Starea mediului și

degradarea lumii
animale. Măsuri de
protecție
Cuprins
● Starea actuală a mediului animal în lume
● Factorii negativi (direcți și indirecți)
● Fauna Republicii Moldova
● Cartea Roșie a Republicii Moldova
● Măsuri de protecție a lumii animale
● Concluzie
● Bibliografie
Starea actuală a mediului animal în lume

Ca și plantele, animalele sînt un Influența omenirii asupra faunei a variat pe

component foarte important al circuitului parcursul timpului, generând treptat un
de substanțe și energie din biosferă și în impact de degradare, principalele categorii
menținerea echilibrului ecologic în mediul ale acestuia fiind:
natural. Dispariția unor specii de animale ● Domesticirea animalelor;
conduce la destrămarea lanțurilor trofice și ● Extinderea arealului de răspândire;
a relațiilor dintre specii. Pe parcursul ● Reducerea numerică a animalelor
evoluției lor de milioane de ani, multe (cifra exacta de specii rămâne a fi
specii de animale au dispărut, apărînd necunoscută);
altele noi. Fiecare specie s-a adaptat la un
anumit mod de viață, conviețuind într-o
strânsă legătură cu alte organisme vii
(plante, animale) şi cu factorii abiotici (apa,
aerul, rocile). Pînă în prezent, au fost
identificate și studiate aproximativ 1,5 mil.
de specii de animale.
Actualmente, rasele de animale create în
mod artficial de către oameni prin
cercetări genetice sînt crescute la scară
industrială, fiind o sursă importantă de
hrană, dar și de materie primă sub
formă de piei, blănuri, lână, puf. Unele
animale (câinii, pisicile, șobolanii,
broaștele etc.) sunt folosite în
laboratoare pentru efectuarea
cercetărilor științifice, în special în
domeniul medicinei. Activitățile
necontrolate ale oamenilor pun în
pericol existența speciilor de animale.
Astfel, pe cale de dispariție sînt:
rinocerul de Sumatra, balena albastră,
broasca țestoasă uriașă, condorul andin,
dropia și multe altele. Începând cu
secolul al XVII-lea, s-a intensificat
procesul de exterminare a lumii animale,
în special a copitatelor, în Africa, una din
cauze fiind dezvoltarea turismului
cinegetic (de vînătoare). În prezent
zebrele, elefanții, rinocerii, girafele și
antilopele pot fi întâlnite doar în parcuri
naționale și în rezervații naturale.
 Rinocerul de Sumatra

Balena albastră
Din anul 1970, în Cartea Roșie Internațională au
început să fie incluse date despre speciile de
animale aflate pe cale de dispariție, pentru care
trebuie aplicate măsuri speciale de protecție. Deja
în 1979 aceasta cuprindea 321 de specii de
mamifere, 485 de specii de păsări, 41 de specii de
amfibieni, 141 de specii de reptile și 194 de specii
de pești. Cartea Roșie conține informații despre
răspândirea animalelor în trecut și în prezent,
despre habitate, numărul de exemplare, modul
de viață, ritmurile de înmulțire, numărul
animalelor rare din menajeriile lumii, măsurile de
protecție aplicate în diferite țări. Cartea Roșie
Internațională este completată în permanență cu
date noi.
Factorii ce provoacă degradarea
Direcți Indirecți
-vânatul -extinderea suprafețelor
-pescuitul excesiv cultivate.
-braconajul -construcții de obiecte (care
prezintă bariere pentru animale).
-exploatarea carierelor de piatră,
nisip, argilă.
-poluarea apei, aerului, solului
-schimbări climatice
Vânatul excesiv
Factorii direcți

Lumea animalelor are din ce în ce mai multă nevoie de

protecție și conservare, deoarece vânătoarea excesivă,
defrișările și dezechilibrele create de om o amenință cu
mari distrugeri. Toate speciile de plante și animale aflate în
perimetrul rezervațiilor devin în mod automat monumente
ale naturii.
Rezervația naturală ,,Pădurea
Domnească”
Factorii indirecți
Pădurile cuprind formații vegetale extrem de complexe care
cuprind componentele faunei și florei.
Din cauza omului, în prezent, cele mai mari păduri ale lumii sunt în
grav pericol.
Jumătate din suprafaţa originală de pădure a fost distrusă şi
lucrurile sunt pe cale să se înrăutăţească.
Acest lucru ar fi catastrofic nu numai din pricina faptului că multe
specii de animale sunt nevoite sa părăsească habitatul ci şi
deoarece pădurile joacă un rol important în reglarea climei
planetei.
Fauna Republicii Moldova
Fauna Republicii Moldova cuprinde cca 15 mii de specii de animale, din care
461 de specii de vertebrate și 14.339 de specii de nevertebrate. La rândul
său, fauna vertebratelor include: 70 de specii de mamifere, 281 de specii de
păsări, 14 specii de reptile, 14 specii de amfibieni și 82 specii de pești. Starea
resurselor animale din Republica Moldova este determinată, în mare
măsură, de situația în care se află resursele floristice. La rândul lor, pe
parcursul timpului acestea au suferit modificări esențiale. Cele mai multe
mamifere populează ecosistemele silvice - cca 47 de specii, cele de luncă -
33 de specii şi cele agricole (medii antropizate) 25 de specii. Habitatele
păsărilor din țara noastră sînt dispuse puțin în altă ordine, astfel că în
ecosistemele acvatice viețuiesc 109 specii, în cele silvice - 106 specii, în cele
agricole - 76 de specii, în cele de stepă 45 de specii și în cele petrofite 23 de
specii.
Ca şi flora, fauna țării noastre este tipică de
stepă și silvostepă. Deoarece peisajele
naturale sînt în mare parte antropizate,
fauna s-a acomodat la ecosis- temele
agricole, în special rozătoarele, păsările etc.
În prezent, au rămas puține animale
sălbatice de talie mare (cerbul nobil,
căpriorul, mistrețul), acestea fiind mai
frecvent întâlnite în rezervațiile naturale.
Din punct de vedere numeric, dominante
sunt speciile de talie mică (iepurele,
popândăul, hârciogul, șoarecele pitic etc.).
Speciile de animale de vînătoare se află în
declin, acesta fiind cauzat de braconaj, de
numărul mare de răpitori și de lipsa unei
gestionări eficiente a gospodăriei cinegetice
(de vînătoare). Timp de peste un deceniu
efectivele de căprior și mistreț stagnează,
iar cel al cerbului nobil s-a redus.
Degradarea continuă a ecosistemelor
acvatice a afectat și starea păsărilor de
apă. Astfel, în bălțile Prutului de Jos
aproape că nu mai cuibăreşte gâsca de
vară, într-un număr foarte mic se
reproduc rața mare, rața pestriță, rața
cârâitoare, rața roșie, lopătarul etc. În
acelaşi timp, teritoriul republicii este o
parte componentă căilor de migrație a
păsărilor, iar în perioadele pasajului de
primăvară-toamnă apar o mulțime de
păsări acvatice (lebede, gâște, rațe) şi
semi-acvatice (stârci, berze).
În prezent, 10 specii de reptile și 9 de amfibieni
sînt luate sub protecție, fiind incluse în Con-
venția de la Berna, 6 specii de şerpi sînt incluse
în Cartea Roșie a Republicii Moldova, iar vipera
de fâneață – în Convenția de la Washington
privind comerțul internațional cu specii sălbatice
de faună și floră pe cale de dispariție (1973).
După importanța diversității biologice, fluviul
Nistru și rîul Prut (inclusiv lacurile de acumulare
Dubăsari, Cuciurgan, Costeşti-Stînca) sunt
considerate bazine piscicole de categorie
superioară, în care se păstrează specii valoroa-
se de pești: morunul, nisetrul, păstruga, cega,
mreana, crapul, plătica, scrumbia, şalăul, biba-
nul, somnul, știuca, păstrăvul etc.
Rața mare

Lebăda
 Cartea Roșie a Republicii
Moldova

Cuprinde specii de animale pe cale de dispariție.

Prima a fost publicată în 1978 și cuprindea ~30
de specii de animale periclitate.
În ediția a doua din 2001 au fost incluse 116
specii de animale pe cale de dispariție.

Animale incluse: Șarpele cu patru dungi, Vipera

de stepă, Pelican creț, Țigănaș, Lebăda cucuiată,
Șerpar, Erete vânat, Liliac cârn, Jder de pădure,
Pisică sălbatică, etc.
Șarpele cu 4 dungi
Pelicanul creț
Țigănașul
Lebăda cucuiată
Șerparul
Jderul de pădure
 Măsuri de protecție a lumii animale

Prevederea măsurilor de protecție a

animalelor în proiectele de Protecția și ameliorarea
amenajare a teritoriului de irigație,de habitatului, condițiilor de
construcții și alte proiecte. reproducere și a căilor de
migrații a animalelor.

Neadmiterea folosirii Crearea de arii noi

neautorizate a resurselor din naturale protejate de
regnul animal. stat, educație ecologică
a populației.
Concluzie
Fauna Republicii Moldova, dar și a întregii lumi este în
pericol, din cauza omului care poluează toate mediile
naturale, astfel afectând negativ și animalele. Toate
defrișările, braconajul, construcțiile, zgomotele puternice
alungă animalele și duce la micșorarea numărului
acestora, sau chiar dispariția unor specii. Unele măsuri
de protecție ar fi pedepsirea mai aspră a populației care
încalcă normele ce afectează fauna, dar și educarea
ecologică a cetățenilor.
Bibliografie
● https://ro.wikipedia.org/wiki/Cartea_Ro%C8%99ie_a_Republicii_Moldova
● https://prezi.com/vz3rgp8g3hy5/degradarea-lumii-animale-masuri-de-pr
otectie/
● https://www.google.com/