27 august- Ziua Independenței Republicii Moldova

• Ziua Independenței este sărbătoarea națională a

Republicii Moldova, prin care se marchează
adoptarea Declarației de Independență la 27 august
1991. În urma declarării independenței, Republica
Moldova a devenit un stat suveran şi independent.
Proclamarea independenţei Republicii Moldova în
1991 a constituit urmarea unui proces complex. În
iunie 1988, la Chişinău s-a reunit un grup de
intelectuali moldoveni care a pus bazele unui grup de
iniţiativă pentru susţinerea democratizării.
• În 27 august 1991 s-a organizat Marea Adunare Naţională,
care a impus Parlamentului votarea nominală a Declaraţiei de
Independenţă. Ziua de 27 august a fost aleasă şi pentru a
coincide cu 27 august 1989, atunci cînd a avut loc Prima Mare
Adunare Naţională care a lansat dezideratul suveranității și
independenței.
• În centrul Chişinăului a fost convocată Marea Adunare
Naţională, iar parlamentul, reunit în şedinţă extraordinară, a
adoptat Declaraţia de Independenţă, drapelul tricolor si imnul
de stat „Deşteaptă-te române” (pe care îl adoptase și
România), cu majoritate absolută de voturi.
• „Republica Moldova este un stat suveran, independent și democratic, liber
să-și hotărască prezentul, viitorul fără nici un amestec din afară, în
conformitate cu idealurile și năzuințele sfinte ale poporului în spațiul
istoric și etnic al devenirii sale naționale”, se spunea în Declaraţia de
Independenţă, care a fost adoptată în unanimitate de către cei 278 de
deputaţi prezenţi.
• Ziua Independenţei este o sărbătoare oficială şi zi de odihnă. Preşedintele
Republicii Moldova ține un discurs de felicitare pentru naţiune. În Chişinău
şi în alte oraşe ale Republicii Moldova sînt organizate concerte, festivaluri
folclorice, tîrguri, expoziții, spectacole etc. La Chișinău, în Piaţa Marii
Adunări Naţionale de obicei evoluează ansambluri de dansuri populare şi
renumiţi interpreţi de muzică uşoară şi populară.
• În 1992, noul stat a devenit membru al ONU, iar patru ani mai târziu, a
devenit membru al Consiliului Europei.
Tradițiile și cultura
• Tradițiile în Moldova se manifestă în astfel de domenii ca
muzica şi dansul, bucătăria tradițională, vinificaţia, lucrările
artiştilor populari şi, bineînţeles, obiceiurile, fără de care nu se
petrece niciun eveniment important moldovenesc, de
exemplu, sărbătorile, care sunt iubite mult în Moldova!
Începând chiar cu faimosul Mărțișor. Aceasta sărbătoare este
victoria mult aşteptată a primăverii asupra iernii, care începe
la 1 martie. În această zi, toţi locuitorii Moldovei se felicită
reciproc şi îşi dăruiesc mici ornamente în formă de două flori,
agăţate pe un fir – mărțișorii. Pe parcursul întregii luni martie
aceste ornamente se poartă pe haine, iar la sfârşitul lunii se
leagă de creanga unui copac şi se spune o dorinţă. În
Moldova, toţi sunt siguri că ele se realizează!
• O altă sărbătoare originală distinctivă, pentru care turiștii vin în Moldova,
este Ziua Vinului. Ea se sărbătoreşte în a doua duminică a lunii octombrie.
În această zi, se adună şi se veselesc toţi, indiferent de naţionalitate, opinii
politice, vârstă şi statut social,iar dacă au loc dezacorduri, atunci numai
referitoare la preferinţele în alegerea sortului de vin. Piaţa principală a
capitalei, în Ziua Vinului, se transformă într-un carnaval de divertismente,
unde se cântă, se dansează, se vinde şi se cumpără suveniruri naţionale şi,
desigur, se degustă băutura aromată.
• O atenţie deosebită o merită ritualurile şi tradiţiile moldoveneşti de nuntă.
Acesta sunt un adevărat spectacol! Pentru început logodna, un ritual
răspândit mai ales în zonele rurale: tânărul, care doreşte să se însoare şi
fata, care doreşte să se mărite, în prezenţa rudelor apropiate fac schimb
de inele, doar în cazul în care, din trei încercări le vor găsi într-un vas cu
grâu. Numai apoi sunt numiţi mire şi mireasă, şi începe pregătirea pentru
nuntă.
• Nunta – tradiţii neîntrerupte, care, în majoritatea familiilor din Moldova
sunt transmise din generaţie în generaţie. Probabil, cea mai simbolică este
împărţirea colacului, pe cere îl rup mirele cu mireasa, pentru a determina
cine va fi stăpânul casei. Şi încă un ritual obligatoriu este dezbrăcarea
miresei. Aceasta are loc în felul următor: de pe costumul mirelui se scoate
buchetul, iar de pe mireasă voalul, mirele se așează pe un scaun, iar
mireasa pe genunchii lui. Miresei îi pun o basma şi un şorţ – aceasta
simbolizează începutul unei noi vieţi de familie. După aceea, oaspeţii pe
rând se apropie de tineri, îi înfăşoară în plăpumi şi pături, şi le ofere
cadouri. Şi, desigur, un element esenţial al sărbătorii de nunta este masa
plină cu tot felul de bunătăţi
• Bucătăria moldovenească este o pagină separată în cultura
Moldovei. Diversitatea ei se datorează, în primul rând,
bogatelor posibilităţi naturale. Strugurii, fructele, legumele,
creşterea vitelor şi a păsărilor – toate aceste bogății se
folosesc cu succes în bucătăria moldoveneasca. Brânza,
mămăliga, ghiveciul, zeama, mititeii, musaca – doar o mică
listă a bucatelor originale. Cele mai multe dintre ele, conform
tradiţiei, se servesc în vase ceramice – oale, castroane, căni.
• Nu se poate vorbi despre cultura unei ţări, fără a aminti muzica
şi dansul. În Moldova ambele sunt foarte molipsitoare.
Celebrul dans hora nu lasă observatori indiferenţi – când
răsună muzica, toţi, fără excepţie, încep să se miște vioi într-un
cerc ţinându-se de mâini. Instrumentele muzicale tradiţionale
– nai, țambal, fluier, cimpoi, cobza, toba – este greu să le
confunzi cu altele, sunetul lor are un caracter special, un
temperament speciale de sud. Ritmul muzicii populare din
Moldova este, de obicei rapid şi vesel, dar există şi motive
triste. De exemplu, doina este un cântec liric, de la care se
consideră că îşi iau originea toate melodiile moldoveneşti.
Astfel, deja cu sute de ani înaintea erei noastre, au început să
apară tradiţiile şi obiceiurile care au supravieţuit până în ziua
de azi.
• Începând cu 26 august 2021, Banca Națională a Moldovei pune în circulație, ca
mijloc de plată și în scop numismatic, un set  de monede comemorative dedicate
aniversării a 30-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova. Acestea vor
completa seria  „Evenimente istorice”.
• Monedele sunt prezentate în set din trei piese și au semnificația unui parcurs istoric
de 30 de ani: trecutul, prezentul și viitorul. Fiecare monedă reflectă titluri celebre de
versuri devenite șlagăre: „O libertate, sfântă libertate” (autorul poeziei „Libertate”
– Ion Hadârcă; compozitor – Anatol Dumitraș; interpretă – Angela Bucico), „
Inima mea e Moldova” (versuri – Simion Ghimpu; compozitor – Ion Aldea-
Teodorovici; interpret – Ion Suruceanu) și „Cât trăim pe acest pământ” (versuri
– Nicolae Dabija; compozitor – Tudor Chiriac; interpret – Alex Calancea Band).
• Prima monedă ne duce în anul 1991, la generația care a luptat pentru libertatea
țării.
• Cea de-a doua piesă este dedicată tinerilor și redă o cale mai lungă – procesele
democratice și dezvoltarea social-economică a Republicii Moldova.
• Ultima monedă este dedicată copiilor – celor care au venit cu mesajul de speranță
„Totul va fi bine” preluat din campania internațională cu același nume la care au
aderat copiii din Republica Moldova în contextul crizei sanitare globale.