Professional Documents
Culture Documents
Miastenia Gravis
Miastenia Gravis
Medic-rezident de familie,
anul III, gr.303
Burca Maria
• Miastenia gravis (din greacă mios
"mușchi", asthenia, "slăbiciune", și
latină: gravis "grav") este o boală
autoimună neuromusculară ,care
este caracterizată prin slabiciune şi
fatigabilitate musculară indoloră .
• În aceasta maladie,
slăbiciunea este cauzata
de prezenta anticorpilor
circulanți care
blochează receptorii
acetilcolinici la
joncțiunea
neuromusculara
postsinaptică, inhibând
efectele acetilcolinei pe
receptorii nicotinici.
• Miastenia gravis afectează aproximativ
125 de persoane per 1.000.000 populaţie.
• Patologia poate debuta la orice vîrstă,
insă vîrfuri se observă în decadele a 3-ea
şi a 6-ea
• In aproximativ 24% din pacienţi, MG
debutează în copilărie sau adolescenţă
Factorii care exacerbează slăbiciunea în
miastenia gravis şi triggeri potenţiali ai crizei
miastenice:
• -Durerea
• - Depresiile
• - Temperaturile extreme (cald sau rece, dușuri calde sau bai,
saune)
• -Traumele
• - Interventiile chirurgicale
• - Abandonarea tratamentului anticolinesterazic
• - Creşterea brusca sau seminificativă a dozei de steroizi
• - Dezechilibrul electrolitic: hipokaliemia, hipofosfatemia
• - Băuturi alcoolice
• - Dezechilibrul hormonilor tiroidieni (hipotiroidismul)
• - Unele substanţe chimice, inclusiv unele de curăţare de uz casnic
Medicamente ce pot exacerba sau induce criza miostenica
Antibiotice:
1. Aminoglicozide: gentamicina, amikacin, telithromycin, etc
2. Quinolone: ciprofloxacin, norfloxacin
3. Tetracicline: doxycilina, minocilina
4. Antimalarice: chloroquna
5. Antireumatice: penicilamina-D
Agenţi anestezici generali(succinilcolina), sau locali (cocaine,
procaine, lidocaine, bupivacaine)
Antiaritmice: chinidina, procainamide, lidocaina
Antihipertensive: beta-blocante, blocantele canalelor de Ca
Analgeticele: narcoticeleNeuropsihiatrice. Litiu, clorpromazina,
fenitoina
Chimioterapice: cisplatin
Toxina botulinică
Atiacidele si laxativela care contin magnesium: Maalox
Toate medicamentele ce blocheaza JNM
Anamneza pacientului
MG se caracterizează prin slăbiciune şi
fatigabilitate musculara fluctuanta.
Slăbiciunea este agravată de activitate fizica
prelungită sau repetitiva (de ex:este mai rău la
sfârşitul zilei) şi îmbunătăţeşte dupa repaus (de ex:
se amelioreaza sau dispare dupa odihna, somn si
este mai bine în primele ore ale diminetii).
Pacientii cu MG se prezintă de obicei cu una din
cele trei forme: oculara,bulbara, sau generalizata.
În funcţie de forma initiala predominanta, pacienţii cu MG
se poate plânge de o serie de simptome, inclusiv diplopie,
ptoză palpebrală, dificultate de mestecat si inghitire,
disartrie, slabiciune la nivelul membrelor proximal,
oboseală generalizată, precum şi dificultăţi de respiraţie.
Pacienţii des initial se prezintă cu slabiciunea muşchilor
extraoculari (ptoză, diplopie), care ulterior progresează cu
slabiciuni ale membrelor şi/sau a muşchilor bulbari
(disfagie, dizartrie, dispnee).
Examenul neurologic