Bateria de evaluare Kaufman

pentru copii (K-ABC)

Student: Molnar Kinga- Eniko

Anul III, Sem II
Psihopedagoie speciala
 Istoric, calitati si limite
 Bateria de evaluare Kaufman pentru copii, elaborata de Kaufman siKaufman in 1983,
inca de la aparitie a fost subiectul a numeroase cercetari, si deasemenea, a fost folosita
pe scala larga in scoli si clinici. Intr-o cercetare efectuata inrindul psihologilor scolari in
1987, s-a constatat ca ea se situeaza pe locul doi in preferintele acestora, dupa
WISC, dar inaintea testului Binet-Simon, si a Stanford-BinetIV. K-ABC (Kaufman
Assessment Battery for Children) a fost in anii ’80 subiectul unor controverse
intre psihologi, controverse atestate de articolele cu puternica tenta “pro” si“contra”
aparute intr-un numar din Journal of Special Educationdin 1984 dedicat specialacestui
test.
 Faptul ca bateria Kaufman prezinta multe aspecte care o recomanda
caexcelent instrument clinic este evident din fundamentarea sa teoretica, calitatile psiho
metrice, modul de administrare si selectia sarcinilor pe care le
contine.Scalele de inteligenta sau procesare mentala deriva din teoriileneuropsihologice
ale procesarii informatiei, ce se bazeaza pe paradigma specializariicerebrale a lui Sperry
si pe cercetarile de neurologie a lui Luria. Scalele de procesariseparate se centreaza pe
procesele folosite pentru a rezolva o probleme (liniare, analitice,secventiale, atribuite
emisferei stingi versus holistice, gestaltiste, simultane, atribuiteemisferei drepte.
Majoritatea celorlalte teste, cum ar fi WISC-R, se ocupa in special de continutul itemilor
(verbali sau non-verbali). Centrarea pe procese, sau pe “cum” serezolva o problema,
reprezinta o asa-numita abordare “orientata pe actiune” ce faciliteaza interventia clinica
terapeutica sau de remediere (Reynolds si Kamphaus, 1990)
Scalele de procesari mentale din K-ABC sunt predominant non-verbale.Acestlucru
reflecta decizia deliberata a autorilor testului de a accentua posibilitatea de a evalua
grupuri minoritare, copii bilingvi, indivizi cu dificultati de limbaj si copii cu dificultati
de invatare, adica toate categoriile care pot avea performanta slaba
la itemi verbali datoritaslabelor lor cunostinte, si nu a slabei lor inteligente.
Itemi verbali sau care se refera lafapte (factuali) sint de asemenea inclusi in K-ABC,
dar ca scale separate, de cunostinte, pentru a facilita evaluarea dizabilitatilor de invatare,
precum si pentru a estima corectfunctionarea intelectuala a minoritatilor culturale sau
etnice.
Din punct de vedere psihometric, K-ABC a fost considerat de Anastasi in1988 ca fiind
“o baterie de evaluare cognitiva inovativa, a carei realizare indeplineste celemai inalte
standarde de calitate tehnica”. De asemenea, testul are si alte trasaturi care ilfac foarte
util din punct de vedere clinic – de exemplu includerea “invatarii unor itemi” pentru a te
asigura ca fiecare copil intelege ce are de facut intr-o sarcina anume; un setvariabil de
sarcini bazat pe nivelul de dezvoltare intelectuala a fiecarui copil
si folosireafotografiilor in citeva sarcini, pentru ca stimulii sa fie suficient de realisti
pentru adeclansa raspunsuri clinice ( Reynolds si Kamphaus, 1990).
Printre punctele slabe ale testului mentionam ca acesta include o
capacitateredusa a citorva subteste de a acoperi nivelul copiilor foarte mici sau retardati;
ocapacitate redusa de a depista copiii supradotati cu virste peste 10 ani; aspectul
discutabildaca “abilitatile” si “cunostintele” pot fi impartite net in componente separate;
precum sidaca scalele de Procesari mentale intr-adevar masoara procesele respective,
sau alte seturide componente precum memoria semantica si rationamentul non-verbal.
PREZENTAREA SCALEI K-ABC

 Scalele K-ABC se impart dupa cum urmeaza ( dupa Reynolds si Kaphaus,1990):

 Scale Globale
 care se impart in:Procesare secventialaProcesare simultanaComponentele Procesarii
Mentale
 Cunostinte
 Subtestele Procesarilor Mentale,
 ce cuprind:Miscarile miinilor Inchiderea formei (gestaltului)Memoria
numerelor TriunghiuriOrdinea cuvintelor Analogii cu matriciMemorie spatialaSerii de
fotografii
 Subtestele de Cunostinte
 cuprind:Fete si LocuriAritmeticaProverbeCitire/DecodareCitire/IntelegereProcesarea
Secventiala include subtestele: “Miscarile miinilor”, “Memorianumerelor” si “Ordinea
cuvintelor”.Procesarea Simultana include subtestele: “Inchiderea formei”,
“Triunghiuri”,“Analogiile matricilor”, “Memorie spatiala” si “Serii de fotografii”.In
continuare voi prezenta citeva mentiuni privind aplicarea K-ABC la unelecategorii
speciale de copii.
APLICAREA SCALEI K-ABC
LA COPIII CU CES
 1. Folosirea K-ABC in cazul copiilor cu retard mental
 Inca de la inceputurile testarii psihologice, se considera ca un test
trebuie, in primul rind, sa faca diferentierea intre un copil normal si
unul cu retard mental (veziBinet-Simon).Cele mai scazute performante
sint obtinute de catre copiii cu retard mintal
la“Memoria numerelor”, “Ordinea cuvintelor” si “Analogiile matricilor
”
dintre subtestelede procesari mentale, iar dintre subtestele de cunostint
e la “Citire/Decodare” si“Citire/Intelegere”. Testul insa are limitele sal
e, nefiind un instrument sensibil dediagnosticare a retardului mental
pentru copiii in jur de 5 ani, comparativ cu testulStanford-Binet IV. El
devine sensibil pentru virsta de 7-8 ani. De asemenea, testul nu
esteadecvat in cazul unui retard foarte profund sau foarte usor, ci doar
in cazul unuia moderat( Reynolds si Kamphaus, 1990).
 2. Folosirea K-ABC in cazul copiilor cu dificultati de invatare
 In acest caz, rezultatele copiilor sint in general mai bune la scala
ProcesareSimultana decit la cea de Procesare Secventiala (la fel cum la WISC-
R performanta estemai buna la Scala de Performanta decit la cea Verbala).
Dintre subtestele de procesarimentale, cele mai slabe performante sint
obtinute, de obicei, la “Analogiile matricilor”,“Miscarile miinilor” si
“Memoria numerelor”, iar dintre subtestele de cunostinte
la“Citire/Intelegere” si “Citire/Decodare”. De asemenea, se observa ca scoruril
e lasubtestele de procesari mentale sint mai ridicate decit cele la subtestele de
cunostinte. S-aobservat ca I.Q. obtinut pentru subtestele de cunostinte este in
general de 67,7, si estefoarte similar cu cel obtinut de acesta categorie de copii
la scala Verbala din WISC-R (I.Q.=68,1). Ca urmare, I.Q.-ul obtinut la
subtestele de procesari mentale s-a gasit a fi, ingeneral, de 82,9 comparativ cu
I.Q.-ul total al testului, de 76,7.Printre limitele testului, se considera ca
subtestele de cunostinte, nu sint tocmaiadecvate in cazul copiilor cu dificultati
de invatare, itemii neacoperind cerintele
dincurricula scolara, fiind necesara si luarea in considerare a scrisului sau calc
ulelor matematice ( Reynolds si Kamphaus, 1990).
 3. Folosirea K-ABC in cazul copiilor cu probleme emotionale
 Un studiu facut de Pommer in 1986 a evidentiat o semnificativa diferenta
intre performantele la Procesare Secventiala (media fiind de 89,5) si Procesare
Simultana(media de 82,5), la copiii cu tulburari emotionale. De asemenea,
copiii impulsivi prezintain general o performanta mai slaba la scorul total, dar
cel mai semnificativ deficit il au laProcesare Simultana. Acelasi pattern se
observa si la copiii autisti. Toate aceste dateevidentiaza ca acesti copii
cu probleme comportamentale si emotionale fac fata itemilor din subtestele
secventiale, dar in nu si celor din subtestele simultane, care necesita maimulta
atentie si concentrare (Reynolds si Kamphaus, 1990).
 4. Folosirea K-ABC in cazul copiilor cu deficit auditiv
 S-a constatat ca aplicarea scalei Nonverbale a K-ABC folosindu-se
pantomimasau limbajul semnelor pentru explicarea instructiunilor este foarte
adecvata, scorurileobtinute de acesti copii fiind similare cu ale celor fara deficit
auditiv. Intre cele douametode nu s-au observat diferente. Scala Nonverbala
consista din subtestele:
Miscarilemiinilor, Inchiderea formei, Memoria numerelor, Triunghiuri, Analogi
ile matricilor,Memorie Spatiala, Serii de fotografii si Fete si Locuri ( Reynolds
si Kamphaus, 1990).
 FORMELE SCURTE ALE SCALEI K-ABC
 Applegate si Kaufman au elaborat in 1988 forme scurte ale testului, care pot
fiutile atunci cind este necesara evaluarea proceselor mentale si a nivelului de
cunostinte
intimp foarte scurt. Aceste forme se folosesc de exemplu in depistarea prescolari
lor supradotati, in scopuri de cercetare sau pentru unele situatii ce pot apare in
clinica sau inmediul educational. Aceste forme scurte nu pot inlocui evaluarea
completa data de bateria initiala, dar sint un bun instrument de estimare. Au
fost elaborate forme scurte pentru copiii intre 4 si 12 ani, aceste forme fiind
urmatoarele:Diada Procesarilor Mentale: Triunghiuri si Ordinea
cuvintelor Triada Procesarilor Mentale: Triunghiuri, Ordinea cuvintelor si Analogiil
ematricilor Tetrada Procesarilor Mentale: Miscarile miinilor, Triunghiuri, Ordinea
cuvintelor si Analogiile matricilor Diada Cunostintelor: Proverbe,
Citire/Decodare Autorii recomanda folosirea Triadei sau Tetradei Procesarilor
Mentale impreunacu Diada Cunostintelor. Este important de retinut ca atunci
cind se folosesc aceste formescurte, in raportarea rezultatelor se foloseste
cuvintul “Estimare’ (Reynolds si Kamphaus,1990)