Professional Documents
Culture Documents
Drepturile Fundamentale La Transparenta Si Buna Administrare
Drepturile Fundamentale La Transparenta Si Buna Administrare
Drepturile Fundamentale La Transparenta Si Buna Administrare
fundamentale la
transparență și
bună administrare
MASTER INTEGRITATE PUBLICĂ ȘI POLITICI
ANTICORUPȚIE
AN I, SEM. I
Drepturile fundamentale la
transparență și bună administrare
CURS
1. Noțiuni generale
Contractul social și drepturile
fundamentale
• PARTICIPARE vs. GUVERNARE
• PARTICIPARE
• Participare publică
• Participare civică
• CONTRACTUL SOCIAL
• Doctrină politică esențială pentru statul de drept și democrație
• Ficțiune politico-juridică fundamentală pentru democrația
reprezentativă
Principii
• Legalitatea • Integritate
• Interesul public • Obiectivitate
• Buna administrare • Deschidere
• Buna conduită • Transparență
• Buna credință • Onestitate
• Responsabilitatea
• Altruism
Izvoare de drept
• Constituția României
• L. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public
• L. 52/2003 cu privire la transparenţa decizională
• L. 161/2003 privind conflictul de interese
• L. 7/2004 privind Codul de conduită a funcţionarilor publici
• L. 477/2004 privind Codul de conduită a personalului contractual din
autorităţile şi instituţiile publice
• L. 571/2004 privind protecţia personalului din autorităţile publice, instituţiile
publice şi din alte unităţi care semnalează încălcări ale legii
• L. 50/2007 pentru modificarea şi completarea legii nr. 7/2004 privind codul de
conduită a funcţionarilor publici (consilierul de etică)
Participare
Informare Consultare Implicare Colaborare Delegare
„Vă ţinem la „Vă ţinem la „Lucrăm cu voi „Ne adresăm vouă „Vom pune în
curent” curent, vă pentru a ne asigura pentru a primi practică ceea ce
ascultăm că problemele şi sfaturi directe şi decideţi voi”
sugestiile şi îngrijorările voastre sugestii inovative
îngrijorările şi vă se reflectă direct în pentru formularea
comunicăm cum alternativele soluţiilor şi
au fost influenţate dezvoltate şi vă încorporăm
deciziile de comunicăm cum au sfaturile şi
participarea fost influenţate recomandările
publică” deciziile de voastre în luarea
participarea publică” deciziei, în cea mai
mare măsură
posibilă”
Instrumente
Informare Consultare Implicare Colaborare Delegare
◦ Convenția pentru protecția drepturilor omului și libertăților fundamentale (Roma, 4 noiembrie 1950)
◦ Convenția internațională pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială (New York, 21 decembrie 1965)
◦ Convenția internațională cu privire la drepturile economice, sociale și culturale, adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor
Unite (16 decembrie 1966)
◦ Convenția privind eliminarea tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor, adoptată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite (18
decembrie 1979)
◦ Convenția împotriva torturii și altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante (10 decembrie 1984)
◦ Convenția cu privire la drepturile copilului, adoptată de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite (20 noiembrie 1989)
◦ Convenția Consiliului Europei privind lupta împotriva traficului de ființe umane (Varșovia, 16 mai 2005)
Cadrul constituțional al bunei
guvernări (1/4)
Drepturi și libertăți fundamentale:
◦ Drepturi civile
◦ Drepturi politice
◦ Drepturi sociale
Cadrul constituțional al bunei
guvernări (2/4)
Constituția României
ARTICOLUL 16 – Egalitatea în drepturi
(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.
(2) Nimeni nu este mai presus de lege.
(3) Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în
ţară. Statul român garantează egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru ocuparea acestor funcţii şi demnităţi.
(4) În condiţiile aderării României la Uniunea Europeană, cetăţenii Uniunii care îndeplinesc cerinţele legii organice au dreptul de a alege şi de a fi
aleşi în autorităţile administraţiei publice locale.
ARTICOLUL 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului
(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală a
Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte.
(2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile
interne, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile.
ARTICOLUL 21 - Accesul liber la justiţie
(1) Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.
(3) Părţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil.
(4) Jurisdicţiile speciale administrative sunt facultative şi gratuite.
Cadrul constituțional al bunei
guvernări (3/4)
Constituția României,
CAPITOLUL II
Drepturile şi libertăţile fundamentale (toate art. 22-53, dar mai ales:)
Art. 22 - Dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică
Art. 23 - Libertatea individual
Art. 24 - Dreptul la apărare
Art. 25 - Libera circulaţie
Art. 29 - Libertatea conştiinţei
Art. 30 - Libertatea de exprimare
Art. 31 - Dreptul la informaţie
Art. 51 - Dreptul de petiţionare
Cadrul constituțional al bunei guvernări
(4/4)
Constituția României,
(1) Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de o autoritate
publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei
cereri, este îndreptăţită să obţină recunoaşterea dreptului pretins sau a
interesului legitim, anularea actului şi repararea pagubei.
(2) Condiţiile şi limitele exercitării acestui drept se stabilesc prin lege organică.
(3) Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare.
Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea
magistraţilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.
3. Accesul la informați de interes
public
“Puterea tinde să corupă, iar puterea absolută corupe în mod absolut.” (John
Dalberg-Acton)
2. Consolidarea democratică
5. Bună guvernare:
• participare
• domnia legii
• transparenţa
• orientare spre consens
• echitate şi caracter cuprinzător
• eficacitate şi eficienţă
• răspundere
4. Transparența decizională
Toate instituţiile care cad sub incidenţa acestei legi sunt obligate să
respecte standardele stabilite, dar şi că oricare instituţie poate adopta
norme care să prevadă drepturi mai largi privind participarea la
elaborarea actelor normative sau la şedinţe publice.
Aplicabilitate
Rationae personae:
◦ autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, alese sau numite
◦ alte instituţii publice care utilizează resurse financiare publice
◦ cetăţenii şi asociaţiile legal constituite ale acestora.
Rationae materie:
◦ toate proiecte de acte normative
◦ toate deciziile administraţiei publice
Nu se aplică dispoziţiile legii atunci când proiectul de act normativ sau decizia
privesc:
◦ apărarea naţională, siguranţa naţională şi ordinea publică,
◦ interesele strategice, economice şi politice, ale ţării,care conţin valori, termene
de realizare şi date tehnico-economice ale unor activităţi comerciale sau
financiare, dacă publicitatea acestora aduce atingere principiului concurenţei
loiale, sau
◦ datele personale.
Potenţiale sancţiuni
Funcţionari publici Personal contractual
avertisment, avertisment scris,
mustrare, suspendarea contractului individual de
diminuarea drepturilor salariale muncă pentru o perioadă ce nu poate
cu 5-10% pe o perioadă de 1- depăşi 10 zile lucrătoare,
3 luni, retrogradarea din funcţie, cu acordarea
suspendarea dreptului de salariului corespunzător funcţiei în care s-a
avansare pe o perioadă de 1-3 dispus retrogradarea, pentru o durată ce nu
ani, poate depăşi 60 de zile,
trecerea într-o funcţie reducerea salariului de bază pe o durată
inferioară, pe o perioada de 6- de 1-3 luni cu 5-10%,
12 luni, cu diminuarea reducerea salariului de bază şi, după caz,
corespunzătoare a salariului, şi a indemnizaţiei de conducere pe o
destituirea din funcţie. perioadă de 1-3 luni cu 5-10%
desfacerea disciplinară a contractului
individual de muncă.
Persoanle care asistă la şedinţele publice
avertizarea evacuarea din sală
Căi de atac
◦ Corupția
◦ Abuzul de putere
◦ Politizarea
DLRC are o abordare de jos în sus care presupune formarea unor Grupuri de
Acţiune Locală ;
POCU prin acțiunile finanțate în cadrul Axei de CLLD va reprezenta principalul fond de
susținere a activităților premergătoare realizării strategiei de DLRC și pentru
asigurarea implementării și sustenabilității măsurilor propuse, în timp ce POR va
oferi finanțarea infrastructurii relevante pentru implementarea măsurilor POCU.
Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea
comunităţii - Grupurile de Acţiune Locală (I)
Grupurile de Acţiune Locală (GAL) - structura:
Se pot constitui în conformitate cu Ordonanța nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații,
aprobată prin Legea 246/2005
constituit din:
La nivelul POCU, prin Axa Prioritară 5 – Dezvoltarea locală plasată sub responsabilitatea
comunităţii este avuta în vedere finantarea următoarelor acţiuni:
sprijin pentru accesul și/sau menținerea pe piața muncii, precum și pentru participarea la programe de
ucenicie și stagii a persoanelor din cadrul comunităților marginalizate;
susţinerea antreprenoriatului în cadrul comunităţii, inclusiv a ocupării pe cont propriu, în vederea creării de
noi locuri de muncă, prin acordarea de micro-granturi, precum și a serviciilor de consiliere/ consultanță
formare profesională antreprenorială şi alte forme de sprijin;
GAL-urile constituite din reprezentanţi ai APL, ai instituţiilor publice locale (directii de asistenta
sociala, inspectorate scolare etc.), ai mediului de afaceri local, ai societatii civile (ONG-uri),
reprezentanti ai zonei urbane marginalizate etc..
persoanele aparținând minorității roma, din comunităţile marginalizate aflate în risc de sărăcie
şi excluziune socială;
POATE (ABLE)
Impact asupra
firmei
NU POATE
(NOT ABLE)
10. Bugetarea participativă
Bugetarea participativă (1/3)
Modelul bugetării participative propune un parteneriat între decidenţi
şi cetăţeni cu privire la elaborarea Bugetului Local.
Bugetarea participativă este mai mult decât o consultare publică
pentru elaborarea Bugetului Local.
Este un proces de co-decizie
Abordare participativă şi partenerială între Consiliul Local şi cetăţeni
Cooperare în reţea: specialişti şi cetăţeni din instituţii, societate civilă,
din sectorul academic şi cel antreprenorial, sindicate, presă.
Sprijinul tuturor actorilor locali pentru Dezvoltare Locală
Bugetarea participativă (2/3)
Pasul I. Desemnarea unei echipe de management şi formularea
obiectivelor:
1. Mobilizarea cetăţenilor, specialiştilor pe tot parcursul procesului.
2. Participare la elaborarea propunerilor, prin organizarea întâlnirilor
cu cetăţenii şi specialiştii.
3. Implicare în: elaborare, analiză, prioritizare propuneri.
Pasul 2. Elaborarea Proiectului de Hotărâre a Consiliului Local. Echipa
de management a preluat cele mai bune propuneri şi lucrează cu
Comisiile de specialitate din Primărie şi Consiliul Local pentru
justificarea finanţării.
Pasul 3. Hotărârea în Consiliul Local pentru alocare financiară,
precedată de acţiuni de advocacy pe lângă consilieri şi Primar.
Bugetarea participativă (3/3)
Pasul 4. Implementarea fiecărei Iniţiative respectând etapele
obligatorii:
- Definirea obiectivelor,
- Planificarea activităţilor şi definirea responsabililor,
- Prezentarea planificării,
- Sprijinirea şi monitorizarea progresului,
- Evaluarea şi restructurarea Planului
11. Lobby și advocacy
Advocacy ≠ lobby (1/3)
Advocacy Lobby
1. Activitate realizată de către orice tip de organizaţie fără a exista un beneficiu 1. Activitate desfăşurată de o organizaţie specializată sau nu, presupunând un
financiar sau material pentru cei implicaţi în ea. beneficiu financiar sau material pentru organizaţia care face lobby sau pentru o
organizaţie în numele căreia se face lobby
2. Are la bază principiile democraţiei participative, apelând la instrumente 2. Are la bază principiile liberei asocieri şi apelează la orice fel de instrumente
precum consultările publice, dialogul social etc. de comunicare şi persuadare, în absenţa unui cadru sau unor instrumente
clare.
3. Promovează interesul public. 3. Promovează interesul legitim privat al unei organizaţii sal comunităţi restrânse.
4. Implică atât contact direct cu legiuitorul sau orice funcţionar public implicat în 4. Implică în principal contact direct cu legiuitorul sau orice funcţionar public
dezvoltarea politicilor publice şi legislaţiei, cât şi contact mediat de genul: implicat în procesul de legislativ.
• comentarii pe marginea unor propuneri de politici publice; Instrumente folosite:
• petiţii; • elaborarea de documentaţii tehnice;
• demonstraţii; • corespondenţă direct adresată;
• declaraţii publice; • întâlniri faţă în faţă cu factorii de decizie;
• conferinţe de presă şi orice instrument de comunicare • networking şi iniţierea de contacte informale la recepţii;
(e.g., comunicat de presă); • vizite de lucru;
• campanii media; • think-tank-uri şi grupuri de lucru ş.a.m.d.
• procese în instanţă;
• scrisori publice ş.a.m.d.
5. Este bazată în special pe formularea de pretenţii cu privire la dezvoltarea, 5. Este înclinată mai degrabă înspre negociere, colaborare.
modificarea sau renunţarea la o politică publică sau propunere legislativă.
Advocacy ≠ lobby (1/3)
Advocacy Asemănări Lobby
Advocacy, aşa cum este uşor de presupus, el vine În esenţă, ambele sunt două Se referea iniţial la acei reporteri care aşteptau în holul (lobby)
de la advoco, advocare, advocatus, care în latină forme de persuadare a unui Camera Comunelor din Parlamentul Marii Britanii pentru a
înseamnă a invoca pe cineva în apărare, a apela la decident pentru a obţine un anumit vorbi cu reprezentanţii care făceau partea din ea.
cineva care să reprezinte interesele în faţa unor rezultat relevant pentru grupul
Judecători care se angajează în această
activitate.
Se înțelege încercarea de a influența decizia
publică și modul de alocare a resurselor, în
favoarea unor cauze de ordin moral, social,
economic sau de altă natură sau pentru
protejarea unor interese legitime comune.
Incercarea de influențare a deciziei publice se
face în beneficiul unei plaje cât mai largi de
cetățeni, având pe agendă în mod strict
interesul acestora, fără a urmări obținerea unui
profit sau realizarea unor interese personale pe
baza politicilor rezultate.
Presupune un proces mai cuprinzător, de Implică doar încercarea de persuadare în mod direct a factorilor
exercitare a unei presiuni asupra decidenților de decizie (ex. Prin întâlniri față în față cu aceștia, pentru a le
prin intermediul unor campanii mai complexe, prezenta un punct de vedere sau a le propune o politică).
care presupun comunicare publică
Advocacy ≠ lobby (1/3)
Advocacy Lobby
Surse de finanțare
Bani publici (proveniți din Bani privați
proiecte)
Interes
Interes public Interes privat
Cum se fac
Prin campanii publice În privat
Lobby
Practica lobby-ului a luat naștere în Statele Unite ale Americii, unde într-o
intervenţie în Congresul Statelor Unite ale Americii din 2 martie 1956, John F.
Kennedy afirma că „lobbyiştii sunt în multe cazuri tehnicieni experţi şi sunt
capabili să explice subiecte complexe şi dificile într-o manieră clară, inteligibilă.
Ei se angajează în discuţii personale cu membrii Congresului, în care ei discută
în detaliu motivele pentru poziţia pe care o susţin. Deoarece reprezentarea
noastră la nivel de Congres se bazează pe graniţe geografice, lobbyiştii care
vorbesc pentru diferite interese economice, comerciale sau funcţionale ale
acestei ţări servesc un scop foarte folositor şi şi-au asumat un rol important în
procesul legislativ.”
Lobby
În lume există în acest moment două mari sisteme de lobby.
Cel american, care prevede transparenţă totală privind activităţile de lobby, finanţarea
lor şi persoanele implicate, dar şi sancţiuni drastice pentru membri instituţiilor publice,
fie ei aleşi oriangajaţi, în cazul în care oferă sprijin în timpul mandatului, respectiv
contractului de muncă, sau care încearcă să influenţeze deciziile publice într-o perioadă de 2
ani de la părăsirea poziţiei ocupate.
Și cel european, încă în formă incipientă, care implică existența unui acord
interinstituţional prin care s-a creat Registrul de Transparenţă, un cod de conduită aplicabil
celor care îşi declară interesele în Registrul de Transparenţă în relaţia lor cu instituţiile UE
şi membri lor şi un mecanism de preluare a tuturor plângerilor îndreptate împotriva celor
înscrişi în Registru.
Lobby
O altă diferenţă majoră între cele două abordări este aceea că în SUA, activităţile de lobby
sunt puternic fiscalizate, organizaţiile care desfăşoară activităţi de lobby fiind nevoite să
declare conform Codului Fiscal american.
În Europa, însă, nu există un cadru fiscal pentru organizaţiile care desfăşoară activitate
de lobby, regimul lor fiind cel general aplicabil tipului de organizaţie înregistrată în ţara de
provenienţă.
Lobby
La nivel european modelul american de lobby este astăzi asociat traficului de influență.
Convenţia Penală privind Corupţia (Criminal Law Convention on Corruption) semnată la Strasbourg pe 27
ianuarie 1999 şi ratificată de România în 2002 prin legea 27 incrimineazăca infracţiune la articolul 12 :
(1)„faptul de a propune, de a oferi sau a da, direct ori indirect, orice folos necuvenit, cu titlu de remuneraţie,
oricui afirmă sau confirmă că este capabil să exercite o influenţă în luarea unei decizii de către oricare dintre
persoanele vizate la art. 2, art. 4-6, şi de art. 9-11, indiferent dacă folosul necuvenit este pentru sine sau pentru
altcineva” , dar şi
(2) „faptul de a solicita, de a primi sau de a accepta, oferta ori promisiunea, cu titlu de remuneraţie, pentru o
astfel de influenţă, indiferent dacă influenţa este sal nu este exercitată ori dacă influenţa presupusă produce sau
nu produce rezultatul dorit.”
Conform noului cod penal al României, traficul de influenţă este definit ca:
„pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau
pentru altul, săvârşită de către o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui
funcţionar public şi care promite că îl va determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să
urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un
act contrar acestor îndatoriri.” (Art. 291)
Lobby
Totuşi, nu toată activitatea de influențare a deciziei publice prin instrumente de persuadare de tip
advocacy/ lobby poate fi privită a priori ca trafic de influenţă.