MEDIUL MEDITERANEAN

Proiect realizat de: Dupir Alex; Stan Alexandru; Nestian Vlad

Prof.coordonator: Humelnicu Delia
 Cuprins
 Localizare
 Climă
 Relief
 Hidrografie
 Vegetația
 Fauna
 Solul
 Evaluarea impactului asupra mediului
 Turismul
 Agricultura
 Urbanizare
 Referințe
 LOCALIZARE

 Mediul mediteranean este legat de bazinul Marii Mediterane, dar acesta se mai
afla si in Cali­fornia, in Africa de Sud, sud-vestul Australiei, Grecia, Cipru, Liban,
Sudul Italiei, al Frantei, Bulgariei, Nordul Egiptului, Iordania, Israel,Vestul Croatiei
intre 30 si 45 de grade latitudine
LOCALIZARE GEOGRAFICA
 CLIMA
 Majoritatea regiunilor cu climă mediteraneană au ierni relativ blânde și veri foarte calde. Cu toate acestea,
temperaturile de iarnă și de vară pot varia foarte mult între diferite regiuni cu un climat mediteranean. De exemplu, în
cazul iernilor, Barcelona și Los Angeles se confruntă cu temperaturi ușoare în timpul iernii, cu îngheț și zăpadă
aproape necunoscute, în timp ce Tashkent are ierni mai reci, cu înghețuri și ninsoare anuale; sau, pentru a lua în
considerare vara, Atena are temperaturi destul de ridicate în acel sezon - (48 ° C) au fost măsurate în Eleusis din
apropiere ). Spre deosebire, San Francisco are veri răcoroase, cu maxime zilnice în jurul valorii de 21 ° C datorită
continuuluirevărsarea apelor subterane reci de-a lungul coastei.
 Deoarece majoritatea regiunilor cu un climat mediteranean sunt aproape de corpuri mari de apă, temperaturile sunt în
general moderate, cu o gamă relativ mică de temperaturi între iarna scăzută și vară ridicată (deși intervalul zilnic de
temperatură în timpul verii este mare datorită uscatului și clar condiții, cu excepția de-a lungul coastelor imediate).
Temperaturile în timpul iernii scad doar ocazional sub punctul de îngheț și zăpadăeste în general rar văzut.
 Vara, temperaturile variază de la ușoare la foarte fierbinți, în funcție de distanța de la un corp mare de apă, altitudine
și latitudine. Chiar și în cele mai calde locații cu un climat de tip mediteranean, cu toate acestea, temperaturile nu
ating, de obicei, cele mai mari valori găsite în regiunile deșertice adiacente , din cauza răcirii din corpurile de apă,
deși vânturile puternice din regiunile interioare ale deșertului pot uneori crește temperaturile de vară, crescând rapid
riscul de incendii .
 CLIMA
 Climatul se remarca prin doua sezoane distincte: vara calda (4-6 luni) si uscata (tem­peraturi
de 20-25 C), cu frecvente mase de aer tropical si iarna umeda (in 4-5 luni cade cea mai mare
cantitate de precipitatii, sub forma de ploi torentiale, din cele 500-1.000 mm/anuale), racoroasa
(temperaturi medii de 5-10C) si cu nebulozitate accentuata, facilitata de prezenta vanturilor de
vest. Relieful predominant muntos diversifica aceste caracteristici o data cu cresterea in
altitudine (scad tempera­turile si creste cantitatea de precipitatii). Din munti se dezvolta van­turi
locale care antreneaza fie aer rece (mistralul in Franta, bora in Croatia), fie aer cald (Santa Ana in
Chile).
RELIEF
 RELIEF
 In țările mediteraneene domină relieful înalt format din munți tineri ca:
Pirineii, Alpii, Apeninii, Munții Pindului, Munții Carpați. Solurile specifice
sunt solurile calcaroase, solurile galbene și roșii (terra rossa). Este o regiune
care are încă vulcani activi (Etna, Vezuviu). Cutremurele sunt dese.
Populația este adunată lângă râuri și fluvii din cauza secetei. Cele mai
importante resurse naturale sunt: fier, cupru, plumb, uraniu, mercur, zinc,
bauxită, crom, cărbunii superiori, etc.

Makarska în Dalmația , Croația

 HIDROGRAFIA
 Hidrografia este variată deoarece şi relieful este variat.
 Este un mediu în care râurile au multă apă iarna şi puţină vara din cauza secetei. Râurile sunt scurte, au pante
mari şi o scurgere puternic influenţată de modul de manifestare a precipitatiilor; se inregistrează debite
importante în sezonul ploios, când sunt transportate torențial cantități însemnate de aluviuni, şi debite mici
în sezonul cald, când multe dintre ele seacă.
 Râurile mari formează la vărsare delte(delta Padului)
 Fluvii din zona mediteraneană: Arno,Tibru(Italia), Ebro(Spania); Ron(Franța)

 Lacuri din zona mediteraneană: Garda-Italia, Maggiore, Laguna Grande, El Tort

Lacul Maggiore(Italia) Fluviul Tibru(Italia)

Fluviul Ebro(Spania)
VEGETATIA
 VEGETATIA
 Este formată din arbori veșnic verzi, xerofiți (esenţe lemnoase
caracteristice), cum ar fi: stejarul de plută, stejarul veșnic verde,
pinul de Alep, cedrul de Liban, măslinul sălbatic. stejarul de plută
 Copacii sunt scunzi, au coaja groasă și frunze mici si cerate,
pentru a rezista la uscăciune.
 Pădurea este rară,are o înălțime de circa 10 metri şi arborii sunt
adaptaţi la secetă: frunze mici si lucioase,tulpini groase,
rădăcini adânci şi coroană sub formă de umbrelă.

pinul de Alep

Cedrul Stejarul
de veșnic Măslinul
Liban verde sălbatic
 Pădurile cu vegetație mediteraneană cresc în cinci
zone larg răspândite. Cele mai răspîndite între acestea
sunt cele care cresc în jurul Mării Mediterane. Mare
parte din vegetația băștinașă de stejari veşnic verzi și
pini a fost "alterată" de intervenția omului.
 În locul pădurilor defrișate cresc tufişuri dese,
ţepoase și arbuşti veșnic verzi care formează vegetaţia
de maquis. Gariga este mai rară şi creşte doar pe calcar Vegetația de maquis
si are un miros puternic: levănţica, dafinul, rozmarinul

Rozmarin Dafin
levănțica
 FAUNA
 Biodiversitatea faunistică
din zona bazinului
mediteranean prezintă Broasca
adaptări specifice ale țestoasă
speciilor,determinate de șacalul de uscat
temperaturile ridicate și
lipsa apei.Astfel,unele
specii își desfășoară
activitatea în timpul
nopții,în timp ce altele
prezintă o rezistență hiena magotul
ridicată la căldură și-și
caută hrana în timpul zilei.
pisica
sălbatică
 Dintre speciile proprii zonelor
mediteraneene menționăm
șacalul,hiena,broasca țestoasă de
uscat,magotul(singura specie de
maimuță care traiește în Europa,în salamandra
zona strâmtorii Gibraltar),pisica muflonul
sălbatică,salamandra,muflonul,capra
ibex,păianjenul tarantulă,jderul comun
de copac,vipera cu corn ș.a

Capra ibex
 Totodată,se întâlnesc specii care s-au
extins din zona temperată,cum ar fi:
căprioara,mistrețul,vulpea,iepurele,dr
opia, sau potârnichea comună.
tarantula

jder
Vipera cu corn căprioara mistrețul

vulpea iepurele dropia

 SOLUL
 Solurile specifice regiunii
mediteraneene sunt solurile roscat-
brune de padure si terra rossa,cele
din urma formandu-se numai pe roci
calcaroase si fiind bogate in argile.
Pe versantii muntilor se produc
dezagregari vara, torenti si alunecari
de teren. Se ajunge frecvent la Terra rossa sol brun-roșcat
crearea unui peisaj dezolant, cu o
multime de ravene, torenti si
suprafete pe care apar rocile in urma
spalarii solului.Acestea se numesc badlands
"pamanturi rele" sau "badland-uri",
intrucat nu mai pot fi folosite nici in
agricultura si nici la impaduriri.
EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

 Pentru a se atinge obiectivul dezvoltare durabilă, autorităţile competente pentru protecţia

mediului utilizează instrumente de planificare cum ar fi evaluarea impactului asupra mediului.
Luarea în considerare a efectelor asupra mediului ale unui proiect/investiţie încă din primele
etape ale planificării acestuia, conduce la identificarea şi evaluarea din timp a posibilului impact
asupra mediului. Astfel se pot stabili măsuri de minimizare a efectelor negative înainte de a
deveni ireversibile.

 Îmbunătăţirea proiectării şi implementării legislaţiei de protecţie a mediului se poate face numai

odată cu creşterea conştiinţei şi participării publice, a bunelor intenţii politice şi a existenţei
resurselor. Pentru a crea un sistem legal eficace pentru protecţia mediului avem nevoie de
strategii care să ofere o anumită măsură a succesului şi experienţei pe care se bazează.
 TURISMUL

 Bazinul mediteranean cu 46 000 km de litoral este regiunea care combină perfect soarele,
nisipul şi marea şi în care turismul reprezintă una dintre activităţile economice cele mai
importante;
Zona Mării Mediterane este prima destinaţie turistică a lumii care atrage 30 % dintre turiştii
străini.

 Mediul natural, ca şi climatul subtropical reprezintă factorii de atracţie cei mai semnificativi
pentru turistii din întreaga lume.
Presiunea turistică asupra zonei litorale mediteraneene se va accentua în viitor, dat fiind faptul că
se estimează o dublare a fluxului turistic spre această destinaţie, de la 135 milioane persoane în
1990 şi 185 mil. în 2000 la 235-350 mil. în 2025 (chiar 760 mil. , potrivit Naţiunilor Unite)
 AGRICULTURA
 Grâul sunt boabele dominante cultivate în bazinul mediteranean. Sunt crescute și
boboasele și legumele. Cultura caracteristică a copacului este măslinul. Smochinele sunt un
alt pom important de fructe, iar citricele, în special lămâile, sunt cultivate acolo unde este
prezentă irigarea. Strugurii sunt o importantă recoltă de viță de vie, cultivată pentru fructe și
pentru a face vin. Orezul și legumele de vară sunt cultivate în zone irigate.
URBANIZARE
 Referințe
 www.wikipedia.ro
 www.referat.clopoțel.ro
 www.referat.ro
 www.unesco.org
 www.mallorca-online.ro
 www.blueplanetbiomes.org
 www.slideshare.net