ISTORIA LOCALITĂȚII

MELE,,DOMINTENI"
Autor:Zero Petru
Profesor:Cojocaru-Teacă Olga
 LEGENDA S.DOMINTENI/VERSIUNI NEFONDATE
A fost o dată un boier. Și când a împarțit Ștefan cel Mare moșiile, cum a dat și a nimerit că
l-a trimis pe boierul acesta la nordul Moldovei pe malul Cuboltei. Acum, ajuns acolo boierul
și-a pus de îndată slugile la treabă, la carat pietre și lut, cu care au clădit un conac de mai
mare dragul. Un gospodar mai bun ca acel boier nu se mai știa pe meleagurile celea.
 Într-o buna zi cucoana l-a chemat pe boier deoparte să-i spună o veste. Peste nouă luni de
zile și de nopți s-au auzit prin ograda boierultui țipete de prunci. Doi baieți dolofeni și o fată
ca un păpănaș molfăiau cu poftă la țîțele jupînesei, bătîndu-se ca nu aveau loc toți trei.
După o vreme boierul, mare creștin, a botezat plozii numindu-i Petru, Dominte și Sofia.
 Cei trei pui de om au crescut fără griji hoinărind ziua întreagă pe moșiile tatălui, fiecare
alegîndu-și acea parte care le era mai dragă. După moartea boierului moșia a fost împărțită
în trei părți, numite în cinstea copiilor: Petreni, Dominteni și Sofia.
Locuitorii s.Dominteni știu că localitatea a apărut pe moșia Hăsnășeni. Dar când?La această
întrebare au încercat să răspundă mai mulți autori. Doi autori ai articolului,,Dominteni”,înserat într-
o prestigioasă lucrare documentar-publicistică ,făcând referință la cele spuse de autor, scriu
despre ,,Un uric de la Ștefan voievod, adică de prin 1442-1447,prin care domnitorul dăruiește satul
Dominti slugilor sale Pătraș și Cozar din Balta Albă și Dumca.Dominti e denumirea de atunci a
satului Dominteni de astăzi”.
 CINE A POPULAT SATUL.DOMINTENI.
• Așezându-se în Basarabia, Dominte Hasnaș, scrie Gh.Bezviconi,s-a făcut moșier mare,cunoscut
crescător de vite, fiind un om foarte energic și înțelept. Pentru activitatea sa de binefacere a fost
decorat cu 12 medalii. La 15 iunie 1827, Adunarea nobilimii din regiunea Basarabia a
recunoscut drepturile de nobil ale lui Dominte Hasnas ei ia ta scris numele, precum și pe cele
ale fiilor sãi Mihail, Ivan, Fiodor si al fiicăi Ana, in prima parte a registrului genealogic al
nobilimii din această regiune. Desigur, fiind un om intreprinzator, el ințelegea prea bine că,
pentru a lucra eficient o suprafață de pámânt atát de mare cum era moşia sa, e nevoie de o mai
rațională distribuire a fortelor de producție pe interior, de mai multe brațe de muncă. Altfel, in
con- dițiile de atunci, nu putea să obțină venituri. Straduindu-se sa realizeze aceste scopuri, el
mai intái intemeiază satul Anfisovca, dându-i numele soției sale. E vorba de actualul sat Sofia,
atestat documentar in 1831 de către călătorul german I. H. Zucker in cartea sa „Basarabia.
Observații și cugetări cu prilejul unei şederi de mai mulți ani in aceastå țară". Acolo au fost
invitați in calitate de locuitori permanenți țărani din satele Mândâc, Bădiceni și Hăsnşeni.
 CUM TRĂIAU SĂTENII?
• O închipuire clară în acest sens ne-o produce Monografia ora- suhui și județului Soroca,
intocmită in 1938 de Agenția Băncii Naționale a României din Soroca. Bancherii operează cu
cifre și noțiuni concrete și, din acest punct de vedere, nu-i poți invinui de o atitudine
părtinitoare, neobiectivă, chiar dacă ceea ce au afirmat ei nu ar fi pe placul cuiva. Cităm: Casele
vechi, atât cele din oraş, cât şi cele de la țară, sunt facute din nuiele şi pământ. Locuințele
sătenilor variază ca aspect după situația lor mate- riala. Cu toate că locuințele făcute după
reforma agrară sunt mai spațioase, suficient luminate, totuşi, in genere, țăranii nu se folo- sesc
de ele. In timpul verii dorm mai mult in aer liber, iar iarna seîngrămădeşte întreaga familie într-
o camera mică, lipsită de lumina și aer și unde adesea aduc și animalele nou-născute.Hrana
săteanului este cât se poate de simplă și dacă el desfășoară o energie atat de mare, probabil că
aceasta hrană este sănătoasă, conținând vitamine. La aceasta se adaugă și viața dusă în aer liber.
Pâinea o prepară singuri, acasă, în cuptoare. Țăranul foloseşte zilnic timp de lucru dublu decât
orăşeanul și în zilele libere umblă foarte mult, având și pământul la distanțe mari de sat.
• Cu toate acestea, el consuma foarte puțină carne pe ca o întrebuințează mai mult la sărbători,
când se taie porci pe lângă hrana vegetariană, care este absolută în zilele de post consumă
puțin lapte, ouă. Păsările le vând în târguri. În timpul iernii consumă murături cu mămăligă,
care este hrana de bază .Primăvara şi vară verdețuri, ce culege din câmp, iar toamna fructe.
În acest sezon își întăresc corpul, pentru a rezista tot anul. Datorită alimentației atât de
restrânse, suferă mai mult copiii și moartea lor în număr foarte mare se datorește relei lor
întrețineri. Din această cauză chiar şi mersul la şcoală nu poate fi regulat. Țăranii, numai cei
mai bogați, consumă lumină, precum și acolo unde gospodinele țes. De obicei, iarna, cum se
face întuneric, țărani se culcă. Incălzitul se făcea la țară cu paie, cu resturi de ciocleji de la
vite. Bălegarul uscat serveşte iarna pentru încălzit. Lemne se consumă de țărani în cantități
foarte reduse. Îmbrăcămintea. Veniturile sătenilor fiind prea mici și produsele lor fiind
valorificate în condiții inferioare, nu au mijloace suficiente, pentru a-și face o îmbrăcăminte
bună. Chiar industria casnica este departe de a fi activă. Totuşi, tineretul de ambele sexe
caută să facă lux, cumpărand din oraşe stofe, mătase etc., voind să se apropie cât mai mult de
moda și moravurile de la oraş.
 CĂZUȚI ÎN BĂTĂLII CUMPLITE.
• La scurt timp după reinstaurare, sovieticii au început mobilizarea bărbaților, pentru a-i duce la
război, ne-a spus Mihail Focşa, unicul rămas în viață dintre cei 119 bărbați ai s. Dominteni, care
au luptat pe fronturile celui de al Doilea Război Mondial. Eu și o seamă de alți consăteni am
fost luați de acasă la 22 iunie 1944. Ne-au dus, mai întâi, în orașul Nikolaev, unde ne-au instruit,
apoi ne-au trimis pe Frontul I Ucrainean. Eu am nimerit in regimentul 8 al diviziei a 3-a puşcaşi
de gardă. Drumurile războiului m-au purtat prin România, Ungaria, Cehoslovacia. În Ungaria,
țin minte, eram împreună cu consăteanul meu Pavel Cojocaru într-o unitate. Eu m-am întors
acasă tocmai în 1947. Cam târziu, dar totuşi am revenit pe pământul natal, la părinții și rude.
Însă mulți, foarte mulți dintre consătenii mei au căzut în bătăliile cumplite de pe meleaguri
străine... Ne-am întâlnit în septembrie 2010. Veteranul era chinuit de o boală grea şi nu am
îndrăznit să-i răvăşim mai mult amintirile, pentru a nu-i cauza dureri sufleteşti şi mai mari. Am
venit in fața Casei de Cultură, am stat in tăcere și am citit numele celor 81 de soldați ai
Victoriei, imprimate pe stema monumentului, ce l-au înălțat, în 1974, întru cinstirea memoriei
lor, consătenii recunoscători:
• Bodiu Petru Mihalt 2. Bitireu Simion Simion 3. Benderschi Flodor Vasile 4. Bulat Mihail Vasile 5.
Bobca Andrel lacob 6. Vatamantuc Pahomie Grigore 7. Gaurilet Andrel Sava 8. Gavriliuc Simion Alexei
9. Gonciar Gavril Grigore 10. Ilaşciue lacob Dumitru 11. laşciue Tudor Luca 12. Ilaşciue lacob Trofim
13. Corbu David lon 14. Corbu Nicolae lon 15. Cataranciue Mihail Vasile 16. Catarancluc Dumitru lon
17. Cazacu Vladimir Petru 18. Cojocari Nicolai Alexei 19. Corbu Grigore Luca 20. Cataranciue Nichifor
Vasile 21. Grosu Petru Gheorghe 22. Cojocari Vladimir lon 23. Cuzub lon Axentie 24. Corbu Andrei lon
25. Cazacu Mihall lon 26. Cazacu Tudor lon 27. Cantemir lon Efim 28. Corbu Luca Nicolai 29.
Cantemir Grigore Nicolat 30. Cantemir Sava Gheorghe 31. Luncart Dumitru losif 32. Leahu Chiril
Spiridon 33. Luncari Axentie losif 34. Leahu Eudochim Ion 35. Luncari lacob Arsenie 36. Luncari
Grigore Nicolae 37. Mihailiue lon Dumitru 38. Gavriltuc Filtp Gauril 39. Cantemir Nicolae Vasile 40.
Şmigon Axentie lon 41. Leahu Nicolae Vasile42. Luchianciue Gorea Matel 43. Melnic Vasile Pavel 44.
Mahu Vladimir lon 45. Luchiancic Axentie Matel 46. Prisacarl Ion Vaslle 47. Rotari Anton Ştefan 48.
Rostovschi Petru Tudor 49. Strungarl Pavel Andrel 50. Statnic Ion Sava 51. Statnic Gheorghe Pavel 52.
Statnic Ion Pavel 53. Luchianciue Vladimir Axentie 54. Focşa Tudor Gheorghe 55. Francu Gheorghe
Ştefan 56. Focşa Gheorghe Grigore 57. Fetco Ion Grigore 58. Harabara Ion Axentie 59. Lungu Toma
David 60. Mutruc Ion David 61. Moscalu Petru Gheorghe 62. Melnic Efrim Efrim 63. Mahu Vladimir
Tudor 64. Tapu Vasile Mihail 65. Țăruş Petru Foma 66. Ciobanu Ion Ion 67. Ciobanu Efrim Mihail 68.
Ciobanu Mihail Nicolae 69. Ciobanu Efrim Ion 70. Cetverciuc Mihail Vasile 71. Cetverciuc Leon Vasile
72. Ciobanu Efrim Vasile 73. Şmigon Sava Ştefan 74. Ciobanu Leontie Nicolae 75. Şmigon Arsenie Ion
76. Şmigon S. I. 77. Cataranciuc Ion Vasile 78. Ciobanu Alexei Ştefan 79. Statnic Sava Ion 80. Ciobanu
Efrim Afanasle 81. Cazacu Vasile Pavel
 BIBLIOGRAFIA
•Cartea:DOMINTENI DIN VALEA
CUBOLTEI
•Autori:Vasile Trofăilă,Alexandru
Luncaru