NoȚiunea, caracterul Și funcȚiile

dreptului penal

A elaborat- Butnaru Petru, gr. DR2011C

Profesor-Evgheni Florea
 Introducere

 Notiunea
 Caracteristicile dreptului penal
 Obiectul dreptului penal
 Știinţa dreptului penal
 Principiile dreptului penal
 Funcţiile dreptului penal
 Politica penală
 Izvoarelor dreptului penal
 Concluzie
 Bibliografie
 NoȚiune

Dreptul penal, ca ramură de drept,

reprezintă o totalitate de norme juridice,
legiferate de puterea legislativă, care
stabilesc care fapte constituie infracţiuni,
condiţiile răspunderii penale, pedepsele și
alte măsuri ce urmează a fi aplicate sau
luate de către instanţele judecătorești în
cazul persoanelor care au săvârșit
infracţiuni, în scopul apărării celor mai
importante valori sociale
Caracteristicile dreptului penal:
 dreptul penal este o ramură de drept distinctă, care face parte din sistemul dreptului Republicii

Moldova alături de alte ramuri de drept;

 dreptul penal este autonom în raport cu celelalte ramuri de drept întrucât reglementează un

domeniu distinct de relaţii sociale, la fel are obiect și metodă de reglementare proprii;

 dreptul penal are o structură unitară, deoarece este alcătuit din partea generală și cea specială,

care sunt interdependente și se completează în mod reciproc;

 ca orice altă ramură de drept, dreptul penal este format dintr-o totalitate de norme juridice;

 normele dreptului penal stabilesc faptele considerate infracţiuni, condiţiile de tragere la

răspundere penală a persoanelor ce le săvârșesc, precum și pedepsele ce trebuie aplicate sau

măsurile ce trebuie luate în cazul încălcării lor;

 normele juridice penale se aplică în scopul ocrotirii statului și a ordinii de drept din Republica

Moldova împotriva faptelor socialmente periculoase.

 Obiectul dreptului penal

 De obiectului dreptului penalel depinde gruparea normelor de drept penal într-o

ramură aparte de drept și, apoi, de caracterul și de felul obiectului depinde caracterul
normelor care formează conţinutul lui.
 Obiectul dreptului penal îl constituie o categorie aparte de relaţii sociale, numite
relaţii juridice penale.
 Obiectul de reglementare al dreptului penal este format din relaţiile de apărare
socială, care au o existenţă obiectivă, anterioară oricărei încălcări, fiind vorba de
relaţiile de conformare, ce apar din momentul intrării în vigoare a normei de drept
penal, precum și relaţiile de conflict, care apar din momentul săvârșirii infracţiunii.
 ȘtiinȚa dreptului penal
 Totalitatea ideilor și concepţiilor, a teoriilor și principiilor despre normele și instituţiile
dreptului penal formează știinţa dreptului penal, ramură componentă a știinţelor
juridice.
 Știinţa dreptului penal cercetează practica judiciară pentru a observa concordanţa
dintre soluţiile practice cu principiile exprimate în normele juridice penale.
 Știinţa dreptului penal are menirea să descopere legile de evoluţie ale fenomenului
juridico-penal, să pună în evidenţă cauzele care determină crearea, modificarea și
dispariţia normelor și instituţiilor dreptului penal.
 In prezent știinţa dreptului penal din ţara noastră face pași importanţi în direcţia
deschiderii sale spre viaţa știinţifică internaţională, pentru racordarea dreptului nostru
penal la eforturile care se depun pe plan mondial pentru studierea știinţifică a
fenomenului infracţionalităţii și stabilirea celor mai potrivite măsuri pentru prevenirea
acestuia.
 Principiile dreptului penal

Principiile dreptului penal reprezintă orientări de bază care

călăuzesc atât elaborarea, cât și realizarea normelor penale, ce se
regăsesc în cadrul instituţiilor dreptului penal: infracţiunea,
răspunderea penală și pedeapsa penală. De aici toate principiile
dreptului penal le clasificăm în:
-principii fundamentale și
-principii instituţionale.
PRINCIPII FUNDAMENTALE ALE
DREPTULUI PENAL
1) Principiul legalităţii
2) Principiul umanismului
3) Principiul democratismului
4) Principiul egalităţii în faţa legii penale
5) Principiul vinovăţiei.
6) Principiul caracterului personal al răspunderii penale
(art. 6 din CP al RM).
7) Principiul individualizării răspunderii penale și
pedepsei penale (art. 7 din CP al RM).
Funcţiile dreptului penal

Funcţiile dreptului pot fi  definite ca fiind direcţiile fundamentale ale acţiunii
mecanismului juridic, la îndeplinirea cărora participă întregul sistem de drept –
ramuri, instituţii, norme, precum şi instanţele sociale special abilitate cu atribuţii în
domeniul dreptului.
 Principalele funcţii ale dreptului sunt următoarele:
 Funcţia de instituţionalizare sau formalizare juridică a organizării social-politice
 Funcţia de conservare, apărare şi garantare a valorilor fundamentale ale societăţii
 Funcţia de conducere a societăţii
 Funcţia normativă
 Funcţia educativă
 Funcţia preventivă
 Funcţia corectivă
 Politica penală

 Politica penală este în egală măsură o știinţă și o artă care constă în a descoperi
cele mai bune soluţii posibile pentru diferitele probleme de fond și de formă pe
care le implică fenomenul criminalităţii.
 Politica penală este o parte a politicii generale a statului și se referă la măsurile și
mijloacele ce trebuie adoptate și aplicate pentru prevenirea și combaterea
fenomenului infracţional într-o anumită ţară și într-o perioadă determinată.
 Politica penală ne apare, deci, ca o parte a politicii generale a statului, care
cuprinde ansamblul de măsuri și mijloace de prevenire și combatere a fenomenului
infracţional, precum și ansamblul principiilor de elaborare și aplicare a acestor
mijloace și măsuri, adoptate la un moment dat, într-o anumită ţară.
 Izvoarele dreptului penal
Prin prisma dreptului penal sunt recunoscute ca izvoare formale actele

normative, emanate de puterea legislativă a statului, care prin forma și conţinutul

lor oferă posibilitatea exprimării precise, într-o formulare clară, concisă, a

regulilor de conduită specifice acestei ramuri de drept.

 Specificul izvoarelor dreptului penal:

 principalul izvor al dreptului penal este legea penală;

 unica lege penală declarată în Republica Moldova este Codul penal;

 Codul penal se aplică în strictă conformitate cu prevederile Constituţiei

Republicii Moldova și ale actelor internaţionale la care ţara noastră este parte.
CLASIFICAREA IZVOARELOR
DREPTULUI PENAL
 Izvoarelor dreptului penal sunt:

 Constituţia Republicii Moldova

 Tratatele și convenţiile internaţionale

 Legea penală.
 Concluzie
Dreptul penal este unul din domeniile de bază a dreptului în general întrucât împreună
cu celelalte ramuri de drept creează, educă și conduc o societate întreagă dictând
normele corecte de comportament, stabilind limite și măsuri de reeducare a persoanelor
care prin comportamentul lor au încălcat aceste norme.

În raport cu evoluţia, limitele dreptului penal au suferit schimbări, iar în consecinţă

definiţiile acestuia s-au modificat. Este dificil a defini corect și în totalitatea meritată
dreptul penal care a evoluat și a înregistrat schimbări spectaculoase de la o
epocă/societate la alta la alta.

Totuși, reieșind din pevederile menționate în preentare, sunt de părere că dreptul penal
este un domeniu vast, complicat , dar de la asta nu mai puțin interesant, iar limitele în
care acesta se încadrează nu reduce posibilitățile umane, ci dimpotrivă acționează în așa
mod încât aceste posibilități să fie îndreptate înspre binele societății și dezoltarea
acesteia.
 Bibliografie

 Mircea Djuvara – Eseuri de filozofie a dreptului, p.83

 Şt. Daneş, V. Papadopol V., Individualizarea judiciară a pedepselor, Bucureşti,
Editura Juridică, p. 6.
 B. Negru, Teoria generală a dreptului şi statului, Chişinău, 1999, p. 126–127
 I. Humă, Teoria generală a dreptului, Focşani, NEURON, 1995, p. 74-75.
 Drept penal. Partea generală. Sub red. A. Borodac, Chişinău, Ştiinţa, 1994, p. 6. 2
 V. Dongoroz, Drept penal, Bucureşti, 1939, p. 28; C. Bulai, Manual de drept penal.
Partea generală, Bucureşti, ALL, p. 3; Курс уголовного права. Общая часть, том
I. Под. ред. Н. Ф. Куз нецовой, И. М. Тяжковой, Москва, Зерцало, 1999, с. 2.