FIZIOLOGIA

APARATULUI DIGESTIV
- fenomene chimice -

CURS 2
 SECRETIA SALIVARA
 Saliva – grup heterogen de glande:
- glande salivare principale (parotide, sublinguale
si submaxilare)
- glande accesorii
Rolurile salivei:
- Digestiv – prin enzimele care le contine;
- Dizolvarea substantelor sapide, favorizand
contactul acestora cu mugurii gustativi;
- Excretor: metaboliti (uree, acid uric), virusuri
(poliomielitic, rabic), substante toxice (Pb, Hg,
I, Bi), medicamente;
- Protector:
a. pH-ul salivei neutralizeaza acizii din alimente;
b. bactericid prin Ig A, lizozim, sulfocianat de K,
muramidaza;
c. lubrefiaza si inmoaie alimentele protejand
mucoasa bucala de escoriatii;
- In vorbire: mentine umeda cavitatea bucala,
conditie esentiala in actul vorbirii
- Reparator: prezenta factorilor de crestere
epidermica si factorilor procoagulanti
- In homeostazia hidro-electrolitica: deshidratare →
sete / stimularea secretiei de ADH
 Compozitia chimica a salivei
 Lichid transparent, filant (mucina), usor opalescent
(celule epiteliale descuamate, leucocite);
 Densitate 1003-1008 (hipotona fata de plasma);

 pH 7,4-7,8;

 Cantitate 1000 – 1500 ml/24 ore; debitul secretor

in cursul digestiei bucale creste de 8-20 ori; in
perioadele interdigestive este de 0,5 ml/min.
 Contine: 99,4% apa si 0,6% reziduu uscat
(substante anorganice si organice):
- Substante anorganice: cloruri,bicarbonati, fosfati de
sodiu, potasiu si calciu
 Substante organice:
 Enzime:
*ptialina (amilaza salivara) → hidroliza
amidonului fiert / copt → maltoza, maltotrioza si
dextrine. Continua actiunea si in stomac pana
cand bolul alimentar devine acid
*lipaza salivara (glande Ebner de pe fata
dorsala a limbii) actioneaza in stomac (pH 4)
asupra TG ce contin AG cu lant mediu (lapte)
 Lactoferina – bacteriostatic (fixeaza Fe necesar
metabolismului bacterian)
 Muramidaza – descompune capsula glicozidica
a unor bacterii
 Factorul de crestere epidermic –
 stimuleaza eruptia dentara;
 calcifierea precoce a incisivilor;
 vindecarea mucoasei bucale dupa escoriatii si ulceratii
 Aglutinogenii ABO
 Mucus – determina vascozitatea salivei;
participa la formarea bolului alimentar; protectia
mucoasei bucale
 Substante azotate neproteice: uree, acid uric
 Substante neazotate: acid lactic, alcool etilic
 Controlul secretiei salivare

 Secretia salivara este continua; intensificare

secretiei prin mecanisme nervoase (reflex
neconditionat si conditionat) si umorale

 Mecanismul reflex neconditionat: declansat de

actiunea stimulatoare a alimentelor asupra
receptorilor gustativi
 Receptorii: mugurii gustativi, receptorii pentru
durere si temperatura
 Controlul secretiei salivare
 Calea aferenta: nervul coarda timpanului (2/3 ant.
limbii), corpul neuronal in ggl geniculat → n.
intermediar Wrisberg → centrul salivator sup. din
punte

 Centrii nervosi:
- Centrul salivar superior – punte
- Centrul salivar inferior – bulb

 Caile eferente: fibre simpatice si parasimpatice

 Controlul secretiei salivare
 eferenţele simpatice pentru toate glandele salivare
pornesc de la maduva T1 – T2, in coarnele laterale,
 parasesc radacinile anterioare, ajung in ggl cervical sup. unde
fac sinapsa
 de unde pornesc fibre postggl. pentru parenchimul glandular.
- eferenţe parasimpatice:
 pentru glanda parotida: de la nucleul salivar inferior din
bulb pleaca fibre eferente pe traseul nervului IX,
 la nivelul gaurii jugulare se separa si patrund in nervul
Jacobson,
 ajung in ganglionul otic unde fac sinapsa cu fibrele
postganglionare;
 acestea urmeaza traiectul nervului auriculo-temporal pana la
glanda parotida
 Controlul secretiei salivare
-eferenţe parasimpatice:
 pentru glandele submaxilara si submandibulara:
 de la nucleul salivar superior din punte, pe calea nervului
Wrisberg,
 trec prin ganglionul geniculat al facialului,
 coboara pe traiectul nervului coarda timpanului care, langa
cavitatea bucala se uneste cu nervul lingual
Mecanism reflex conditionat:
 Receptori vizuali, tactili, olfactivi, mecanisme psihice;
secretia salivara putand fi intensificata inainte de
patrunderea alimentelor in gura.
 Controlul secretiei salivare
 Alte mecanisme
- Central: exceptional; se produce in asfixie; centrii
salivari sunt excitati de sangele incarcat cu CO2
- Intercentral: greata insotita cu hipersalivatie, emotii
insotite de uscaciunea gurii
 Reglarea umorala:

- Aldosteronul: creşte reabsorbtia Na+ si eliminarea

de K+ la nivelul ductelor salivare
- ADH: diminua pierderile de apa prin saliva
 SECRETIA GASTRICA

 Sucul gastric este produsul de secretie al glandelor

gastrice (cardiale, fundice si pilorice)
 Lichid incolor, clar / usor opalescent, acid (pH 1 -
1,5), densitate 1002-1009
 Se secreta 1500 ml/24 ore; debitul secretor creste
in perioadele digestive si este nul in perioadele
interdigestive
 Compozitia chimica a sucului gastric
 Contine 99% apa si 1% reziduu uscat (substante
anorganice si organice)
 Substante anorganice: HCl; NaCl, KCl, fosfati,
bicarbonati
 Rolurile acidului clorhidric:
 - denaturarea proteinelor;
 - transforma Fe+3 in Fe+2 absorbabil
 - stimuleaza eliberarea de secretina
 - efect bactericid
 - precipita cazeinogenul din lapte; solva colagenul
 - transforma pepsinogenul in pepsina
 Compozitia chimica a sucului gastric

 Substante organice: enzime; mucina, labferment, factor

intrinsec Castle
 PEPSINA: secretata inactiva de celulele principale a
glandelor gastrice (pepsinogen); transformarea in forma
activa se face in prezenta HCl; pepsina intretine
procesul autocatalitic. Hidrolizeaza legaturile peptidice a
proteinelor → polipeptide
 LABFERMENTUL: coagularea laptelui (transformarea
cazeinogenului solubil in cazeina insolubila in prezenta
Ca++) → fractiune solida (stomac) si lichida (duoden)
 Compozitia chimica a sucului gastric
 GELATINAZA scindeaza gelatina
 FACTORUL INTRINSEC CASTLE: glicoproteina
secretata de celulele parietale ale stomacului; util
pentru absorbtia vitaminei B12 → complex rezistent
la digestie cu absorbtia vitaminei in ileon
 MUCUS: secretat de celulele mucoase ale
epiteliului gastric. Are rol:
- lubrefiant pentru particulele alimentare in pasajul
catre duoden;
- protector, impiedica actiunea pepsinei si HCl
asupra celulelor epiteliale gastrice
 Mecanismul secretor al
acidului clorhidric
 Secretat de celulele oxintice
ale glandelor fundice
- sursa de H+ din ionizarea apei/
dehidrogenarea glucozei
- H+ este secretat in lumenul
canalicular prin mecanisme active
- polul apical al celulelor parietale =
ATP-aza care transporta activ H+
in lumenul canalicular retinand K+
in celula
 Cl- provine din NaCl din plasma;
trece pasiv in celula parietala
conform gradientului de
concentratie
 Mecanismul secretor al
acidului clorhidric
 In RE, H+ si Cl- formeaza HCl

 OH- in celula oxintica este

neutralizat de H+ rezultat din
disocierea H2CO3; HCO3- va
difuza in plasma unde se leaga
de Na+ formand NaHCO3 care
va alcaliniza sangele (cresterea
pH-ului sanguin dupa
alimentatie)
 Reglarea secretiei de suc gastric
 Se realizeaza prin mecanism nervos si umoral
 Reglarea nervoasa: actiunea directa a simpaticului
asupra celulelor parietale si indirecta asupra
celulelor antrale stimuland activitatea celulelor G
sa secrete gastrina
 Reglarea umorala: gastrina si histamina
 Legat de ingestia de alimente, reglarea secretiei
gastrice se realizeaza in trei faze: cefalica; gastrica
si intestinala
 Reglarea secretiei de suc gastric
 Faza cefalica:
- mecanisme neconditionate: stimularea receptorilor
gustativi de catre alimente determina impulsuri ce
ajung pe calea nervului vag la nucleul gastro-
secretor din bulb; pe calea nervului vag sunt
descarcate impulsuri secretorii pentru gl gastrice
- mecanisme conditionate: excitatii vizuale, auditive,
olfactive privind alimentele, cronologia orelor de
masa, obiceiuri alimentare
- in cursul acestei faze domina mecanismul nervos
vagal si mai putin cel umoral prin gastrina
 Reglarea secretiei de suc gastric
 Faza gastrica:
- incepe cu patrunderea alimentelor in stomac
- mecanismul nervos este declansat de catre
destinderea peretilor gastrici de catre alimente;
distensia antrumului determina stimularea secretiei
gastrice prin reflex vago-vagal si prin eliberare de
gastrina
- mecanismul umoral: gastrina (stimuleaza secretia
gastrica, cresterea fluxului sanguin la nivelul
mucoasei gastrice, stimularea tonusului si
motilitatii gastrice) si histamina (actiune excitanta
asupra celulelor oxintice
 Reglarea secretiei de suc gastric
 Faza intestinala
- incepe cu patrunderea chimului in duoden;

- mecanismul nervos: distensia duodenului

- mecanismul umoral stimulator: gastrina eliberata in
primele portiuni ale duodenului
- mecanismul umoral inhibitor: enterogastronul
(eliberat de mucoasa duodenala) inhiba secretia
HCl, pepsina si motilitatea gastrica
- alte mecanisme inhibitorii: acidifierea duodenului,
secretina, GIP, VIP, enteroglucagon
 SECRETIA PANCREATICA

 Sucul pancreatic este un lichid clar, usor vascos,

pH alcalin (datorita bicarbonatului din compozitia
sa);

 se secreta in cantitate de 1000 – 1500 ml/24 ore;

 reprezinta secretia exocrina a pancreasului;

 Compozitia chimica a sucului
pancreatic
 Contine 98,5% apa si 1,5 % reziduu uscat

 Substantele anorganice: Na+, K+, Ca+2, Mg+2

(similar cu cei din plasma) si bicarbonat (in
concentratie mai mare cu cea din plasma)

 Substantele organice: enzime

- Enzime proteolitice: tripsina, chimotripsina,
elastaza, carboxipeptidaza, ribonucleaza,
dezoxiribonucleaza
 Compozitia chimica a sucului
pancreatic
 TRIPSINA: secretata sub forma inactiva de
tripsinogen, activat in prezenta enterokinazei;
- scindeaza legaturile peptidice de langa capatul
COOH al aminoacizilor bazici (lizina, arginina);
- activeaza celelalte proteaze pancreatice (inclusiv
tripsinogenul) printr-un proces autocatalitic
 CHIMOTRIPSINA secretata sub forma inactiva de
chimotripsinogen, activata in prezenta tripsinei;
- scindeaza legaturile peptidice de langa capatul
COOH al aa aromatici (fenilalanina, tirozina,
triptofan);
 Compozitia chimica a sucului
pancreatic
 ELASTAZA secretata ca proelastaza, activata de
tripsina
- este o endopeptidaza care scindeaza legatura
peptidica din capatul COOH al aa alifatici
nearomatici (alanina, valina, glicina)
 CARBOXIPEPTIDAZA secretata sub forma de
procarboxipeptidaza, activata de tripsina
- este o exopeptidaza cu capacitatea de a scinda
cate un aa din lantul polipeptidic cu grupare COOH
terminala
 Compozitia chimica a sucului
pancreatic
 RIBONUCLEAZA si DEZOXIRIBONUCLEAZA
scindeaza acizii nucleici in nucleotide

 Enzime lipolitice: lipaza si fosfolipaza

 LIPAZA se secreta sub forma activa, capacitate
enzimatica crescuta de sarurile biliare si Ca+2;
actioneaza asupra lipidelor emulsionate; rezulta
AG si monogliceride
 Compozitia chimica a sucului
pancreatic
 COLIPAZA se fixeaza pe grasimile emulsionate,
disloca agentii emulsionanti si ancoreaza lipaza
pancreatica
 FOSFOLIPAZA hidrolizeaza legaturile esterice ale
fosfogliceridelor; fosfolipaza A2 descompune
lecitina intr-un lizofosfolipid si acid nesaturat

 Enzime amilolitice: amilaza

 AMILAZA pancreatica secretata sub forma activa;
actioneaza asupra amidonului nefiert sau necopt
 Mecanismul de secretie al
bicarbonatului
La nivelul celulelor ductelor pancreatice:
CO2 + H2 O ↔ H2CO3 ↔ H+ + HCO3-
- HCO3- difuzeaza liber in lumenul ductelor mici; membrana
luminala a celulelor care alcatuiesc ductele de calibru
mare reabsorb HCO3- la schimb cu Cl- (provine din lichidul
secretat de celulele ductului, prin canale de clor din
membrana apicala).
- Na+ patrunde din lichidul interstitial in lumenul ductului prin
gradient electrochimic
- H+ este expulzat din celule prin membrana bazo-laterala
datorita antiportului Na+/H+
 Reglarea secretiei pancreatice
 Se realizeaza prin mecanisme nervoase si umorale
 Se disting trei faze: cefalica; gastrica; intestinala
 Faza cefalica
 este predominant nervoasa; excitantii conditionati si
neconditionati similari cu cei care declanseaza secretia
salivara si gastrica; vagul prezinta fibre destinate
pancreasului a caror stimulare determina o secretie
pancreatica bogata enzimatic
 controlul umoral: gastrina; actioneaza direct stimuland
secretia pancreatica si indirect, prin stimularea secretiei acide
gastrice (prezenta chimului acid in duoden intensifica secretia
de bicarbonat de catre celulele canaliculare)
 Reglarea secretiei pancreatice
 Faza gastrica
- este declansata de prezenta alimentelor in stomac
- distensia gastrica determina, prin reflex vago-vagal,
secretia de suc pancreatic bogat enzimatic
- controlul umoral: gastrina, cu efect sinergic cu cel vagal
 Faza intestinala

- prezenta diversilor componenti ai chimului in duoden; sucul

pancreatic secretat este adecvat gradului de aciditate si
constituientilor chimului gastric
- control umoral: secretina (stimuleaza celulele ductale sa
secrete componenta apoasa bicarbonatata), CCK
(stimuleaza celulele acinare sa elibereze continutul
granulelor de zimogen)
 SECRETIA BILIARA
 Bila este produsul de secretie al hepatocitelor
 Intervine in emulsionarea si absorbtia lipidelor
 Se secreta 500 ml/24 ore
 Capacitatea maxima de depozitare a veziculei
biliare este de 50-70 ml; bila se concentreaza prin
absorbtia apei din compozitia sa
 Bila veziculara este de 5-10 ori mai concentrata
decat cea hepatica
 Rolurile bilei

 Intervine in absorbtia grasimilor favorizand

emulsionarea lor si absorbtia acizilor grasi;
 Intervine in absorbtia vitaminelor liposolubile;
 Constituie cale de excretie a unor substante
(Zn, Mg, colesterol);
 Are efecte laxative, prin actiunea stimulatoare
asupra motricitatii intestinale.
 Compozitia chimica a bilei
 Contine apa si reziduu uscat (acizi biliari,
bilirubina, lecitina, proteine, ioni de Na, K, Cl,
bicarbonat)
 ACIZII BILIARI: produsi de secretie exocrina
hepatica; reprezinta derivati hidrosolubili ai
colesterolului
- acizi biliari primari (colic si chenodezoxicolic) care,
in hepatocit se conjuga cu glicocolul si taurina →
acidul glicocolic si taurocolic (secretati activ in
canaliculul biliar). Fixarea Na/K pe acizii biliari
conjugati rezulta sarurile biliare (glicocolatii si
taurocolatii de Na si K)
 Compozitia chimica a bilei
- in intestin, o parte din acizii biliari primari sunt
deconjugati si dehidroxilati de enzimele bacteriilor
anaerobe rezultand acizii biliari secundari (acidul
deoxicolic si litocolic)
- acizii biliari au rol in emulsionarea grasimilor (au
proprietati tensioactive) si favorizeaza absorbtia lor
 PIGMENTII BILIARI: produsul de secretie hepatic
care rezulta din descompunerea hemoglobinei
- nu au rol in emulsionarea lipidelor, sunt deseuri
 COLESTEROL: produs secundar al fabricarii
acizilor biliari
 Reglarea secretiei biliare

 Mecanismul de reglare este nervos si umoral

 Mecanismul nervos:

- Stimularea parasimpaticului creste secretia

biliara
- Stimularea simpaticului inhiba secretia biliara
 Mecanismul umoral:

- Secretina mareste secretia biliara

 SECRETIA INTESTINULUI
SUBTIRE
 Sucul intestinal este un lichid tulbure;

 Este secretat de celulele glandelor

Lieberkuhn;

 Cantitate 1-3 l/24 ore;

 pH alcalin 7,6 -8, densitate 1010

 Compozitia chimica a sucului
intestinal
 Contine apa si reziduu uscat (ioni si enzime)
 Enzimele: proteolitice, glicolitice, lipolitice

 Enzime proteolitice:

- Aminopeptidaza si dipeptidaza (erepsina);

degradeaza polipeptidele pana la aminoacizi
- Enterokinaza activeaza tripsinogenul; scindeaza
polipeptidele in peptide mai mici;
- Leucinaminopeptidaza actioneaza asupra
polipeptidelor care contin prolina
- Arginaza scindeaza arginina in uree si creatina
 Compozitia chimica a sucului
intestinal
 Enzime glicolitice:
- Dizaharidaze actioneaza asupra dizaharidelor
transformandu-le in monozaharide:
*Maltaza descompune maltoza in 2 molecule de
glucoza
*Lactaza descompune lactoza in glucoza + galactoza
*Zaharaza descompune zaharul in glucoza +
fructoza
 Compozitia chimica a sucului
intestinal
 Enzime lipolitice:
- Lipaza intestinala descompune grasimile
neutre nedigerate in glicerol si AG
- Lecitinaza degradeaza lecitina in glicerol, AG,
acid fosforic si colina
- Fosfataza degradeaza glicerofosfatii eliberand
acidul fosforic
 Reglarea secretiei de suc intestinal
 Reglarea nervoasa
-stimulii locali, tactili, destinderea anselor intestinale
declanseaza prin mecanisme reflexe locale
secretia glandelor intestinale
-inervatia vegetativa extrinseca este redusa (vagul
stimuleaza secretia, simpaticul o inhiba)
 Reglarea umorala

-enterocrinina, eliberata la nivelul mucoasei

duodenale in cursul digestiei, pe cale sanguina
ajunge la intestin stimuland secretia
-secretina stimuleaza secretia de suc intestinal