TOXIINFECȚIA ALIMENTARĂ

MICU CRISTINA MARIA

POP ANCUȚA ROXANA
 Toxiinfecția alimentaraă este o
boală cauzată de consumul de
alimente și apă contaminate cu
anumite bacterii, virusuri, paraziți
sau substanțe chimice.
 Care sunt cauzele toxiinfecței
alimentare?
Există 5 cauze ale toxiinfecței
alimentare : virusuri, bacterii, paraziți,
toxine și substanțe nocive.

1. Virusuri și bacterii
• Norovirus
• Salmonella
• Clostridium
• Escherichia coli
• Staphylococcus aureus
2. Toxine
• unele sunt produse de bacterii, iar altele se găsesc în plante sau animale.
• frecvent, produc focare relativ mici de boală
• bacterii: enterotoxine, citotoxine, neurotoxine
• plante: toxine din ciuperci, beladona, ricin
• animale, pești sau alte org anisme: scombrotoxina ( ton, macrou, sardine),
toxina C igu atera (alg e).

3. Paraziți
• Giardia
• Amoeba
• Trichinella
• Taenia solium

4. Substanțe chimice
• Mercur: apa contaminată, anumiți pești (ton)
• Pesticide
 Vărsăturile , scaunele diareice, febra, durerile abdominale reprezintă principalele
simptome ale bolii.
 În urma scaunelor diareice frecvente și a vărsăturilor abundente, apare
deshidratarea pacientului care poate varia de la ușoară la severă .
 Gradul deshidratării se apreciază clinic în funcție de turgorul cutanat, puls, tensiune
arterială , diureză . În funcție de agentul etiologic implicat , tabloul clinic prezintă
anumite particularități .
 Toxiinfectiile produse de Salmonella au o incubatie de 12-48 de ore si
debuteaza brusc cu febra, greata, varsaturi, scaune diareice, fecaloid apoase, de
culoare galben-verzui. Evolutia naturala se intinde pe parcursul a 2-7 zile. Cele
mai implicate alimente in declansarea bolii sunt ouale si preparatele din oua.
 Staphylococcus aureus enterotoxigen provoaca toxiinfectii cu incubatie scurta
(1-4 ore), debut brusc si tablou clinic dominat de varsaturi repetate si greata
intensa. Scaunele diareice sunt rare sau pot lipsi. Evolueaza rapid in 24-48 de
ore. Cel mai frecvent sunt implicate alimentele cu un continut ridicat in proteine si
glucide, lapte, preparate din lapte, carne.
 Toxiinfectia cu Clostridium perfringens apare dupa ingerarea unei cantitati
mari de bacterii sau de enterotoxina preformata in aliment. Debutul toxiinfectiei
este brusc si apare dupa 8-36 de ore de la ingestie. Principalele manifestari sunt
greata, diaree apoasa si dureri abdominale. Evolueaza favorabil in 1-5 zile.
Alimentele implicate sunt carnea si preparatele din carne pastrate la temperatura
camerei.
 In toxiinfectia cu E. coli, debutul este brusc, cu scaune apoase, frecvente, ce
duc rapid la deshidratare, putand ajunge chiar la insuficienta renala in cazurile
severe. Afectiunea apare in urma ingestiei de carne insuficient preparata termic
sau de produse nepasteurizate (lapte, sucuri).
 Majoritatea oamenilor suferă de o
formă blândă de toxiinfecție alimentară
ce poate dura de la câteva ore la
câteva zile.
 În același timp, există cazuri în care
spitalizarea e necesară, apărând
complicații pe o perioada îndelungată
ce pot duce chiar la deces.
 Aceste infecții pot provoca
• artrită cronică,
• anemie,
• leziuni ale creierului și nervilor
• sindrom hemolitic uremic, care
cauzează insuficientă renală .
Cele mai frecvente alimente care sunt asociate cu
toxiinfectia alimentară sunt:
 Carnea de pui, curcan, vită sau porc crudă sau
pregătită insuficient
 Fructele și legumele proaspate, nespălate
 Germenii de grâu
 Laptele și produsele lactate,înghețată și iaurt
 Ouă nefierte
 Fructe de mare și crustacee crude
 Făină brută ( inclusiv aluatul)
 Condimente
 Diagnosticul de laborator
 Diagnosticul bacteriologic se face prin examenul microscopic al produsului biologic (materii
fecale, lichid de vărsătură ), însămânțarea pe mai multe medii de cultură selective, orientate
după probabilitatea unor anumite microorganisme.
• Identificarea agentului etiologic se face pe baza caracterelor morfologice, tinctoriale,
biochimice, antigenice.
• În anumite cazuri este necesară și efectuarea antibiogramei.
• Evidențierea toxinelor bacteriene se  face prin tehnici de tip ELISA sau prin inoculare la animale
de laborator.
• Modificările hidroelectrolitice apărute sunt reprezentate de: hiponatremie, hipocloremie,
hipopotasemie, acidoză metabolică , creșterea creatininei și a ureei serice la pacienții cu
insuficientă renală acută. Uneori poate apărea leucocitoză cu netrofilie.
• Se constată de asemenea și creșterea hematocritului, apărută în urmă instalării deshidratarii .
• Tratamentul toxiinfecțiilor alimentare constă în reechilibrarea hidroelectrolitică și acidobazica, regim
dietetic, tratament simptomatic și etiologic.
• Reechilibrarea hidroelectrolitică trebuie începută cât mai devreme și, în funcție de gradul
deshidratării, se face pe cale orală în deshidratarile ușoare și medii sau pe cale intravenoasă, în
cazurile severe sau dacă pacientul prezintă intoleranță digestivă sau vărsături incoercibile.
• Reechilibrarea în deshidratarile ușoare și medii constă în administrarea de săruri de reechilibrare
orală, compuse din 3,5 g clorură de sodiu, 2,5 g bicarbonat de sodiu sau citrat trisodic, 1,5 g clorură
de potasiu și 20 g glucoză .
• În deshidratarile ușoare se administrează în doză de 50 ml/kgc pe parcursul a 4 ore, iar în cele medii
doză este este de 80 ml/kgc, în 4 ore.
• Soluția pentru administrarea intravenoasă conține , la 1 l apă distilată , 5 g clorură de sodiu, 4 g
bicarbonat de sodiu și 1 g clorură de potasiu. Se administrează 100 ml/kgc în 2 sau 4 ore în cazul
copiilor, vârstnicilor, persoanelor cu insuficientă renală cronică . În locul ei poate fi folosită și soluția
Hartman sau Ringer-lactat.
• Pentru aprecierea eficienței reechilibrarii se urmăresc pulsul, tensiunea arterială, diureza, turgorul
cutanat.
• Tratamentul simptomatic presupune administrarea de antiemetice.
• Nu este recomandată administrarea de medicamente ce încetinesc tranzitul intestinal, pentru că , în
felul acesta , se încetinește și eliminarea toxinelor și a bacteriilor responsabile de producerea
toxiinfectiei alimentare.
• Tratamentul etiologic este necesar numai în cazurile severe de toxiinfecție și la pacienții cu boli
cronice, imunosupresati, vârstnici sau sugari. Constă în administrare de antibiotice în doze uzuale,
timp de 3-5 zile, cele mai folosite fiind acidul nalidixic, ciprofloxacina.

Atunci când stările de greață nu mai sunt prezente, se poate începe

treptat, alimentația.
Se pot consuma alimente ușoare, cu conținut scăzut de grăsimi și
ușor de digerat:
-banane Se vor evita:
-pâine prăjită -produsele lactate
-biscuiți -alcoolul
-cartofi -cofeina
-nicotina
-băuturile carbogazoase
-alimentele grase
-alimentele condimentate
 1. Curățenie
2. Separarea alimentelor
3. Gătirea la temperatura potrivită
4. Spălarea fructelor, legumelor, frunzelor
5. EVITAREA CONSUMULUI DE ALIMENTE EXPIRATE

Nu există profilaxie specifică în cazul toxiinfectiilor alimentare . Evitarea îmbolnăvirii se face prin
înlăturarea surselor de infecție și a modalităților de transmitere a germenilor prin intermediul
alimentelor, și prin educația sanitară a populației, în special a celor care intervin în procesele de
preparare, prelucrare , manipulare a alimentelor .