INVERSIUNILE TERMICE

Riscuri Climatologice
Lect. dr. TISCOVSCHI ADRIAN

Tudor Elena
Grupa 222, an II Facultatea de Geografie
Specializarea Meteo-Hidro
Inversiunile de temperatură
Sunt mase de aer instabile ce caracterizeaza straturile de aer
unde temperatura creste cu inaltimea , spre deosebire de
conditiile obisnuite, cand temperatura scade cu inaltimea.
Modul de formare
Acest fenomen apare datorita diferentelor de
densitate intre aerul rece, mai greu si aerul cald, mai
usor.

 In cazul in care vantul este slab, amestecul turbulent va fi la

randul lui slab iar aerul aflat la contact cu suprafata terestra
se va raci mai repede decat cel de deasupra.
 Temperatura se apropie astfel de punctul de roua, aparand
aerul cetos si ceata.
 Inversiunile termice se pot produce la sol
si in atmosfera libera. 
•Datorita
stratificarii stabile
din stratul de
inversiune, nu este
posibila convectia
si formarea
nebulozitatii decat
la limita
superioara a
inversiunii, care
poarta denumirea
de "strat de
retinere".
Clasificarea inversiunilor
termice
 Inversiunile de radiatie iau nastere
datorită răcirii radiative nocturne a suprafetei
Straturile de terestre si a aerului de deasupra acestuia.
inversiune sau  Vara pot atinge grosimi de până la câteva sute
inversiunile de metri, distrugându-se rapid la primele ore
termice sunt ale diminetii.
generate de  Iarna grosimile lor pot depăsi 1500 m, ceea ce
cauze diverse. explică si persistenta pe parcursul mai mulor
zile în sir.
 Relieful depresionar bine închis si prezenta
stratului de zăpadă, intensifică si prelungeste
inversiunile de radiatie, în timp ce suprafetele
acvatice au actiuni inverse.
 
Inversiunile de advectie
apar în urma deplasării unor
mase de aer cald peste
suprafete reci.
Acestea din urmă determina
răcirea prin conductibilitate
calorică a stratului inferior de
aer în miscare, generând
gradienti termici verticali de
inversiune.
 Inversiunile frontale se nasc fie
prin alunecarea ascendentă a
aerului cald peste aerul rece (frontul
cald), fie prin dislocarea spre
înăltime a aerului cald, de către
aerul rece care se deplasează mai
rapid (frontul rece).
 In ambele cazuri gradientii de
inversiune apar la înăltime.

Inversiunile de comprimare sau de subsidentă se dezvoltă în

straturile troposferice mai înalte, deasupra părtilor centrale ale formatiunilor
anticiclonale.

• Miscările descendente caracteristice determină încălzirea aerului prin

comprimare adiabatică si aparitia gradientilor de inversiune
 În funcţie de valoarea saltului termic
vertical, inversiunile pot fi clasificate
în:
 Stabilirea intensităţii inversiunii (sau a saltului
slabe (saltul termic termic, respectiv a diferenţei de temperatură
între 0,1 şi 3,0°C) dintre baza şi vârful stratului de inversiune),
cât şi a grosimii acesteia se pot face cu
ajutorul datelor oferite de sondajele aerologice.
 intensitate medie
 În lipsa radio-sondajelor, se poate recurge la
(între 3,1 şi 5,0°C)
diferenţa de temperatură existentă între
măsurătorile efectuate la staţii meteorologice
intensitate mare cât mai apropiate, dar situate la altitudini
(între 5,1 şi 10,0°C) diferite, fiind necesare cel puţin două
asemenea staţii, una amplasată într-o treaptă
de relief mai joasă şi una la munte.
intensitate foarte  Determinarea intensităţii inversiunilor se poate
mare (>10,0°C) face ţinând cont de temperaturile medii,
minime sau maxime (orare şi zilnice), cele mai
mari intensităţi fiind cele care rezultă din
diferenţele dintre temperaturile minime.
 Inversiunile din spaţiul montan pot fi totale, în care caz
cuprind întregul strat de aer situat între poalele munţilor şi
platourile alpine, respectiv parţiale, când se formează numai în zonele
joase (inferioare) sau numai în cele înalte (superioare) ale reliefului
muntos
 

 Graficul de variaţie a temperaturii din

intervalul respectiv arată că, datorită
advecţiei unei mase de aer reci, în stratele
atmosferice joase la Staţia Caransebeş
temperaturile au început să scadă, în timp ce
la staţiile de altitudine, acestea au crescut.

Prin interferenţa tendinţelor respective de

variaţie a temperaturilor la cele două niveluri
(Caransebeş 241 m şi Cuntu 1500 m)
stratificaţia termică a aerului de pe versantul
nordic al Masivului Ţarcu s-a inversat.
Fig. 1. Variaţia temperaturii medii zilnice pe
versantul nord-vestic al Masivului Ţarcu între 20-26. 01.
1963 (după Sabău Raluca, Sabău Al., 1974).
Repartitia geografica a
fenomenului
 Condiţiile aerosinoptice tipice pentru apariţia în România a
inversiunilor de temperatură advective se caracterizează
In Romania, acest prin prezenţa unui câmp anticiclonic la nord de teritoriul
fenomen se intalneste cel ţării noastre.
mai des in depresiunile  Aerul rece poate pătrunde spre sud pe două traiectorii, sub
intercarpatice, ex forma a doi lobi pericarpatici: unul de-a lungul flancului
depresiunea Ciucului, exterior al Carpaţilor Păduroşi şi al Carpaţilor Orientali,
unde de altfel se afla si celălalt, puţin întârziat în timp, peste zona montană mai
polul frigului, cu joasă dintre Beskizii Vestici şi cei Estici (pasul Dukla, 502
temperaturi ce deseori m), în Depresiunea Panonică şi apoi pe la vest de Carpaţii
trec de -30 grade C, Occidentali.
temperaturi ce se apropie  Ulterior, masele de aer rece ajung şi în sudul ţării, precum
de latitudini mai nordice şi în Depresiunea Transilvaniei. În această din urmă zonă
decat cele ale tarii aerul rece pătrunde dinspre est, după ce, în urma
noastre. acumulărilor de masă, reuşeşte să depăşească obstacolul
mai înalt reprezentat de Carpaţii Orientali, respectiv
dinspre vest şi nord-vest, mai ales prin Poarta Someşului.
 În situaţiile cu inversiuni de temperatură,
spaţiile depresionare reprezintă areale cu acumulare
de aer foarte rece sau “lacuri de frig”, morfologia
Datele climatice teritoriului României şi a regiunilor învecinate
indică faptul că oferind condiţii optime de generare a inversiunilor de
spaţiile depresionare temperatură. În funcţie de evoluţia condiţiilor
carpatice se află sub aerosinoptice, inversiunile pot să se dezvolte la o
stratul de inversiune
scară spaţială mai extinsă, cum este Depresiunii
între 60 şi 80 de zile
pe an, interval în care
Transilvaniei, încadrată de Carpaţii Orientali,
prezenţa inversiunilor Carpaţii Meridionali şi Munţii Apuseni.
poate primi şi caracter
de risc atunci când Nu sunt excluse nici situaţiile în care o
intensitatea lor este inversiune de temperatură poate să afecteze întreg
mare teritoriul României, cu excepţia regiunilor montane
mai înalte, care primesc aspectul unor “insule” cu cer
senin şi temperatură mai ridicată, rămase deasupra
stratului de aer mult mai rece şi cu ceaţă prezent în
treptele mai joase de relief (inversiune generalizată).
 Cele mai frecvente şi mai
intense sunt inversiunile de
temperatură care apar în
depresiunile intramontane
din vestul Carpaţilor
Orientali - cu deosebire în
Depresiunea Ciuc şi în
Depresiunea Giurgeu.
 Cele două depresiuni sunt
bine închise înspre vest de
culmile Munţilor Harghita şi
Gurghiu, iar pătrunderea
aerului rece dinspre
Moldova se face peste pasul
Ghimeş-Făget (1170 m)
pentru Depresiunea Ciuc,
respectiv de-a lungul văii
Bistriţei, văii Bicazului,
peste pasul Bicaz (1256 m)
şi pe valea Belcina pentru
Depresiunea Giurgeu .
Prognoza inversiunilor termice
 Spre exemplu, în timpul inversiunii din perioada 22-29
ianuarie 1992, conform minimelor termice zilnice, cea mai
Deşi pot să apară în mare creştere a temperaturii cu înălţimea, de 2,83° C/100 m, a
orice anotimp, fost înregistrată în dimineaţa zilei de 23 ianuarie, între staţiile
inversiunile sunt meteorologice Joseni (750 m, -24° C) şi Bucin (1280 m, -9° C).
caracteristice în primul
 În cursul aceluiaşi interval, la scara întregii ţări, cea mai
rând iernii, îndeosebi
joasă temperatură minimă a fost de -26° C, înregistrată la
lunilor ianuarie şi
Miercurea Ciuc, în dimineaţa zilei de 25 ianuarie, minima
decembrie, când, în
termică cea mai ridicată a zilei respective fiind de 0° C, la
condiţii de regim Băişoara şi la Vlădeasa, în Munţii Apuseni.
anticiclonic, se produc
cele mai multe, mai
 Perioada menţionată a reprezentat, totodată, un
intense şi mai de durată
inversiuni. exemplu tipic de influenţă a Carpaţilor asupra
aspectului diferenţiat al vremii pe teritoriul României, atât
în ceea ce privesc deosebirile dintre regiunile intra- şi cele
extracarpatice, cât şi în cadrul zonei montane propriu-zise,
atunci când se au în vedere ariile depresionare şi culmile
munţilor
Riscurile asociate inversiunilor
termice
scăderea accentuată a temperaturii
 producerea valurilor de frig în
Sunt reprezentate, în
principal, de atingerea
timpul cărora se înregistrează de
unor temperaturi regulă singularităţile termice negative
foarte scăzute, îngheţurile
respectiv de apariţia
brumele timpurii de toamnă sau
sau accentuarea
anumitor fenomene târzii de primăvară
climatice de geneza ceţurilor persistente ce
disconfort sau
periculoase conduc la depuneri consistente de
chiciură etc
  Astfel, cele mai scăzute valori de temperatură din România s-au înregistrat în
depresiunile intramontane din vestul Carpaţilor Orientali: -38,5° C (minima termică
absolută pentru ţară), înregistrată la Bod, în Depresiunea Braşov, la data de 25 ianuarie
1942; -38,4° C, la Miercurea Ciuc, în Depresiunea Ciuc, la 14 ianuarie 1985; -38,0° C, la
Joseni, în Depresiunea Giurgeu, la 18 ianuarie 1963.
 Într-un studiu referitor la iarna anului 1999-2000 se arată că, din cele 91 de zile ale iernii
respective, în 61 minima termică din România s-a înregistrat la o staţie meteorologică
situată într-o depresiune din Carpaţii Orientali, dintre care in 26 de zile la Miercurea
Ciuc şi în 23 de zile la Joseni. Restul de 30 de zile au revenit altor regiuni ale ţării .
Riscurile asociate valurilor de frig
•Inversiunile de
temperatură, sunt legate
de valurile de frig, care
accentuează răcirile din
vecinătatea suprafeţei
terestre.
•Riscul asociat
inversiunilor termice se
datorează valorilor mari
ale frecvenţei, duratei şi,
cu deosebire, ale
intensităţii acestora.
•Gradul de vulnerabilitate
faţă de inversiunile de
temperatură este foarte
mare în vatra
depresiunilor şi văilor
mai mult sau mai puţin
adânci şi largi din zona
montană.
Temperaturile foarte reduse din cursul sezonului rece, determină
necesitatea de a consuma însemnate cantităţi de combustibil fosil
(cărbune, petrol, gaze) şi lemn destinat încălzirii locuinţelor
individuale şi a diverselor instituţii, spaţii comerciale, clădiri cu
destinaţie publică etc.
Riscul contactării unor viroze respiratorii, al bronşitelor,
pneumoniei, al unor stări de gripă, sau mai grav al unor degerături
ale părţilor corpului mai expuse contactului direct cu aerul
atmosferic rece, sau indirect, cu suprafaţa activă îngheţată şi
acoperită cu zăpadă, este mult mai mare în acest sezon; pericolul
creşte în cazul persoanelor cu probleme cardiace.
Dacă în sezonul rece temperaturile scăzute sunt asociate fie cu
ceţuri persistente, fie cu intensificări ale vântului însoţite de
viscole, stările de vreme în aceste cazuri sunt caracterizate printr-
un accentuat disconfort termic, organismul uman pierzând rapid
din rezerva de căldură proprie.
De asemenea, un număr considerabil de decese se pot datora
intoxicaţiilor cu monoxid de carbon sau incendiilor, produse ca
urmare a funcţionarii sau utilizării necorespunzătoare a
instalaţiilor de încălzire.
Depresiunile din Estul Transilvaniei

In Depresiunea Campulung

sunt frecvente inversiunile de
temperatura atat iarna cat si
vara. Temperatura minima
absoluta a fost de - 31°C.

Construirea combinatului de
lianti de la Valea Mare-Pravat
(NE), a dus, datorita
inversiunilor de temperatura la
poluarea zonei, scaderea
insolatiei si aparitia cetii.
 Depresiunea Brasovului
Depresiunea Brasovului este cea mai tipica depresiune intramontana
din Carpatii Romanesti.
Este constituita din trei mari compartimente:
Depr. Barsei, în SV, cu “golfurile” Rasnov,
Zarnesti, Vladeni, Maierus si campurile joase ale
Barsei, Bodului si Feldioarei;

Depr. Sf. Gheorghe, în partea centrala, Depr. Targu

Secuiesc, în NE, cunoscuta si sub denumirea de
Depresiunea Raului Negru.

 Din punct de vedere climatic exista aici un

topoclimat specific de depresiune intramontana, cu
frecvente si intense inversiuni termice, cu
precipitatii relativ scazute si o circulatie diminuata
a aerului (temperatura medie anuala a aerului 7,1-
7,6°C).

Frecventa mare a inversiunilor termice se reflecta

in peisaj prin prezenta asezarilor omenesti pe latura
piemontana a depresiunii, densittati mai reduse de
populatie fiind caracteristice fundului depresiunii.
Depresiunea Depresiunea
Dornelor Giurgeului
Depresiunea Dornelor Depresiunea Giurgeului este o
este o regiune cu clima depresiune intramontana.
montana racoroasa, Iarna, caracteristica principala
avand lungi perioade de o reprezinta frecventele
inversiuni termice, mai inversiuni de temperatura, fapt
ales în timpul iernii ce determina înregistrarea
cand temperaturile unor temperaturi foarte
medii ale lunii ianuarie scazute.
coboara sub -6°C, iar
vara, temperaturile
medii ale lunii iulie nu
depasesc 14°C.
Depresiunea Ciuc
Depresiunea Ciuc este o depresiune intramontana.
Clima este racoroasa si umeda (temperatura medie anuala este de 4-5°C, media termica a
lunii iulie este de 14-16°C, iar a lunii ianuarie de -6°C), cu frecvente inversiuni termice în
anotimpul rece al anului cand se înregistreaza unele dintre cele mai scazute temperaturi
din tara, fapt ce i-a atras denumirea de pol al frigului.
Bibliografie
•Bogdan Octavia, Mihai Elena, Teodoreanu Elena, (1974), Clima Carpaţilor şi
Subcarpaţilor de Curbură dintre Teleajen şi Slănicul Buzău, Institutul de
Geografie al R.S.R., Bucureşti.

•Valeria Alexandrescu, Mioara Clius, Aurel Gheorghilas , Elena Matei, Daniel

Peptenatu, Bogdan Alexandru Suditu, Cristian Talanga, Teodor Uscatu, Liliana
Zaharia, Daniela Zamfir, (2007), Transilvania, Maramures, Bucovina – Aplicatie
Stiintifica si Metodologica, Editura Semne Bucuresti.
 
•Dumitru Mihaila, Vasile Budui, Ionuţ Alexandru Cristea , Ion Tanasa , (2006),
Consideratii asupra riscurilor climatice in Judetul Suceava Analele Universităţii
„Ştefan cel Mare” Suceava Sectiunea Geografie.

www.progettogea,com