- IUDAISMUL -

Profesor Sachelaru Laurentiu

Grup Scolar “Al. Vlahuta” Sendriceni
 Iudaismul cunoscut şi sub
numele de religie mozaică
(după principalul profet
evreu, Moise) este religia
poporului evreu.
 Termenul iudaism îşi are
originea în numele regatului
Iuda.
 Regatul Iuda reprezenta
teritoriul uneia din cele 13
seminţii sau mari familii de
evrei, care a primit o parte
din Canaanul cucerit după
ieşirea din Egipt.
Denumirea “evreu” ar proveni de la Eber (ebr.'Ever),
un strămoş al lui Avraam. Poporul evreu este originar din
Orientul Apropiat, îndeosebi din regiunea numită în
antichitate Ţara lui Israel. Poporul evreu e numit în
limba ebraică ‫עם ישראל‬, „ poporul (lui) Israel”, cu
atestări arheologice din perioade antice (cea mai veche a
fost găsită în Egipt şi e datată în jurul anului 1213
î.d.H..).
Istoria evreilor, din perioada antică, e descrisă în Biblia
evreiască şi cunoscută prin ea în toată lumea.
 După tradiţia evreiască 13
triburi de evrei, formate din
descendenţii celor 12 fii ai lui
Iacob, au cucerit Ţara Israel
(Canaanul), au colonizat-o şi,
după o periodă în care nu aveau o
conducere centrală, au format un
regat condus de regele Saul.

 Lui Saul i-a urmat regele David,

care a cucerit oraşul Salem (în
ebraică Şalem), căruia i-a fost
schimbat numele în Ierusalim şi
care a devenit capitala evreilor.
 Fiul lui David, Solomon, a construit la Ierusalim
Templul, care urma să fie unic în religia evreilor.
 După moartea lui Solomon,
statul a fost împărţit în două
regate, Iudeea şi Israel.

 În anul 586 î.d.H. regele

Babilonului, Nabucodonosor
cucerind Iudeea a exilat o mare
parte din populaţia evreiască.

 În 539 î.d.H., împăratul

persan Cirus a cucerit Babilonul
şi a dat permis tuturor popoarelor
deportate să se întoarcă în ţările lor
şi să-şi refacă templele distruse.
Mulţi evrei s-au întors în Israel şi
au refăcut Ierusalimul şi Templul.
 O perioada semnificativă în istoria ţării şi a poporului a fost domnia aliatului
Romei, regele Irod cel Mare, care a construit, între alte multe construcţii, şi
o versiune mai impunătoare a Templului din Ierusalim. După moartea sa,
începând din anul 6 d.H. ţara a fost guvernată de prefecţi romani, în paralel
cu regi locali.
 În urma a două războaie cu Imperiul Roman (66 şi 123 d.H.) statul
evreu a fost distrus iar evreii scăpaţi au plecat în exil.
 Biblia este împărţită în: Torah
(cele cinci cărţi ale lui Moise),
Neviim (Prorocii) şi Ketuvim
(Scrierile, Psalmii).
 Talmudul şi Kabbala (tradiţia)
 Ghidul pt cei nedumeriţi al lui
Moise Maimonide cu 13 articole de
credinţă
 popor exclusiv monoteist ,
 cred în Dumnezeu,
Creatorul, Proniatorul şi
Stăpânul Universului, care
comunică cu poporul ales
prin îngeri şi profeţi,
 un rol central îl are
respectarea celor 10 porunci
primite de Moise pe
Muntele Sinai.
 după robia egipteană cortul
sfânt şi chivotul legii
 templul din Ierusalim
 robia babilonică si templul lui
Irod devastat în anul 70
 Sinagogele (înseamnă în
ebraica case de intrunire) sunt
de 20 de secole locuri în care
evreii se întrunesc pentru a se
ruga si a studia. Orice loc poate
sluji acestui scop cu condiţia să
fie orientat spre Ierusalim, să nu
fie acoperit de altă construcţie şi
să conţină un anumit număr de
obiecte de cult.
 Oficiat de: marele preot
(Avraam, Aaron), preoţi
ajutaţi de leviţi.
 Profeţii aleţi de
Dumnezeu.
 Rabinul înseamnă înţelept,
şi este astăzi îndrumătorul
spiritual al comunităţii sale.
 Jertfele întotdeauna
animale, jerfe de tot şi jertfe
parţiale (păsări, miei).
 sabatul săptămânal - Sâmbăta este principala zi de
sărbătoare evreiască, ziua de odihnă a Creatorului după
cele şase zile de facere a lumii (Geneza). Potrivit religiei
evreieşti, este interzis să se lucreze în ziua de sâmbătă şi
în zilele de sărbători.
 anul calendaristic are 8 mari sărbători: Anul Nou în
septembrie (zi de pocăinţă), Ziua purificării (Yom Kipur,
post şi iertarea păcatelor), Sărbătoarea colibelor (7 zile,
se binecuvintează lămâile), Hanuca în decembrie, Anul
nou al pomilor (fructe proaspete), Purim , Pesah (14-21
nisan, când se consumă azima, miel, vin), Sărbătoarea
săptămânilor.
 circumcizia este considerată,
după Avraam, semnul esenţial al
legamântului dintre Dumnezeu si
poporul său. Circumcizia este ritul
oficiat cu cea mai mare fidelitate
de evrei, indiferent de tendinţa
căreia îi aparţin.
 decalogul
 Sema Israel (Ascultă Israele)
 mărturisirea de credinţă (o sinteză
a mozaismului)
 Rugăciunea zilnică este
obligatorie pentru bărbaţi (şalul şi
filacteriile)
 Religia iudaică, prin fiinţa şi scopul ei, ar fi fost menită să fie
numai o pregătire, o călăuză spre Hristos cum spune apostolul
Pavel. De aceea, cu venirea creştinismului, valabilitatea sa ar fi
încetat. Tema mozaismului era ideea mesianică, venirea unui
mesia, care urma să întroneze universalitatea religiei adevărate,
în locul iudaismului particularist şi exclusivist.
 De vreme ce împărătia mesianică s-ar fi realizat prin venirea
lui Iisus şi instituirea creştinismului, mozaismul si-ar fi încheiat
menirea istorică. Aşteptarea unui alt mesia, cerut numai de
interesele naţionale exclusive ale poporului evreu, face din
mozaismul de astăzi mai mult o doctrină naţională decât una
religioasă. Aceasta rezultă şi din faptul că iudaismul mai
supravieţuieşte şi azi, redus însă aproape exclusiv numai la
poporul iudeu, fără să fi fost îmbrăţişat de alte popoare.
 principalul punct de separare
dintre noi creştinii şi evrei este
că noi credem că Mesia a venit
în persoana lui Hristos, în timp
ce ei încă aşteaptă venirea Celui
făgăduit, Emmanuel.