Professional Documents
Culture Documents
Revolutia Franceza
Revolutia Franceza
1789-1794
I. Cauze :
- Mentinerea monarhiei absolutiste, care apara
interesele marii nobilimi.
- Criza financiara (lipsa banilor) determinata
de cheltuielile exagerate ale statului cu
razboaiele externe si intretinerea familie
regale.
- Burghezia (negustori, proprietari de ateliere
si bancheri) era lipsita de drepturi politice.
- Ideile intelectualilor iluministi care sustineau
desfiintarea monarhiei absolutiste si a
privilegiilor marii nobilimi ( privilegii
=drepturi speciale).
II. Inceputul revolutiei
- In mai 1789 - regele Ludovic al XVI-lea a
convocat Adunarea Starilor Generale, un fel de
parlament, alcatuit din reprezentanti ai celor
trei stari sociale:
• starea I ( nobilii)
• starea a II-a ( preotii)
• starea a III-a ( burghezia)
• Reprezentantii starii a III-a, adica burghezia,
sperau ca regele a convocat Adunarea,
pentru a le acorda drepturi politice, insa
regele a anuntat marirea impozitelor, pe care
doar burghezia le platea, celelalte doua stari,
nobilimea si preotimea, fiind scutite de plata
lor.
• Nemultumiti, burghezii au parasit Adunarea
Starilor Generale si au organizat o alta
adunare, numita Constituanta, fiindca doreau
sa elaboreze o Constitutie ( lege de
organizare a statului) care sa prevada
transformarea Frantei intr-o monarhie
constitutionala si anularea privilegiilor
nobililor si preotilor.
- Regele a incercat sa-i aresteze pe membrii
Adunarii Constituante, insa populatia
Parisului s-a opus. Astfel a inceput revolta
contra regelui.
- Pe 14 iulie 1789, locuitorii din Paris au
daramat inchisoarea Bastilia, simbol al
puterii regale absolute, fiindca in ea erau
inchisi adversarii regelui. Mai tarziu, 14
iulie a devenit Ziua Nationala a Frantei.
In august 1789 – a fost elaborata “Declaratia
Drepturilor Omului si Cetateanului” care
prevedea desfiintarea privilegiilor nobilimii
( privilegiu = drepturi speciale, acordate doar
anumitor oameni) si egalitatea in drepturi a
tuturor francezilor
Declaratia drepturilor omului si cetateanului
• Articolul I
„Oamenii se nasc și rămân liberi și egali în drepturi.
• Articolul II
„Scopul fiecărei asociații politice ( guvern) este conservarea
( pastrarea) drepturilor naturale ( firesti) și inalienabile ( care nu pot
fi luate) ale omului. Aceste drepturi sunt libertatea, proprietatea,
dreptul la siguranță și rezistența la opresiune.”
• Articolul IV
Libertatea este de a face tot ceea ce nu face rău altora.
• Articolul V
Legea poate interzice numai acțiunile dăunătoare pentru
societate
• Articolul IX
„Orice om este presupus nevinovat, până în momentul în
care a fost declarat vinovat” ( prezumtia de nevinovatie)
• Articolul X
„Nimeni nu poate fi tras la răspundere pentru opiniile
sale, fie ele chiar religioase, dacă manifestarea lor nu
tulbură ordinea publică stabilită prin lege.” ( libertatea de
constiinta, de gandire)
• Articolul XI
• „Comunicarea liberă a gândurilor și opiniilor este unul din
drepturile cele mai de preț ale omului;” ( libertatea de
exprimare a opiniilor, parerilor)
Caderea Bastiliei
III. Continuarea revolutiei intre 1790-1794
• In 1790 este data prima constitutie a Frantei
care limita puterile regelui, acesta fiind obligat
sa conduca impreuna cu Adunarea legislativa
(parlament). Astfel Franta a devenit monarhie
constitutionala.
• Regele a acceptat constitutia, dar, temandu-se
pentru soarta lui, a incercat sa fuga din Franta,
deghizat in hainele unui servitor. A fost, insa,
recunoscut si arestat. Adus la Paris, Ludovic
al XVI-lea a fost inchis intr-unul din palatele
sale.
• Desi strict supravegheat de garzile
revolutionare, regele a reusit sa ia
legatura, in secret, cu monarhii Prusiei
( Germania) si Austriei, cerandu-le sa
atace Franta. Ludovic al XVI-lea spera ca
actiunile militare ale Austriei si Prusiei
impotriva Frantei, vor pune capat
revolutiei.
• In primavara anului 1792, Ludovic al XVI-lea a
determinat Adunarea Legislativa a Frantei
( parlamentul Frantei) sa declare razboi
Austriei si Prusiei, ca astfel cele doua puteri
vecine sa aiba un motiv sa atace regatul
francez.
• In scurt timp trupele austriece si prusace au
ajuns la granitele Frantei. Generalii francezi,
credinciosi regelui, care stiau de planul secret
al lui Ludovic al XVI-lea, au ordonat armatei sa
se retraga, astfel ca trupele austriece si
prusace au ocupat usor, o mare parte din
teritoriul Frantei.
Ocuparea Frantei de catre austrieci si
prusaci, a determinat Adunarea Legislativa sa
declare in iulie 1792 « patria in primejdie », adica
sa instituie starea de urgenta in tara.
In august 1792 are loc o revolta a
locuitorilor Parisului, condusa de iacobinii
Robespierre, Danton si Marat . Iacobinii erau cei
mai radicali ( extremisti) dintre revolutionari. Ei i-
au acuzat pe rege si pe generali de tradare.
Regele si familia sa au fost inchisi.
Adunarea Legislativa a fost inlocuita cu
Conventia Nationala in care majoritatea
membrilor erau iacobini.
• Iacobinii au reorganizat rapid armata,
generali de origine nobila au fost inlocuiti
cu generali proveniti din randul soldatilor.
• Pe 20 septembrie 1792 armata franceza
invinge trupele prusace la Valmy,
obligandu-le sa se retraga.
• Pe 21 septembrie 1792 Conventia
Nationala a proclamat Franta republica,
iar lui Ludovic al XVI-lea i s-au luat toate
titlurile, devenind un simplu cetatean cu
numele de Ludovic Capet.
Bătălia de la Valmy (20 septembrie 1792 )
II. Teroarea iacobina
Regim de teroare= regim dur, de dictatura