Abilitati de Viata

Dezvoltarea abilităţilor de
viaţă în contextul societăţii

actuale (metode, tehnici de
lucru individuale şi de grup).
șNu le predau lecți niciodată elevilor mei. Le ofer

doar condițile în care sț învețe singuri.ș
- Albert Einstein
L/O/G/O
www.themegallery.com
Definirea termenului de
șabilit ți de viaț ș
Când vorbim despre abilități de viață
avem în vedere un set de deprinderi,
aptitudini, competențe, trăsături și calități,
atitudini, comportamente și valori care să
mijlocească atingerea acelui nivel de calitate
a vieții pe care îl avem în vedere.
Abilitățile de viașă pot fi definite
drept abilitățile care ajuta o persoană (în
cazul nostru, elevul) să fie eficient atât în
viața de zi cu zi, cât și în situații dificile și care
contribuie la o calitate a vieții mai ridicat .
Clasificarea abilităților
de viață
Un grup de experți ai Consiliului Europei au
identificat șapte categorii de abilități, considerate
de bază pentru tinerii secolului 21:
• abilități de învățare
• abilități de informare
• abilități de gândire
• abilități de comunicare
• abilități de cooperare
• abilități de muncă
• abilități de adaptabilitate
de viață
O altă clasificare pe care o putem
avea în vedere este legată de tipurile de
abilitățile de viață ce pot fi dezvoltate în
funcție de categoria de vârstă și
competențele cheie pe care învățământul
obligatoriu le are în vedere în procesul
instructiv-educativ al elevilor.
de viață
Pentru categoria de vârst 6-10 / 11 ani:
• abilități sociale care să conducă la integrarea
școlarului mic în colectiv, clasă,
• unitate de învățământ, dar și să comunice și relaționeze
cu adulții;
• abilități de comunicare oral în limba maternă, dar și
într-o limbă străină;
• abilități de autocunoaștere (atât sub aspect fiziologic,
cât mai ales sub aspect emoțional);
• abilități practice (pregătirea unor gustări, amenajarea
spațiului în care locuiesc etc.)
de viață
Pentru categoria de vârst 10/11-14 ani:
• abilități de comunicare eficientă, verbală și scris ;
• abilitățile practice (de mânuire a diverselor obiecte/aparate electrocasnice);
• abilități de explorare a mediului înconjurător (la această vârstă este foarte
important să știe să se descurce în diverse situații și singuri, de exemplu: abilitatea
de a circula cu mijloacele de transport în comun, de a merge la magazin și a face
cumpărături etc);
• abilități TIC (de utilizare a calculatorului, alfabetizare digitală);
• abilități artistice (de exprimare prin muzica, dans, arta a gandurilor, emotiilor,
valorilor șinu in ultimul rând comportamente);
• abilități sociale (de integrare socială, de interacșiune în societate, de cooperare în
grupuri de apartenență, spirit de echip , de respectare a regulilor sociale);
• abilități de cunoaștere și autocunoaștere (de a îți exprima și controla emoțiile,
• de a asculta, de a ști să câțtige, dar și de a pierde, de a învăța din propriile greșeli,
răbdare, putere de concentrare, perseverență, de soluționare a conflictelor în cadrul
grupului etc.).
de viață
Pentru categoria de vârst 14/15-18/19 ani cele mai importante abilit și de viață sunt:
• abilitatea de a învăța să înveți;
• abilități de autocunoaștere (fiind perioada adolescenței au mare nevoie să se cunoască și să
se înțeleagă atât ei înțiți, cât și unii pe alții în ceea ce privește modul de a gândi, de a-ți exprima
și controla emoțiile, de a face față stresului, de a gândi pozitiv, de a rezolva probleme, de
autogestionare a resurselor, de a spune NU în diverse situații, asumarea conștientă a
responsabilităților, încredere în sine, capacitate de a fi empatic etc.);
• abilități de comunicare;
• abilități de gestionare (organizare și planificare) a timpului;
• abilități sociale (de relaționare cu cei de aceași vârstă, dar și cu adulții din jur, de adaptare,
de a fi flexibil, de a-ți face prieteni, de a respecta codul bunelor maniere, de adaptare la
schimbări, de negociere, de a fi sociabilitate, de comunicare intergenerașională, de solidaritate
etc.),
• abilități artistice (abilit și muzicale, dans, etc);
• abilități practice (amenajarea locuinței, amenajarea grădinii, amenajarea spațiului de
lucru);
• abilități antreprenoriale (managementul afacerii, marketing, cum să îmi întemeiz propria
afacere, alegerea meseriei/profesiei, cum să administrezi un buget în familie);
• abilități TIC (cunoașterea mijloacelor moderne de comunicare);
• abilități de voluntariat (de a derula activități din proprie inițiativă în folosul altora, fără a
primi o contraprestație materială);
• abilități de luare a deciziilor;
• abilități de autogospodărire (mai ales pentru copiii din mediul rural și cei ai căror părinți
sunt plecați în străinătate).
Modele teoretice de dezvoltare
a abilităților de viață
• Modelul de Instrucțiuni Tematice

Integratoare (ITI)
• Modelul de Abilități de Viață 4-H
• Modelul Competențelor de Bază
• Modele de dezvoltare a abilităților de viață
în România
Modelul de Instrucțiuni Tematice
Integratoare (ITI)
• Este un model conceput în anul 1980 ca un program

complex de instrucție cu metodologie detaliată, bazat
pe experiențe din mediul școlar cu aplicare
preponderentă în școlile primare, realizat de Susan
Kovalik împreună cu Karen Olsen.
• Susan Kovalik a combinat experiența personală și
insatisfacția metodelor de predare aplicate în
majoritatea claselor, ca urmare a reformelor școlare
nereușite în SUA, inspirându-se din trei surse majore
de informație – teoria învățării eficiente bazată pe
cercetarea creierului (în particular lucrarea Human
Brain and Human Learning by Leslie A Hart, 1983),
Clasificarea nivelurilor învățării a lui Benjamin Bloom
(șase niveluri de învățare) și Teoria inteligențelor
multiple dezvoltat de Howard Gardner.
Modelul de Instrucțiuni
Tematice Integratoare (ITI)
• Modelul se axează pe șapte mari principii care afectează învățarea
copilului (așa cum sunt prezentate de Susan Kovalik):
• 1. Țelul educației este întărirea democrației.
• 2. Copiii învață cel mai mult din propria experiența bazată pe
abordarea „fii prezent”.
• 3. Învățarea este un proces individual.
• 4. Tot ceea ce învață copilul ar trebui dobândit din experiența
directă.
• 5. Predarea trebuie să permită copiilor să aleagă acele metode de
învățare care corespund stilului propriu de învățare.
• 6. Ceea ce învață copiii ar trebui să includă mai puțină lectură.
Predarea ar trebui să se bazeze mai mult pe cercetare, explorare și
utilizarea unor termeni din lumea reală.
• 7. Evaluarea performanțelor copilului trebuie să se bazeze pe
realitate.
Integratoare (ITI)
Integratoare (ITI)
• Regulile de viață constituie importante norme morale de comportament.

Regulile sunt introduse treptat. Abordarea eficientă este deducerea lor în primele
câteva zile petrecute alături de grup, apoi aprofundarea lor (4 sau 5 săptămâni) și
aplicarea în cadrul grupului. Fiecare element de comportament este instruit separat
pentru destul de mult timp astfel încât copilul să asimileze regula. Uneori durează
un an până când copilul adoptă noi reguli de comportament până când acestea vor
fi aplicate natural.
ITI utilizeaz reguli de viață bazate pe următoarele principii:
• încredere – „Mă comport astfel încât ceilalți să poată să aibă încrede în
mine”;
• onestitate – „Comportamentul meu este onest și deschis”;
• ascultare activă – „Când cineva îmi vorbește, ascult cu atenție și încerc să
înțeleg”;
• fără desconsiderări – „Nu îi desconsider pe ceilalți, nu îi umilesc, nu mă
comport violent și nu fac rău”;
• cel mai bun –„Încerc să fiu cel mai bun în situașia dată”.
Modelul de
Abilități de Viață 4-H
• Modelul 4-H (head/ heart/ hands/ health) a apărut acum mai
bine de 100 de ani în Statele Unite și ințial a presupus
deschiderea la nou tinerilor din mediul rural pentru a testa și
aplica noi metode de implicare în comunitate și de creștere a
potențialului agricol.
• Modelul presupune dezvoltarea abilităților de viață în mediul
extrașcolar, prin activități desfășurate în cluburi ale copiilor,
seminarii, întâlniri, tabere și serbări. Acestea includ, în
special, evenimente de timp liber și activități de interes
particular. Gama de activități este foarte larg – de la reparații
de computere, îngrijirea animalelor, educație civică până la
teme legate de familie, pământ, ecologie, sănătate, dezvoltare
personală, utilizarea noilor tehnologii (de exemplu, activități
prin care copiii îi învață pe vârstnici să utilizeze internetul).
Modelul de
Simbolul programului 4-H este un trifoi cu patru foi în forma
literei H, fiecare reprezentând un tip de abilitate ce poate fi
dezvoltat: de gândire și judecată (head), de loialitate și valori
personale(heart), de activități practice (hand) și de viață sănătoasă
(health).
Trăsăturile de caracter dobândite în program, trăsături
necesare unei vieți sănătoase și împlinite:
• competență – abilități avansate în anumite domenii de interes;
• tărie de caracter – precepte morale clare și solide care
influențează comportamentul în mod eficient;
• încredere – dorința de a face față unor noi provocări, cu așteptări
de rezultate de succes; grija la nevoile și preocupările celorlalți,
relaționare - stabilirea și menținerea de relații;
• diferențierea de ceilalți prin acțiuni personale.
Modelul de
Clasificare a abilităților
• Tabelul arată un sistem
de clasificare a abilităților
în cele 4 categorii ale modelului
4-H. Aceast împărțire în categorii
și subcategorii ofer o privire de
ansamblu pentru ce se consider
a fi o abilitate de viață și
Activitățile prin care poate
fi dobândit aceasta.
Modelul Competențelor
de Bază
Institutul de Cercet ri în Domeniul Predării din Praga
a fost desemnat de către Ministerul Educașiei din Republica
Ceh să creeze un Program Cadru de Predare în școlile
primare și gimnaziale. În acest document, se utilizează
termenul de competențe de bază și clasificate în
competenșe care nu sunt legate direct de materiile predate
în școală și competențe legate de materiile predate în școală.
Competențele de bază sunt definite ca fiind un set de

cunoștințe, abilități, capacități, atitudini și valori necesare
pentru dezvoltarea personală și implicarea cu succes a
fiecărui membru al societății.
Modelul Competențelor
de Bază
În Cehia, competențele care nu sunt legate de materiile școlare sunt:
• competențe de învățare,
• competențe de soluționare a conflictelor,
• competențe de comunicare,
• competențe personale și sociale,
• competențe civice și competențe legate de muncă.
Scopul acestora este (similar modelului ITI):
1. să încurajeze colaborarea profesorilor la realizarea programei
școlare;
2. să creeze legături între discipline, dacă este posibil într-o anume
arie educațional ;
3. să stimuleze abordarea extrațcolar .
Modele de dezvoltare a abilităților de viață în
România
• Având în vedere aria de cuprindere, putem vorbi de două

modele ce urmăresc dezvoltarea abilităților de viață din
România în cadru formal:
• noua programă pentru aria curricular Consiliere și
Orientare elaborat de Ministerul Educației și Cercetării
• Programul de implementare a standardelor minime
obligatorii privind serviciul pentru dezvoltarea
deprinderilor de viață independentță în concordanță cu
Ordinul nr. 48/ 2004 emis de Autoritatea Naționala pentru
Protecția Copilului și Adopție, model ce se dezvolt în mediul
extrașcolar.
Modele de dezvoltare a abilităților de viață în
România - Programa Consiliere si Orientare
Curriculum Consiliere și orientare este

structurat pe următoarele module tematice
care se regăsesc la nivelul fiecărui an de
studiu al ciclului primar:
1. Autocunoaștere și dezvoltare personală
2. Comunicare și abilități sociale
3. Managementul informațiilor și învățării
4. Planificarea carierei
5. Calitatea stilului de viață
Modele de dezvoltare a abilităților de viață în România
Programul de implementare a standardelor minime
obligatorii privind serviciul pentru dezvoltarea deprinderilor
de viață independentă
• Deprinderile pentru viață independentă nu

epuizează lista posibilelor deprinderi ce
pot fi însușite de un copil până la vârsta
maturității. Când vorbim despre deprinderi
de viață independentă ne referim la acel
bagaj minim de abilități care îi permit
deținătorului să ducă o viață socială,
ne(mai)având nevoie de asistență sau
acompaniere din partea serviciilor sociale.
Putem distinge mai multe domenii de deprinderi care se

formeaz pe parcursul socializării copilului și adolescentului, instalându-
se treptat și contribuind la formarea unei personalități adaptate din punct de
vedere social și cultural:
1. Domeniul deprinderilor de viață zilnică
2. Domeniul deprinderilor privind gestiunea locuinței și folosirea
resurselor comunitare
3. Deprinderi privind managementul banilor
4. Deprinderi privitoare la îngrijirea personală
5. Deprinderi vizând dezvoltarea socială
6. Deprinderi pentru integrare profesională
Pregătirea pentru viața independentă este o formă particulară de educație
non-formală, participativă, de stimulare și dezvoltare personală.
Formarea și dezvoltarea de deprinderi se poate face în două modalități:

• ca o activitate organizată cu scopul formării sau dezvoltării unor deprinderi de viașță
independentă;
• ca o latură a diferitelor activități educative la care iau parte adolescenții în instituțiile
rezidențiale.
Ciclul formării de deprinderi de viață independentă cuprinde
următoarele etape principale:
1. Definirea deprinderii (generarea de exemple, încurajarea repetării verbale și a acțiunii,
corectarea înțelegerilor greșite).
2. Promovarea unei deprinderi performante prin asigurarea condițiilor pentru a practica
sub supraveghere și cu asigurarea unui feed-back adecvat, evaluarea performanței și
emiterea unor recomandări de corectare).
3. Asigurarea menținerii durabile a deprinderii prin oportunități pentru practica
personală și stimularea autoevaluării și a ajustărilor de comportament.
4. Nivelurile de învățare.
5. Resurse și activități.
Competențe cheie europene
Formarea individului ținând cont de aceste competențe cheie a pornit de la
recomandarea Parlamentului European și a Consiliului Europei, din 18 decembrie 2006
privind competențele cheie pentru învățarea continuă (Jurnalul Oficial L 394 din 30.12.2006).
Acest cadru definește opt categorii de competențe cheie și descrie cunoștințele
esențiale, aptitudinile și atitudinile legate de fiecare dintre acestea. Ele fac parte din Cadrul
European de Referință și tot mai multe instrumente de recunoaștere a competențelor le
folosesc ca model (ex. Europass sau Youthpass, dar și modele nașionale).
Aceste competenșe cheie sunt:

1. Comunicarea în limba maternă
2. Comunicarea într-o limb str ină
3. Competențe matematice și competențe de baz în domeniul științei și tehnologiei
4. Competența digitală
5. A înv ța s înveți
6. Competențe sociale și civice
7. Spiritul de inițiativ și antreprenorial
8. Sensibilizarea și expresia cultural
MODELUL CICLULUI DE DEZVOLTARE A
ABILITĂȚILOR DE VIAȚĂ
Modelul ciclului de dezvoltare a

abilităților de viață LSD-c – (Lifeskills
development cycle) este un model relativ
simplu de dezvoltare a unei abilități de
viață, elaborat de Fundația Internatională
Child Development Initiatives din Olanda.
Acesta presupune parcurgerea a patru
pași aflați în interdependență și care iau
forma unui ciclu de dezvoltare.
MODELUL CICLULUI DE DEZVOLTARE
A ABILITĂȚILOR DE VIAȚĂ
Ciclul dezvoltării abilităților de viaț ă

Pasul I - Definirea și selectarea abilității de viaț ă pe care dorim să o dezvoltăm la
copii. În acest pas este important să alegem tipul de abilitate pe care vrem să o
dezvoltăm și să ne asigurăm că abilitatea selectată răspunde nevoilor elevilor.
Pasul II - Prezentarea abilității de viață selectat și definit și descrierea
comportamental a abilit ții. Dup ce am ales și definit abilitatea de viață pe care
dorim să o dezvoltăm pe baza nevoilor identificate aceasta va fi prezentat copiilor.
De asemenea vom descrie abilitatea prin comportamentul caracteristic.
Pasul III - Dezvoltarea abilității de viață. În aceast pas vom analiza posibilitățile de
dezvoltare (cum arat acea abilitate) ți vom folosi diferite metode pentru obșinerea
comportamentelor, cunoștințelor, atitudinilor și performanțelor vizate de abilitatea
respectivă. Acest pas reprezintă programul de dezvoltare a abilităților de viață (ceea ce am decis în
primele dou etape să dezvoltăm) și durează cel mai mult.
Pasul IV – Evaluarea o putem realiza atât la sfârțit, dar și pe parcursul derulării
programului și are ca scop îmbunătățirea programului de dezvoltare a abilităților de
Viață.
MODELUL CICLULUI DE
DEZVOLTARE A ABILITĂȚILOR DE
VIAȚĂ
Pasul I - Definirea și selectarea abilit ții de
viaț
Câteva din aceste metode ce pot fi utilizate în
procesul de identificare a abilităților de viață necesare
elevilor:
• CHESTIONARUL
• LISTA DE CONTROL (sau de verificare) este un
chestionar foarte simplu, la care răspunsurile sunt de tipul
DA sau NU.
• INTERVIUL
• Interviul cu grup mixt poate include elevi, profesori,
experți, lideri ai comunității, lideri ai elevilor, cercet tori,
formatori, voluntari etc.
• OBSERVAȚIA
• PORTOFOLIUL
Pasul I - Definirea și selectarea abilit ții de viaț
Exemple concrete și idei de metode pentru identificarea
acelor abilit șilor de viaș ce vor fi formate.
Pentru elevii de gimnaziu:
• Interogația (Spre exemplu, se va realiza o petrecere, un concurs, o
drumeție, apoi se vor adresa participanților întrebări (ce abilități de viață ați
folosit în această activitate/ce abilit și au folosit colegii/ ce abilit și nu aveși/
dac ar fi s o organizași încă o dată, ce abilit și ar fi util să aveți? Ce abilit și
le-ași recomanda s exerseze celorlalși?).
• Analiza un personaj dintr-o carte, dintr-un film, un erou admirat –
vom identifica împreun cu copiii acele abilit și care l-au ajutat s -ți ating
scopul, s se afirme, s fie iubit, s fie acceptat în acest grup, ce abilit și ar
folosi ast zi, ce alte abilit și ar avea nevoie dac ar tr i în zilele noastre. La
final, elevii vor fi invitași s realizeze corelașii cu abilit șile pe care ei le au
sau au nevoie în situașii asem n ttoare.
• Activitați out-door (în natur ) - spre exemplu realizarea unei excursii,
urmat de o discușie pentru identificarea abilit șilor necesare.
• S poate face o list cu probleme cu care se confrunt copiii, apoi pot
alege una dintre aceste probleme, pentru care s -ți propun o rezolvare,
identificându-se abilit șile de care ar avea nevoie. Un exemplu ar putea fi
șZidul plângeriiș – bileșele cu o problem cu care se confrunt , sunt
lipite pe un zid, dup care sunt colectate de facilitator ți discutate în grup.
Exemple concrete și idei de metode pentru
identificarea acelor abilit șilor de viaș ce vor fi
formate.
• Pentru elevii de liceu
• Provocarea – Li se propune elevilor realizarea unei ore în afara țcolii,
l sând la latitudinea lor s aleag locașia ți s organizeze aceast or . Se
evalueaz cum au organizat ora, abilit și pe care le au ți abilit și pe care
trebuie s ți le dezvolte.
• Metode art – creative. Copiii vor simboliza prin desen cum se v d
peste 2-3 ani. Prezint desenele în grup, dup care vor ți scrie cum se v d –
calit șile ți cunoțtinșele pe care le vor avea. Vor face apoi comparașie cu
calit șile ți cunoțtinșele pe care le au acum. În final, vor realiza un plan de
acșiune cu activit și diverse care s îi ajute s câțtige acele abilit și (ex. Un
proiect social pentru dezvoltarea abilit șilor de management al proiectului ți
leadership, excursie pentru dezvoltarea lucrului în echip , diverse ateliere
etc.)
• Analiza unui model. Elevii vor primi sarcina s se gândeasc la un
model, o persoan pe care o admir , la calit șile pe care le are aceast
persoan ți s fac apoi o comparașie între aceste abilit și ți propriile abilit și.
Se vor purta discușii cu privire la abilit șile pe care trebuie s le dezvolte
pentru a a fi cât mai aproape de cele ale modelului.
Pasul II – Prezentarea abilit ții de viaț selectat și definit
Descrierea comportamental a abilit ții
• După ce am selectat nevoia elevilor, urmează să prezentăm

acestora abilitatea de viață ce dorim să o dezvoltăm. Pentru a
realiza acest lucru este important să definim foarte clar
abilitatea pe care urmează să o dezvoltăm. Astfel, vom avea în
vedere cel puțin trei aspecte importante:
• 1. formularea clară a abilității - ex: abilitatea de lucru în
echipă
• 2. stabilirea obiectivelor educașțonale
• 3. conceperea unui discurs accesibil și adecvat grupului
Pasul II – Prezentarea abilit ții de viaț selectat și definit
Descrierea comportamental a abilit ții
• Descrierea în termeni comportamentali a abilitașilor reprezintă nu

numai un pas important în construirea unui program de dezvoltare a
abilitaților de viață, dar și o necesitate.
• În cadrul ciclului de dezvoltare de abilităță de viață, descrierea
complet a unei abilități se face în termeni de comportament, de
cunoaștere, de atitudine și de performanță, urmărirea acestor
patru caracteristici ale abilității putându-ne ajuta atât în
dezvoltarea abilității, cât și în evaluarea ei.
• Fiecare element component devine astfel un criteriu de urmărit în
dezvoltarea abilității propuse și în același timp un criteriu de
evaluare:
• Performanța
• Atitudinea
• Cunoștințele – informațiile pentru comportamentele dezirabile
• Comportamentele
Pasul III – Dezvoltarea abilităților de viață
• Pentru rezultate concrete în dezvoltarea abilităților de viață nu este suficient doar

aplicarea unor idei sau metode dispersate în lucrul cu copiii, ci un program structurat,
de lung durată, care să aibă la bază obiective educaționale concrete.
În ceea ce privește definiția conceptului de program, în cele ce urmează vom
considera că programul este un set de activități desfășurate într-o anumită unitate
de timp planificată, pentru care sunt alocate anumite resurse (umane, materiale,
financiare etc) și care vizează atingerea unor obiective (educașionale) clar stabilite
și a unor rezultate planificate.
Pasul III – dezvoltarea abilităților de viață - reprezintă etapa principală, cu durata
cea mai mare din întregul program. În această etapă se vor desfășura activitățile
efective și profesorii vor avea ocazia să creeze situații de învățare care să permită
dezvoltarea anumitor abilități de viață, selectând cele mai potrivite metode.
Pasul III – Dezvoltarea abilităților de viață
Metodele selectate în cadrul programului de
dezvoltare a abilităților de viață sunt importante și
trebuie să țin cont de:
• vârsta și profilul elevilor,
• resursele avute (de spașțu, timp, materiale),
• experiența profesorului etc.
Metodele trebuie sa reflecte cat mai exact viața
real ă (prin exemple, facilitarea de experienșe de
învățare cât mai aproape de realitate).
Profesorii au în această etapă rolul de
facilitatori ai învățării, ceea ce presupune crearea
și procesarea experiențelor de învățare.
• OBIECTIVELE EDUCAȚIONALE ALE PROGRAMELOR DE DEZVOLTARE A ABILITĂ$ILOR DE
VIAȚĂ
Dezvoltarea abilităților de viață la elevi, la fel ca orice activitate educașional , trebuie
să porneasc de la anumite intenșii, finalit și, scopuri sau obiective.
Pentru ca un obiectiv să fie corect și complet operaționalizat în formularea enunțului
său trebuie să cuprindem precizări cu privire la următoarele elemente ( L.Stan: 216):
• 1. Subiectul la care se refer obiectivul, adică cine sunt cei care vor fi afectați
ameliorativ prin intervenția noastră educativă
• 2. Capacitatea nouă, adică acțiunea mentală sau operația de care vor deveni capabili
elevii datorită influenței educative
• 3. Performanța sau exercitarea capacitășii mentale asupra unui conșinut de învățare
• 4. Situațoa de învățare, adică împrejurările sau condițiile concrete în care se va
realiza noua abilitate și în care (eventual) ar putea fi testat fără echivoc producerea ei.
• 5. Nivelul standard al performan ei așteptate, adică nivelul de performanță al
învățarii care o fac acceptabilă și în funcție de care vom aprecia reușita în realizarea
obiectivului.
• Programul, odată conceput, ne va ajuta:
• să răspundem nevoilor elevilor cu care lucr ăm, să acoperim lacunele ți să îi
ajutăm să îți dezvolte abilitățile de care au nevoie;
• să urmărim progresul personal al elevilor;
• să menținem un echilibru al activit șilor, alternând ți variind activit șile;
• să avem o continuitate, prin alegerea unui fir conduc tor care s uneasc între ele
activit șile. Acesta poate fi un cadru, o poveste, care leag toate activit șile între ele;
• să avem o viziune de ansamblu asupra programului, o imagine clar asupra a ceea
ce urm rim ți asupra modului în care ne vom atinge obiectivele educative propuse;
• să avem o informare ți o comunicare fluent între cadrele didactice implicate în
program, elevi ți p rinșii acestora, să ne planific m atât noi, cât ți elevii resursele
financiare ți de timp,
• să urm rim ți s evalu m activit șile, pe m sur ce ele se întâmpl ;
• să avem permanent în minte obiectivele pe care le urm rim.
Pasul IV – Evaluarea dezvolt rii abilit ților de viaț
• Din perspectiva realizșrii unui program de dezvoltare a

abilitșților de viațș, evaluarea poate fi definitș drept
șacumularea sistematicș de fapte, pentru a oferi informații
despre realizșrile unui program în raport de efort, eficacitate i
eficiențș, în fiecare stadiu al dezvoltșrii luiș (Trippodi, Fellin,
Epstein).
Din definiția de mai sus se pot evidenția trei aspecte
pe care le considerșm cele mai importante:
• evaluarea se face în scopul îmbunștșțirii programului de
dezvoltare a abilitșților de viațș;
• evaluarea se face sistematic;
• evaluarea se face în fiecare etapș a dezvoltșrii programului
de dezvoltare a abilitșților de viațș (de la momentul conceperii
lui pânș la momentul identificșrii efectelor pe care le-a avut
asupra întregii comunitșți).
VIAȚĂ
Pasul IV – Evaluarea dezvolt rii abilit ților
de viaț
• Aspectele esențiale care trebuie avute în vedere în evaluarea
programelor de dezvoltare a abilit ților de viaț sunt:
• relevanța unor activitșți pentru nevoile unui anumit grup țintș
(categorii de copii/tineri) cșruia i se adreseazș programul;
• realismul cu care se apreciazș resursele necesare în raport cu
obiectivele stabilite, activitșțile planificate i rezultatele a teptate în
urma programului;
• coerența între nevoile identificate – obiectivele stabilite – acțiunile
lanificate – resursele disponibile – rezultatele a teptate;
• îndeplinirea obiectivelor urmșrite i realizarea rezultatelor propuse
în timpul planificat;
• eficiența utilizșrii resurselor (umane, materiale, financiare, de timp
etc);
• capacitatea de adaptare la schimbșrile intervenite.
Pasul IV – Evaluarea dezvolt rii abilit ților de viaț
Modelul de evaluare în patru trepte(Donald Kirkpatrick, 1954)

În timp adevenit, unul dintre cele mai utilizate modele de
evaluare a programelor de formare. Evaluarea presupune,
conform modelului lui Kirkpatrick, parcurgerea urmștorilor pa
i (vezi Nonformal Education Manual, Peace Corps, 2004):
• I – Evaluarea reacțiilor. După cum se deduce și din
nume, aceasta ar presupune doar măsurarea
satisfacției participanților
• II – Evaluarea învățării. Se încearcă acum să se
evalueze în ce măsură obiectivele propuse au fost
atinse.
Pasul IV – Evaluarea dezvoltării abilităților de
viață
• Modelul de evaluare în patru trepte(Donald Kirkpatrick,

1954)
• III – Evaluarea comportamentelor. Acest nivel de
evaluare este poate cea mai bună măsurarea a
efectelor activităților desfășurare, în care se urmărește
să se descopere cât de extinse sunt cunoștințele,
abilitățile sau cât de mult sau schimbat atitudinile și
comportamentele participanților.. Un exemplu de
probă de evaluare ce poate fi utilizată în acest pas
este chestionarul post – formare aplicat după 6 luni de
la finalizarea ei.
• IV – Evaluarea rezultatelor. Se urmărește să se
documenteze rezultatele care au fost obținute drept
urmare a programului de formare.
VIAȚĂ
Pasul IV – Evaluarea dezvoltării abilităților
de viață
• Tipuri de evalu ri aplicabile programelor de dezvoltare a abilit ților de viaț
• aspecte pe care le considerșm cele mai importante în evaluarea unui program
de dezvoltare a abilitșților de viațș:
• identificarea corectș a nevoilor grupului țintș i stabilirea în funcție de acestea
a obiectivelor programului i a metodelor de implementare a lui;
• adaptarea permanentș a programului la nevoile i a teptșrilor beneficiarilor
programului;
• asigurarea impactului programului, nu doar asupra beneficiarilor direcți, ci i
asupra celor cu care ace tia interacționeazș (colegi, prieteni, familie, etc);
• stabilirea unor indicatori prin care sș se mșsoare evoluția programului i sș se
stabileascș eventuale modalitșți de îmbunștșțire;
• stabilirea resurselor necesare în concordanțș cu obiectivele programului,
activitșțile planificate i rezultatele a teptate.
Tipuri de evalu ri aplicabile programelor
de dezvoltare a abilităților de viață:
• Evaluarea inițial a programului de dezvoltare a
abilit ților de viaț
• Evaluarea intermediar a programului de
dezvoltare a abilit ților de viaț
• Evaluarea final a programului de dezvoltare a
abilit ților de viaț
• Evaluarea post-implementare a programului de
dezvoltare a abilit ților de viaț se poate face
dupș 3 luni, 6 luni, 1 an etc.
Metode de evaluare a programelor de dezvolt rii abilit ților de viaț
• evaluare participativă
• Observarea sistematic a comportamentului celor formați
• Fișa de evaluare
• Scala de clasificare indicș evaluatorului frecvența cu care apare un
comportament. Cea mai utilizatș este scala Likert.
• Lista de control / verificare indicș evaluatorului dacș un anumit
comportament este prezent sau absent.
• Studiul de caz
• Jurnalul reflexiv
• Proiectul
• Portofoliul
• Jocul de rol
• Chestionarul de evaluare a satisfacției participanților
• Tehnicile semi – proiective
• Scurt eseu etc
• Realizarea unui proiect presupune parcurgerea mai multor
etape:
• Identificarea unui subiect
• Culegerea de informații care apoi sunt prelucrate i evaluate
• Elaborare unor strategii de rezolvare, de soluționare a
problemelor identificate
• Evaluarea strategiilor elaborate i alegerea celei mai bune
variante
• Aplicarea soluției alese (se realizeazș un plan de
implementare) – etapa facultativ
• Proiectul se încheie prin prezentarea în fața colegilor i a
formatorului a unui raport asupra rezultatelor obținute i, dacș
este cazul, a produsului realizat.
METODE %I TEHNICI PENTRU
DEZVOLTAREA ABILIT#șILOR DE
VIAș#
• Instruirea direct / Expunerea - metodș de

predare-învșțare centratș pe cadrul didactic, bazatș pe
explicarea, în mod logic, rațional a unor probleme specifice.
Implicș stabilirea de relații între cuno tințele noi i cele pe care
subiecții le-au dobândit anterior i utilizarea lor în situații noi.
Este o metodș sistematicș de prezentare a problemelor în pa i
mici, de alternare a explicațiilor cu exerciții în vederea
formșrii i dezvoltșrii deprinderilor i aplicșrii cuno tințelor în
situații noi.
•
• Organizatorii grafici
Tehnica organizatorilor grafici (de asemenea cunoscuți ca organizatori cheie
vizuali sau cognitivi) este utilizatș pentru organizarea graficș sau vizualș a
informațiilor i ideilor. Elevii pot folosi organizatori grafici ca sș enereze idei, sș
înregistreze i sș organizeze informațiile i sa vadș relațiile. În acela i timp, asa cum
elevii aplicș cuno tințele lor, cadrele didactice obțin informații despre modul de
gândire al acestora.
Formele organizatorilor grafici
• Diagramele Venn, Hărți mentale (mind maps ) etc
• Tipuri de jocuri
Jocurile pot fi privite ca o metodș
spontanș de descoperire de sine, a
celorlalți i a lumii.
Metode ce pot fi utilizate cu
predilec ie în etapa a III a
LSD-c
• Metoda Cubului -Pe fiecare fațș a cubului se scrie câte una dintre
urmștoarele instrucțiuni: DESCRIE, COMPAR&, ANALIZEAZ&, ASOCIAZ&,
APLIC&, ARGUMENTEAZ&.
• Metoda Explozia stelar (Starbusting) - Se scrie problema a cșrei soluție
trebuie șdescoperitșș pe o foaie, apoi se în irș cât mai multe întrebșri care
au legșturș cu ea.
• Metoda Frisco – Membrii grupului vor trebui sș joace, fiecare, pe rând, rolul
conservatoristului, rolul exuberantului, rolul pesimistului i rolul optimistului.
• Brainstorming
• Studiul de caz
• Jocul de rol
• Metoda Ciorchinelui
• Metoda diagramelor cauzelor $i efectului
• Metoda Atelierului
• Metoda excursia/vizita
• Metoda înv ț rii pe grupe mici
• Metode de încheiere a activit ților de grup
L/O/G/O
ș...fiecare experienta isi are valoarea ei.ș
SCOPUL PROIECTULUI
Dezvoltarea abilitatilor de
comunicare si relationare ,in
cadrul grupului de elevi .
ARGUMENT
• Proiectul propus se refera la abilitatile de comunicare si relationare
a adolescentilor de varste cuprinse intre 16-17 ani(elevi ai clasei a
XI a) care dupa doi ani de relationare n-au avut posibilitatea sa se
cunoasca,sa comunice si sa treaca peste barierele sociale.
• Activitatile propuse reliefeaza dorinta adolescentilor de a relationa
intr-un alt mod decat cel impus de scoala(unul mai inedit si
creativ).Aceasta dorinta a lor a reiesit dintr-un chestionar aplicat si
dintr-o discutie deschisa la interpretarea chestionarului.
• Proiectul vizeaza o problema acuta a adolescentilor mai ales cand
grupul este constituit doar pe criteriul valoric si nu urmareste si alte
criterii. De aceea proiectul se deruleaza atat in mediul scolar dar si
in cel extrascolar si isi propune mai multe criterii de impartire a
grupului.
1
IDENTIFICAREA ŞI SELECTAREA
ABILITĂŢILOR DE VIAŢĂ
2
DESCRIEREA COMPORTAMENTALĂ A
ABILITĂŢII DE VIAŢĂ ŞI INTRODUCEREA EI
COPIILOR
3
DEZVOLTAREA ABILITĂŢILOR DE
VIAŢĂ
4
EVALUAREA DEZVOLTĂRII ABILITĂŢILOR DE
VIAŢĂ
CONTINUTUL PROIECTULUI
DESCRIEREA
IDENTIFICAREA ŞI COMPORTAMENTALĂ A
SELECTAREA ABILITĂŢII DE VIAŢĂ ŞI
ABILITĂŢILOR DE VIAŢĂ INTRODUCEREA EI COPIILOR
EVALUAREA
DEZVOLTAREA DEZVOLTĂRII
ABILITĂŢILOR DE VIAŢĂ ABILITĂŢILOR DE
VIAŢĂ
Diferiti dar... impreuna un intreg ț
Listarea abilităţilor necesare

Identificarea unei rezolvării comportamentului
probleme a copilului problematic şi alegerea unei
abilităţi cheie
Definirea problemei în Analizarea abilităţii prin
comportamente observabile descrieri comportamentale
ale copilului ce vor fi apoi introduse
copiilor
IDENTIFICAREA ŞI SELECTAREA ABILITĂŢILOR DE VIAŢĂ
1. Identificarea unei probleme a copilului
Dificultaţi de comunicare si relaţionare ,in cadrul grupului de elevi
Abilitatea de comunicare- disponibilitatea de a purta discuţii cu toţi membrii grupului si de a

asculta ceea ce spun cei de langa tine.
Abilitatea de relationare – capacitatea de a realiza sarcini in care sa fie ascultaţi,implicaţi şi
activi toţi dintre membrii acelui grup.
Chestionar- arta de
a comunica.doc
Chestionar – pentru identificarea problemei
TEST
SOCIOMETRIC.doc
Sociograma
IDENTIFICAREA ŞI SELECTAREA
2. Definirea problemei în comportamente observabile ale copilului
 dificultati de relaţionare cu membrii grupului de elevi ;

 neimplicarea in activitatile scolare si extraşcolare;
 slaba interactiune cu membrii grupului de elevi din care face parte ;
 nu coopereaza cu colegii ;
 izolare de colegi ;
 închişi şi reticenţi în a vorbi, chiar şi în situaţiile în care se impune să o facă
 nu îşi exprimă nevoile , sentimentele ;
 judecarea si interpretarea a ceea ce spun ceilalti ;
 lipsa de interes pentru preocuparile celorlalti ;
 caută să evite conflictele;
 nu isi asuma responsabilitati in cadrul grupului ;
3. Listarea abilităţilor necesare rezolvării comportamentului problematic şi

alegerea unei abilităţi cheie
Abilitaţi intrapersonale
 cunoasterea , exprimarea si gestionarea emotiilor ;
 autocunoasterea ;
 autocontrolul;
 increderea şi siguranţa de sine
 respectul de sine si al altora ;
 motivarea ;
 stapânirea emoţiilor primare ;
 transmiterea propriilor interese fara agresivitate ;
 flexibilitate ;
 asumarea consecinţelor acţiunilor lor;
Identificarea unei probleme a copilului
Dificultati de comunicare si relationare , in cadrul grupului de elevi
Chestionar
pentru identificarea problemei
Sociograma
chestionar
sociograma
Definirea problemei în comportamente
observabile ale copilului
dificultati de relationare cu membrii grupului de elevi ;

neimplicarea in activitatile scolare si extrascolare;
slaba interactiune cu membrii grupului de elevi din care face parte ;
nu coopereaza cu colegii ;
izolare de colegi ;
închişi şi reticenţi în a vorbi, chiar şi în situaţiile în care se impune
să o facă
nu îşi exprimă nevoile , sentimentele ;
judecarea si interpretarea a ceea ce spun ceilalti ;
lipsa de interes pentru preocuparile celorlalti ;
caută să evite conflictele;
nu isi asuma responsabilitati in cadrul grupului ;
Listarea abilităţilor necesare rezolvării comportamentului
problematic şi alegerea unei abilităţi cheie
Abilitati intrapersonale
Abilitati interpersonale
Abilitati in comunitate
Listarea abilităţilor necesare rezolvării
comportamentului problematic şi alegerea unei abilităţi
cheie
Abilitati intrapersonale
• cunoasterea , exprimarea si gestionarea emotiilor ;

• autocunoasterea ;
• autocontrolul;
• increderea şi siguranţa de sine
• respectul de sine si al altora ;
• motivarea ;
• stapânirea emoţiilor primare ;
• transmiterea propriilor interese fara agresivitate ;
• flexibilitate ;
• asumarea consecintelor actiunilor lor;
cheie
• formarea si dezvoltarea abilitatii de comunicare si relationare cu membrii

grupului
• comunicarea sentimentelor onest şi deschis ;
• cooperarea şi dezvoltarea unui climat bazat pe încredere
• identificarea surselor care pot genera conflicte ;
• cunoasterea barierelor de comunicare care pot avea impact negativ asupra
comunicarii;
• ascultare activa ;
• capacitate de ascultare si intelegere a altor persoane ;
• toleranţa faţa de opinii diferite ,
• luarea democratică a deciziilor ;
cheie
• acceptarea responsabilităţilor altora şi a propriei persoane ;
• soluţionarea problemelor interpersonale
• relationare eficienta cu membrii grupului;
• dezvoltarea constiintei de grup
• sesizarea importanţei comunicării în realizarea unei
activităţi în grup
• formarea spiritului de echipa
• capacitatea de a lucra în echipă
• aplicarea deprinderilor de comunicare cu colegii
comportamentului problematic şi alegerea
unei abilităţi cheie
Abilitati de viata in comunitate
• Cunoasterea drepturilor si obligatiilor tuturor membrilor

comunitatii;
• Abilitati de comunicare cu autoritatile si cu persoane de
varste diferite;
• Implicare in luarea deciziilor ;
• Voluntariat ;
• Asumarea responsabilitatilor impuse de comunitate ;
• Acceptarea diferentelor de statut social ;
Analizarea abilităţii prin descrieri comportamentale ce
vor fi apoi introduse copiilor
Analizarea abilităţii prin descrieri comportamentale ce vor fi apoi introduse copiilor
ABILITATEA
Comunicare si relationare interpersonala
Comportament Cunoştinţe Atitudini Performanţă
A FACE A STII A FI/ A MANIFESTA A DEMONSTRA/ A ARATA
Isi exprima adecvat Sa cunoasca si sa Corectitudine si Disponibilitatea

verbal ,nonverbal si sustina drepturile sinceritate fata de permanenta de a purta
paraverbal emotiile esentiale de care membrii grupului . discutii cu toti membrii
pozitive si pe cele beneficiaza(acela de grupului si de a asculta
negative . a comunica liber) . Acceptarea ceea ce spun ceilalti.
diferentele.
Transmit si Sa cunoasca si sa Capacitatea de a da
recepteaza respecte regulile Manifestarea feedback celorlalti.
informaţii, opinii, comunicarii tolerantei si
idei,emotii. individuale in grup. respectului fata de Abilitatea de a comunica
membrii grupului . - a asculta şi a vorbi.
Asculta si respecta Sa sustina punctul
opiniile celorlalti . de vedere Implicarea in luarea Relationarea eficienta cu
argumentand idea. unor deciziilor. colegii din clasa
Coopereaza cu
colegii din grupul Sa –si cunoasca Asumarea Includerea intr-un grup
din care parte . propriile resurse responsabilitatilor din de lucru .
cadrul grupului.
cognitive,emotionale Implicarea in activitatile
Relaţioneaza pozitiv si sociale.
in activitati de grup Manifestarea grupului din care face
Sa cunoasca teoretic increderii in sine si in parte .
Previne şi existenta barierelor ceilalti
soluţioneaza Capacitatea de a realiza
de comunicare . Asumarea cu succes sarcinile care-i
conflicte prin
comunicare.. consecintele actiunilor revin in cadrul grupului
lor. de elevi .
Evita conflictele Sa elimine prin
care duc la esuarea comunicare efectele Evitarea judecarii
comunicarii . negativele generate celorlalti.
de stuatiile Manifestarea
conflictuale. capacitate de a
comunica in grup ,
direct .
DESCRIEREA COMPORTAMENTALĂ A
ABILITĂŢII DE VIAŢĂ ŞI INTRODUCEREA EI
COPIILOR
ABILITATEA VIZATA LOCATII
GRUP TINTA TIMP

NECESAR
DESC RIEREA CO MPORTAM ENTA LĂ A ABILITĂŢII DE VIA ŢĂ Ş I
IN TR OD UCEREA EI C OPIILOR
Locatii in care se vor desfasura activitatile :
 GRUPUL SCOLAR „ N. BALCESCU” OLTENITA

 Parcul Central al orasului Oltenita
 Biserica de lemn - "Sfantul Gheorghe" Oltenita
 Complexului de Servicii Comunitare Olteniţa
 MUZEE - BUCURESTI
Disciplina : Consiliere si orientare
Grup tinta : Clasa a XI a _ DESENATOR PENTRU CONSTRUCTII SI INSTALATII
Timp aproximativ necesar derularii proiectului : 3 luni
Activitati de interventie :
 Analiza SWOT
 Urna asteptarilor
 Panoul fruntasilor
 Afisul meu de prezentare ;
 Spotul meu publicitar ;
 Pliante de prezentare a unor obiective turistice .
 Expozitie foto ;
 Actiuni de voluntariat
 Vizita la muzee .
ACTIVITATI DE
Abilitatea vizata : Comunicare si relationare interpersonala
 Abilitatea de comunicare- disponibilitatea de a purta discutii cu toti membrii grupului

si de a asculta ceea ce spun cei de langa tine.
 Abilitatea de relationare – capacitatea de a realiza sarcini in care sa fie
INTERVENTIE
ascultati,implicati si activi toti dintre membrii acelui grup.
Activitati desfasurate
Activitate 1(A1). informativa de stabilire a regulilor proiectului precum si a asteptarilor

fiecaruia dintre membrii grupului.
Activitate 2. (A 2) – Voluntariat pentru strangerea de daruri micutilor de la centrul de zi
Activitate 3 . (A3) Vizite la muzeele din Bucuresti si realizarea de pliante .
Activitatea 4.(A 4) Activitate de convingere si exersare a spiritului persuasiv
DEZVOLTAREA ABILITĂŢILOR DE VIAŢĂ
ACTIVITATI
ORGANIZATE IN INSTRUIREA
MEDIUL SIGUR DE ABILITATI
DE VIATA – IN
1
4 VIATA REALA
UTILIZAREA DE
ABILITATI DE
2 VIATA IN VIATA
SARCINI SI ROLURI REALA
IN MEDIUL SIGUR
5 DEZVOLTAREA ABILITĂŢILOR DE VIAŢĂ
Activitati desfasurate in scoala
Activitate 1. informativa de stabilire a regulilor proiectului precum si a asteptarilor fiecaruia

dintre membrii grupului.
Metode:- exercitii de autocunoastere si de comunicare creativa (“c e culoare au ochii tai”,”cine

sunt eu “)
-urna asteptarilor –fiecare membru scrie asteptarea sa urmand ca la finalul proiectului s -o
redeschida.
-accepta-mi defectele – reprezinta sarcina individuala de lucru a fiecarui elev(sarcina
presupune aflarea defectelor de la cei din jur pri ntr-o metoda creativa proprie -
inregistrari,fotografii ilustrative,chestionare,jocuri de rol etc)
- panoul fruntasilor-reprezentarea grafica a clasei unde se evidentiaza cel mai
comunicativ,tolerant si cooperant elev la finalul fiecarei activitati.
SITUATII
Activitatea 5. Ilustrarea aptitudinilor artistice prin realizare de afise , fotografii, filmulete .
Metode :- regula de impartire a grupului-regula echipei de fotbal – se aleg 4 lideri care-si

alcatuiesc pe rand o echipa
-sarcina de echipa este aceea de ilustrare artistica a trairilor proprii adolescentei si de
SPONTANE IN
promovare prin afise a reprezentatiei lor.
Activitatea 4. Activitate de convingere si exersare a spiritului persuasiv
Metode:-regula de impartire a grupului-jocul culorilor-isi aleg o culoare dintre cele 4 propuse pe

rand si in secret pana se epuizeaza si astfel se formeaza 4 grupe diferite(joc creativ);
MEDIU SIGUR
-lucrul in grup –pregatirea unui discurs de convingere a colegilor a dolescenti din celelalte
clase sa mearga in vizita la muzee(se urmareste modul de comunicare cu ceilalti colegi si de
comunicare la nivelul grupului)Pot folosi orice metoda:video proiector,jocul de rol,fotografii etc
Activitatea 6. Evaluarea proiectului
Metode :- jocul creativ “cine sunt acum?”;
3
- confruntarea asteptarilor cu rezultate obtinute;
-reguli practice de relationare si comunicare -lucrare intocmita pentru colegii din alte clase
- chestionar final al proiectului .
Activitati extrascolare
Activitate 3. -vizite la muzeele din Bucuresti
Metode – regula de impartire a grupului –ruperea in 7 bucati a 4 fotografii si refacerea ei astfel

incat sa se formeze grupe de 7(joc creativ) fiecare fotografie reprezinta un muzeu pe care-l
viziteaza;
- lucrul in grup-realizarea in grupul stabilit anterior a unor pliante in care sa evidentieze
aspecte pozitive vazute de membrii grupului in vizita la muzeul respectiv (4 grupuri -4 muzee-
4tipuri de pliante) .
EVALUAREA DEZVOLTĂRII
ELEMENTELE UNUI PROIECT

METODE DE EVALUARE A
DE ACTIVITATE PENTRU
DEZVOLTĂRII ABILITĂŢILOR
DEZVOLTAREA ABILITĂŢILOR
DE VIAŢĂ
DE VIAŢĂ
EVA LUA
UA REA DE
EZV OL TĂR II ABIL ITĂŢI
ILOR DE V IAŢĂ
I. M ETODE DE EVALUARE A DEZVOLTĂRII ABILITĂŢILOR DE VIAŢĂ
 Ob serv area sistematică a comportamentului celor formaţi
Jurnalul reflex iv Fişa de evaluare
Jurnal de
Aut oev aluare
reflectie. doc
colaborare_ grup. doc
EVALUAREA DEZVOLTĂRII
II. ELEMENTELE UNUI PROIECT DE ACTIVITATE PENTRU DEZVOLTAREA
PROBLEM A IDENTIFICATA : Dificulta ti de c om un icare si relationare ,in cadrul gru pu lui

de elevi .
SCOPUL : Formarea si dezvo ltarea abilitatilor de comunicare si relationare ,in cadrul
gru pului de elevi
 Abilitatea de comunicare- disponibilitatea d e a p urta d iscutii cu toti membrii gru pului si de a

asculta ceea ce spun cei de langa tin e.
 Abilitatea de relation are – cap acitatea d e a realiza sarcini in care sa fie a scultati,implicati si
activi to ti dintre membrii acelui g rup
OBIECTIVELE :
 dezv oltarea abilitatilor de comunicare interperso nala:
 redimensionarea gradului de relation are si in terrela tionare in cad ru l u nu i grup
ACTIVITĂŢI LE DESFASURATE
Activitate 1(A1). in fo rmativ a de s tabilire a regulilor proiectului precu m si a asteptarilor fiecaruia dintre
membrii grupului.
Activitate 2. (A 2) – Voluntariat pentru stra ngere a d e daruri mic utilor d e la centrul de zi
Activitate 3 . (A3) Vizite la muzeele din Bucuresti si realizarea d e pliante .
Activitatea 4.(A 4) Activ itate de co nvingere si exersare a spiritu lui persuasiv
Activitatea 5.(A5) Ilustrarea aptitudinilor artistice p rin realizare de afise , fotografii
Activitatea 6.(A 6) Evaluarea proiectului
ches tionar v erificare
EVALUAREA –Chestionar de verific are proiect proiect. doc
Activitatea 1
• Activitate 1- informativa de stabilire a regulilor proiectului
precum si a asteptarilor fiecaruia dintre membrii grupului.
• - exercitii de autocunoastere si de comunicare creativa (șce
culoare au ochii taiș,șcine sunt eu ș).
-urna asteptarilor –fiecare membru scrie asteptarea sa urmand
ca la finalul proiectului s-o redeschida.
• -accepta-mi defectele – reprezinta sarcina individuala de lucru a
fiecarui elev(sarcina presupune aflarea defectelor de la cei din
jur printr-o metoda creativa proprie – inregistrari,fotografii
ilustrative,chestionare,jocuri de rol etc)
• -se identifica si se selecteaza abilitatea de viata care va fi
dezvoltata ( chestionar , sociograma ) .
• - panoul fruntasilor-reprezentarea grafica a clasei unde se
evidentiaza cel mai comunicativ,tolerant si cooperant elev la
finalul fiecarei activitati.
Chestionar
arta de a comunica
Sociograma
TEST SOCIOMETRIC
Numele si prenumnele elevului ________________________
1.Ai un secret si vrei sa vorbesti cu cineva despre el .

a) Enumera 3 colegi cu care ai împartasi secretul :
I.______________________________________________________
Chestionar privind arta de a comunica II.______________________________________________________
III.______________________________________________________
Completaţi următorul chestionar pentru a determina punctele dvs. tari şi slabe în b) ) Enumera 3 colegi cu care nu ai împartasi secretul:
I.______________________________________________________
momentul comunicării. Apoi puneţi pe cineva care vă cunoaşte bine să-l completeze din nou
II.______________________________________________________
în locul dvs. pentru a afla cum sunteţi perceput de ceilalţi în privinţa artei comunicării. III._____________________________________________________
Valori: 1 = niciodată; 2 = rareori; 3 = uneori ; 4 = de obicei; 5 = întotdeauna 2. Urmeaza ziua ta si vei da o petrcere .
1. În conversaţie vorbesc 50% din timp. a) Alege 3 colegi pe care ii vei invita la petrecere :
I.______________________________________________________
2. Îmi dau seama imediat dacă persoana cu care vorbesc se simte în largul său sau II.______________________________________________________
III.______________________________________________________
dacă este tensionată.
3. Permanent îi fac pe ceilalţi să se simtă în largul lor în timpul conversaţiei. b) Alege 3 colegi pe care nu ii vei invita la petrecere :
I.______________________________________________________
4. Fac efortul să pun întrebări simple pentru a demonstra că ascult cu interes. II.______________________________________________________
5. Permanent îndepărtez ceea ce ar putea distrage atenţia în timp ce vorbesc cu III._____________________________________________________
ceilalţi. 3. Ai de elaborat un proiect .

a) Enumera 3 colegi cu care ai lucra la proiect.
6. Am răbdare şi nu-i întrerup pe ceilalţi când vorbesc. I.______________________________________________________
7. Fac un mare efort să înţelelg punctul de vedere al celuilalt atunci când este diferit II.______________________________________________________
III._____________________________________________________
de al meu.
8. Nu încep şi nu-mi îngădui să antrenez discuţii contradictorii. b) Enumera 3 colegi cu care nu ai lucra la proiect.
I.______________________________________________________
9. Nu-i critic pe ceilalţi nici măcar când ar trebui să-i corectez. II.______________________________________________________
III.______________________________________________________
10. Când cineva îmi pune o întrebare dau un răspuns scurt şi direct evitând
explicaţiile necerute. 4. Este luna cadourilor , se ofera cadouri si trebuie sa fim generosi .
a) Alege 3 colegi carora ai dori sa le oferi un cadou .
11. Nu pun întrebări dificile la care mi se răspunde cu greu. I.______________________________________________________
12. Când vorbesc cu ceilalţi, încerc să-mi stabilesc punctul de vedere în primele II.______________________________________________________
III.______________________________________________________
treizeci de secunde.
b) Alege 3 colegi carora nu ai dori sa le oferi un cadou .
13. Repet, reformulez sau rezum ceea ce încerc să comunic atunci când ascultătorul I.______________________________________________________
pare că nu a înţeles. II.______________________________________________________
III.______________________________________________________
14. Cer întotdeauna un răspuns ascultătorului ca să mă asigur că a înţeles ce am vrut
să spun. 5. Trebuie sa cumperi o haina pentru o ocazie .
a) Numeste 3 colegi pe care i-ai lua cu tine la cumparaturi.
15. Când sesizez că cealaltă persoană nu este de acord, mă opresc, îi cer părerea şi-o I.______________________________________________________
II.______________________________________________________
las să-şi spună punctul de vedere înainte de a răspunde obiecţiilor sale. III.______________________________________________________
Cheia: 60-75 de puncte aveţi o capacitate excelentă de comunicare. b) Numeste 3 colegi pe care nu i-ai lua cu tine la cumparaturi.
I.______________________________________________________
45-59 aveţi o capacitate bună de comunicare II.______________________________________________________
35-44 capacitatea voastră de comunicare este medie; III.______________________________________________________
sub 35 de puncte – capacitatea voastră de comunicare este sub cea medie.

Calculând şi punctajul celeilalte persoane vă puteţi face o idee asupra nivelului capacităţii
voastre de comunicare. Refaceţi chestionarul pentru a descoperi punctele voastre slabe
Nume si prenume_____________
Chestionar Evaluare
INTERVIU
1. Pe o scară de la 1 la 5 (1 – deloc, 5 – foarte mult), cat de mult ţi-au plăcut activităţile din Menţionăm că toate informaţiile vor rămîne strict confidenţiale. Scopul strângerii acestor
informaţii este acela de a cunoaşte mai bine tânărul şi resursele pe care le poate acesta oferi şi
cadrul acestui proiect? Justifică. disponibilitatea de a se implica în desfăşurarea/derularea proiectului.
1........................................................................................................................................ .......... DATA _____________ INTERVIEVATORUL ______________________________
2......................................................................................................................... ......................... NUMĂR INTERVIU _________________________________
3................................................................................................................... ............................... DATE PERSONALE
NUME _________________________________
4................................................................................................................... ............................... PRENUME _________________________________
5.............................................................................................................................. .................... VARSTA _________________________________
CLASA _________________________________
2. Ce ţi-a plăcut cel mai mult in acest proiect? TELEFON _________________________________
ADRESA DE E-MAIL _________________________________ CHESTIONAR DE EVALUARE A ACTIVITATII
....................................................................................................................................................... DOMICILIU _________________________________
............................................................................................................................. .......................... MOTIVAŢIA
............................................................................................................................. .......................... 1. Ai dori să te implici in activităţile din cadrul proiectului?___________________________
__________________________________________________________________________
2. De ce ai vrea să te implici?___________________________________________________
3.Care crezi că au fost punctele tari/forte ale proiectului? _________________________________________________________
Unitatea echipei 3. Cum crezi că te va ajuta pe tine, pe viitor, implicarea in acest proiect? _______________
Colaborarea/comunicarea dintre membrii echipei __________________________________________________________________________
TIMP
Ideea de proiect 4. Care este programul tău şcolar?______________________________________________ 1. Ţi-au plăcut activităţile desfăşurate?
Activităţile proiectului (cum au fost ele gandite) __________________________________________________________________________
Recompensele pentru copii/elevi 5. Ai fi dispus să participi (cel puţin) 1 dată pe săptămană la intalnirile din cadrul proiectului? 2. Au fost suficiente activităţile desfăşurate?
Implicarea intregii echipe in pregătirea şi prezentarea activităţilor _________________________________________________________________________
6. Ai fi dispus ca şi pe timp de vară să participi la activităţile din cadrul proiectului? 3. Ai învăţat lucruri noi?
___________________________________________________________________________
Enumeraţi 3 lucruri noi pe care le-aţi invăţat din lucrul impreună pentru acest proiect: RELAŢII 4. Vrei să mai participi şi la alte proiecte?
1. 7. In ce fel de relaţii te afli cu părinţii tăi in momentul de faţă? (Ce lucru apreciezi la părinţii
tăi?)____________________________________________________________________________ 5. Modalităţile de desfăşurare au fost interesante?
2. _______________________________________________________________________
3. 8. Care sunt relaţiile cu colegii de şcoală?__________________________________________ 6. Ţi s-a părut interesantă tema?
___________________________________________________________________________
4. Dacă ar fi să participi din nou la acest proiect ce ai schimba? 9. Descrie pe cel mai bun prieten (prietenă).________________________________________ 7. Noţiunile învăţate te vor ajuta în viitor?
___________________________________________________________________________
....................................................................................................................................................... 10. Care sunt cele mai importante lucruri din viaţa ta?________________________________ 8. Ce aţi învãţaţ in cadrul acestui proiect
............................................................................................................................. .......................... ___________________________________________________________________________
SĂNĂTATE 9. Ce nu v-a placut
5. Care au fost obstacolele pe care le-ai intalnit in realizarea proiectului şi cum le -ai depăşit? 11. Care este starea ta de sănătate in prezent________________________________________
DEZVOLTAREA PERSONALĂ 10. Ce v-a placut .
............................................................................................................................. .......................... 12. La ce activităţi extraşcolare ai luat/iei parte?_____________________________________
.................................................................................................................................. ..................... ___________________________________________________________________________ 11. Ce contributie proprie ati avut in cadrul acestui proiect
13. Ce iţi place să faci pentru a te distra / relaxa (hobby-uri)___________________________
___________________________________________________________________________ 12. V-ar placea sa mai participati la un proiect asemanator ?
6. Cum ţi s-a părut că au reacţionat cei cărora le-aţi prezentat proiectul (profesori, elevi, copii)
14. Ce ne poţi spune despre cunoştinţele, abilităţile, aptitudinile tale?
Limbi străine_______________________________________________________________ 13. Sugestii pentru desfasurarea activitatilor in cadrul acestor proiecte .
................................................................................................................................... .................... PC ____________________________________________________________________
............................................................................................................. .......................................... Sport ____________________________________________________________________ 14. Ce consideri că se va schimba în atitudinea ta în urma acestei activităţi?
Muzică, pictură, dans__________________________________________________________
Altceva ____________________________________________________________________
7. Ce te-a motivat cel mai mult să participi la acest proiect?
............................................................................................................................. .......................... Semnătura intervievatorului
............................................................................................................................. ..........................
Num e s i p r e num e ……………………………………………

Numele si prenumele__________
Cla s a ……………………………………………………………
Clasa________
Da ta ……………………………………………………………..
FISA DE AUTOEVALUARE A COLABORARII

IN CADRU GRUPEI
 Luc re z c e l ma i b in e c â nd ……………………………..……………………………………… Nr. crt. Intrebari Raspunsuri
Care a fost contribuţia mea la planificarea

1.
proiectului?
 Îmi p la c e s ă luc re z c u a lţii c â nd…………………………………………………………….
Care a fost contribuţia mea la realizarea si la
2.
completarea proiectului?
Ideile mele care au contribuit la succesul
3.
proiectului?
 Luc rul c a r e îmi p la c e c e l ma i m ult………………………………………........................
Ce am făcut pentru ca grupul meu să
4. urmărească sarcinile pe care le avea de
îndeplinit?
Care au fost strategiile pe care le-am folosit
 Ce a ma i inte r e s a nt ă p a rte a a c e s tui p ro ie c t e s te ………………………………………..
5. pentru rezolvarea conflictelor sau a
problemelor?
Ce mi-a plăcut cel mai mult din acest
6.
proiect şi din ce motive?
 Mi-a r p lăc e a s ă învăţ ma i mult d e s p re ……………………………………......................
Ce nu mi-a plăcut din acest proiect şi din ce
7.
motive?
Ce sugesti pot face pentru imbunatatirea
8.
 Îmi d or e s c s ă m ă pe r fe c ţione z în ………………………………………………...... ........... proiectului?
Ce am învăţat din acest proiect?
9.
Ce aş vrea să aprofundez?
10.
 Tr e buie s ă luc r e z la ……………………………………………………………………………..
Ce schimbări aş încerca la următorul
11.
proiect?
 Ce l m a i g re u luc r u de făc ut e s te ……………………………………………………………
 Am ne voie de a ju tor la …………………………………………………………………………
L/O/G/O

Abilitati de Viata

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Abilitati de Viata

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Dezvoltarea abilităţilor de

viaţă în contextul societăţii

șNu le predau lecți niciodată elevilor mei. Le ofer

• Modelul de Instrucțiuni Tematice

• Este un model conceput în anul 1980 ca un program

• Regulile de viață constituie importante norme morale de comportament.

Competențele de bază sunt definite ca fiind un set de

• Având în vedere aria de cuprindere, putem vorbi de două

Curriculum Consiliere și orientare este

• Deprinderile pentru viață independentă nu

Putem distinge mai multe domenii de deprinderi care se

Formarea și dezvoltarea de deprinderi se poate face în două modalități:

Aceste competenșe cheie sunt:

Modelul ciclului de dezvoltare a

Ciclul dezvoltării abilităților de viaț ă

• După ce am selectat nevoia elevilor, urmează să prezentăm

• Descrierea în termeni comportamentali a abilitașilor reprezintă nu

• Pentru rezultate concrete în dezvoltarea abilităților de viață nu este suficient doar

• Din perspectiva realizșrii unui program de dezvoltare a

Modelul de evaluare în patru trepte(Donald Kirkpatrick, 1954)

• Modelul de evaluare în patru trepte(Donald Kirkpatrick,

• Instruirea direct / Expunerea - metodș de

Listarea abilităţilor necesare

IDENTIFICAREA ŞI SELECTAREA ABILITĂŢILOR DE VIAŢĂ

1. Identificarea unei probleme a copilului

Dificultaţi de comunicare si relaţionare ,in cadrul grupului de elevi

Abilitatea de comunicare- disponibilitatea de a purta discuţii cu toţi membrii grupului si de a

Chestionar – pentru identificarea problemei

 dificultati de relaţionare cu membrii grupului de elevi ;

3. Listarea abilităţilor necesare rezolvării comportamentului problematic şi

Dificultati de comunicare si relationare , in cadrul grupului de elevi

dificultati de relationare cu membrii grupului de elevi ;

• cunoasterea , exprimarea si gestionarea emotiilor ;

• formarea si dezvoltarea abilitatii de comunicare si relationare cu membrii

Abilitati de viata in comunitate

• Cunoasterea drepturilor si obligatiilor tuturor membrilor

Comunicare si relationare interpersonala

Comportament Cunoştinţe Atitudini Performanţă

A FACE A STII A FI/ A MANIFESTA A DEMONSTRA/ A ARATA

Isi exprima adecvat Sa cunoasca si sa Corectitudine si Disponibilitatea

ABILITATEA VIZATA LOCATII

GRUP TINTA TIMP

Locatii in care se vor desfasura activitatile :

 GRUPUL SCOLAR „ N. BALCESCU” OLTENITA

Disciplina : Consiliere si orientare

Grup tinta : Clasa a XI a _ DESENATOR PENTRU CONSTRUCTII SI INSTALATII

Timp aproximativ necesar derularii proiectului : 3 luni

 Abilitatea de comunicare- disponibilitatea de a purta discutii cu toti membrii grupului

Activitate 1(A1). informativa de stabilire a regulilor proiectului precum si a asteptarilor

Activitate 2. (A 2) – Voluntariat pentru strangerea de daruri micutilor de la centrul de zi

Activitate 3 . (A3) Vizite la muzeele din Bucuresti si realizarea de pliante .

Activitatea 4.(A 4) Activitate de convingere si exersare a spiritului persuasiv

5 DEZVOLTAREA ABILITĂŢILOR DE VIAŢĂ

Activitati desfasurate in scoala

Activitate 1. informativa de stabilire a regulilor proiectului precum si a asteptarilor fiecaruia

Metode:- exercitii de autocunoastere si de comunicare creativa (“c e culoare au ochii tai”,”cine

Metode :- regula de impartire a grupului-regula echipei de fotbal – se aleg 4 lideri care-si

Activitatea 4. Activitate de convingere si exersare a spiritului persuasiv

Metode:-regula de impartire a grupului-jocul culorilor-isi aleg o culoare dintre cele 4 propuse pe

Activitatea 6. Evaluarea proiectului

Metode :- jocul creativ “cine sunt acum?”;

Activitate 3. -vizite la muzeele din Bucuresti

Metode – regula de impartire a grupului –ruperea in 7 bucati a 4 fotografii si refacerea ei astfel

ELEMENTELE UNUI PROIECT