Professional Documents
Culture Documents
1.1 Fiziologia Reproducerii
1.1 Fiziologia Reproducerii
Fiziologia reproducerii
OVULAȚIA
Hanretty, 2003
Fiziologia reproducerii
Aspectul ecografic al foliculului pre-ovulator cu cumulus oophorus
Fiziologia reproducerii
MENSTRUAȚIA
La sfârșitul perioadei menstruale, endometrul are o
grosime de doar 1-2 mm. Sub influența secreției în
creștere de estrogeni endometrul se îngroașă până
în ziua 12 a ciclului menstrual, când ajunge la o
grosime de 10-12 mm. Această dezvoltarea a
endometrului se datorează unei creșteri a numărului
de celule epiteliale și stromale la nivelul stratului
endometrial superficial. Această fază proliferativă
este caracterizată de o creștere a numărului de
receptori estrogenici și de o creștere a mărimii
glandelor endometriale. O dată cu apropierea
ovulației, numărul de receptori de progesteron
crește.
Fiziologia reproducerii
Aspectul ecografic al endometrului proliferative
Fiziologia reproducerii
MENSTRUAȚIA
DEZVOLTAREA EMBRIONULUI
Hanretty, 2003
Fiziologia reproducerii
Hanretty, 2003
Fiziologia reproducerii
Hanretty, 2003
Fiziologia reproducerii
Structurile derivate de la nivelul straturilor primare:
Ectoderm
• Anexe cutanate
• Sistemul nervos
• Structuri glandulare
Endoderm
• Tractul gastro-intestinal
• Ficatul și căile biliare
• Pancreasul
• Tractul respirator
• Celulele germinative gonadice
Mezoderm
• Os și cartilaj
• Mușchi
• Țesutul conjunctiv
• Seroase
• Sistemul cardiovascular
• Rinichii și cea mai mare parte a tractului genital, cu excepția gonadelor
Fiziologia reproducerii
DEZVOLTAREA PLACENTARĂ ȘI FIZIOLOGIA ACESTEIA
Suprafața blastocistului devine netedă și această
porțiune a corionului este cunoscută sub numele
de corion neted. La polul opus al blastocistului
vilozitățile proliferează și se măresc, formând
corion frondosum. Pediculul conector al
embrionului este atașat de peretele blastocistului
în această etapă. La final, odată cu expansiunea
blastocistului, decidua capsulară vine în contact
cu decidua vera și cavitatea uterină devine
obliterată.
Fiziologia reproducerii
Hanretty, 2003
Fiziologia reproducerii
DEZVOLTAREA PLACENTEI ȘI
FIZIOLOGIA ACESTEIA
Embrionul la 5 săptămâni
(schemă) și aspectul ecografic
Fiziologia reproducerii
DEZVOLTAREA PELACENTEI ȘI
FIZIOLOGIA ACESTEIA
Embrionul la 7 săptămâni
(schematic ) și aspectul ecografic
Fiziologia reproducerii
Hanretty, 2003
Fiziologia reproducerii
Hanretty, 2003
Fiziologia reproducerii
Ecografii Doppler ale arterei uterine; imaginea din stânga- aspecte normale și
imaginea din dreapta- ‘notch‘ (incizura protodiastolică) anormal asociat cu
hipertensiunea de sarcină
Fiziologia reproducerii
Transferul placentar de nutrienți, produși de metabolism,
hormoni și gaze crește pe măsura avansării vârstei
gestaționale deoarece structurile dintre circulația maternă
și fetală devin mai subțiri. Nu există o conexiune directă
între cele două circulații, iar această ‘barieră placentară'
din perioada tardivă a sarcinii reprezintă sediul
microvilozităților sincițiotrofoblastului, care cresc
suprafața disponibilă pentru transferul de nutrienți. În
continuare, sincițiotrofoblastul și mezodermul fetal sunt
reduse în grosime și vasele viloase se dilată.
Placenta complet formată este o structură discoidă roșie
de aproximativ 2-3 cm în grosime la nivelul inserției
cordonului ombilical. Greutatea medie placentară la
termen este în jur de 500 g.
Fiziologia reproducerii
Din punct de vedere morfologic, placenta este derivată din corion – partea fetală, și
partea maternă este derivată din endometru, care a fost transformat decidual
Merz ,2005
Fiziologia reproducerii
Aspectul ecografic al placentei
Fiziologia reproducerii
Placenta , ‘fața‘ maternă cu aspect lobular, viziune macroscopică postpartum
Fiziologia reproducerii
Cordonul ombilical, care conține două artere ombilicale și
o venă ombilicală unică, se atașează în mod normal de
placentă aproape de centrul acesteia. În mod normal,
aceste vase se divid imediat pentru a asigura o
vascularizație bogată pentru partea fetală a placentei,
care, cuplată cu sângele matern din spațiile interviloase,
dau culoarea placentară.
Cele două artere și vena unică din componența circulației
ombilicale se află înglobate într-un țesut mixomatos
derivat din mezoderm numit ‘gelatina lui Wharton'.
Această gelatină acționează ca un tampon, atenuând
orice presiune asupra vaselor, rezistând la ocluzii și
prevenind de cele mai multe ori reduceri semnificative
ale fluxului sanguin.
Fiziologia reproducerii
Hanretty, 2003
Fiziologia reproducerii
Aspectul ecografic al cordonului ombilical
Fiziologia reproducerii
Funcția placentară
a) Funcția respiratorie (oxigen și dioxid de carbon
prin difuziune)
b) Funcția excretorie (ureea )
c) Nutrițional (un mecanism de transport specific al
glucozei, o proteină membranară, trei mecanisme
separate de transport pentru aminoacizi, lipidele
sunt transferate doar încet, colesterolul este
transportat prin endocitoză la nivelul trofoblastului)
d) Funcția endocrină: un număr mare de hormoni
sunt produși de către placentă; aceștia includ
hormonii analogi ai hormonilor hipofizari și
hipotalamici ai adultului și hormonii steroizi.
Fiziologia reproducerii
• DEZVOLTAREA MEMBRANELOR
Membranele sunt derivate din sacul amniotic și
corionul neted, care este acea parte a
trofoblastului care se atrofiază pe măsură ce
blastocistul se extinde.
Hanretty, 2003
Uterine
muscle
Fiziologia reproducerii
LICHIDUL AMNIOTIC
Hanretty,
2003
Fiziologia reproducerii