRALA

46
FISTULA ORO-ANTRALA FORMATA DINTR-O
RUPTURA IN PODEAUA SINUSULUI
MAXILAR

47
MICRODINTE SUPLIMENTAR IN
SINUSUL MAXILAR

48
DINTE IN SINUSUL MAXILAR

49
 CIMENT DENTAR IMPINS IN SINUS IN TIMPUL
TRATAMENTULUI ENDODONTIC A PRIMULUI MOLAR,
INAINTE SA FIE EXRAS

50
Antrolit (calcificare) in sinusul maxilar. Este format din
material calcificat depus pe un focar de infectie cum ar fi un
fragment de radacina, aschie din os, obiect strain sau o masa
de mucus stagnant in locul inflamatiei anterioare.

51
ANTROLIT IN SINUSUL MAXILAR

52
Varful radacinii primului molar extras
impinge sinusul

53
Varful unei radacini a primului molar a fost accidental
impins in sinus, in timpul extragerii dintelui. Varful
radacinii nu prezinta dureri si exista de mai mult timp.
Varful radacinii in sinus nu este inconjurat de lamina dura.

54
55
56