FIZIOLOGIA APARATULUI

DIGESTIV
-absorbtia principiilor alimentare-

CURS 3
 ABSORBTIA GLUCIDELOR
• Glucidele alimentare sunt mono-, di-, oligo- si
polizaharide;
• Monozaharide: glucoza si alte hexoze
(galactoza, fructoza, sorbitol)
- Galactoza este prezenta in alimentatie sub
forma lactozei din lactate;
- Fructoza este prezenta in fructe si miere;
- Sorbitolul rezulta din glucoza; se absoarbe lent,
sustinand glicemia pentru un timp mai lung la
aceeasi masa ingerata.
 ABSORBTIA GLUCIDELOR
• Dizaharide:
- Zaharoza: fructoza + glucoza
- Lactoza: Galactoza + glucoza
- Maltoza: glucoza + glucoza
• Polizaharide:
- Amidonul: amiloza + amilopectine
- Dextrine
- Glicogen
 ABSORBTIA GLUCIDELOR
• Monozaharidele sunt absorbite de enterocite
prin transport activ secundar sau prin difuziune
facilitata.
• Glucoza si galactoza sunt absorbite (prin acelasi
mecanism; la competitie); prin simport cu sodiul
• Glucidele se acumuleaza in celula in concentratii
mai mari decat in plasma si parasesc enterocitul
prin membrana bazolaterala prin difuziune
simpla / transport facilitat Na - independent
 ABSORBTIA GLUCIDELOR
• Transportul fructozei la polul apical este mai
lent decat al glucozei si se realizeaza prin
difuziune facilitata Na-independenta
• Glucidele absorbite sunt transportate de catre
sangele portal la ficat unde sunt transformate
in glicogen sau sunt lasate sa treaca in
circulatie
• Dupa ingestia de alimente glicemia creste,
atingand un maxim la 30-60 minute
• Enterocitele folosesc drept combustibil
glutamina
 ABSORBTIA GLUCIDELOR
• Glucidele nedigerabile (celuloza, hemiceluloza,
pectine) determina volumul fecalelor si au rol
important in peristaltica intestinala.
• Pectina absoarbe rapid apa formand un gel
care creste peristaltismul (utilitate terapeutica -
laxative)
• Regimul bogat in fibre vegetale scade
incidenta cancerului de colon prin accelerarea
tranzitului cu scaderea formarii acidului litocolic
cancerigen
 ABSORBTIA PROTEINELOR
• Proteinele formeaza structuri fundamentale
celulare si reprezinta clasa cea mai abundenta
de compusi organici din organism;
• Contin peste 20 aminoacizi diferiti legati prin
legaturi peptidice si au mase molare pana la
sute de kDa.
• Aminoacizii sunt esentiali (His, Ile, Leu, Lys,
Met, Phe, Thr, Trp, Val) si neesentiali (Ala, Arg,
Asp, Cit, Glu, Gly, Pro, Ser, Tyr)
 ABSORBTIA PROTEINELOR
• Se numesc proteine complete cele alimentare
care aduc cantitati suficiente din toti
aminoacizii esentiali pentru crestere si
dezvoltare normala a unui organism (oua,
peste);
• Aportul alimentar zilnic minim necesar la adult
este de 0,8 g/kgc; cu 20-30 g mai mult la
gravide si in perioada de lactatie (pierdere
zilnica de 12-15 g); 2 g/kgc la copil.
• Proteinele sunt absorbite la nivelul
enterocitelor sub forma de aminoacizi
 ABSORBTIA PROTEINELOR
• Aminoacizii sunt preluati de enterocite prin
transport activ secundar
• S-au identificat 4 transportori pentru aminoacizi:
dibazici, dicarboxilici, neutri si pentru iminoacizi
(boli de malabsorbtie selectiva: boala Hartnup -
triptofan, cisteinuria
• Proteinele nedigerate se absorb ca atare in cantitati
neglijabile (sunt degradate lizozomal) cu exceptia
nou-nascutului (absorbtia anticorpilor din laptele
matern)
• Absorbtia exagerata la adult produce soc anafilactic
 ABSORBTIA LIPIDELOR
• Lipidele sunt forme de energie concentrata; ele
sunt esentiale pentru functionarea normala a
organismului; intra in compozitia membranelor
celulare.
• Organismul uman este capabil de sinteza lipidelor
necesare, cu exceptia AG esentiali (linoleic si
arahidonic).
• Acizii eicosapentanoic si docosahexanoic sunt
esentiali pentru dezvoltarea vazului la nou-nascut.
• Trigliceridele = 90% din ingestia zilnica de lipide.
 ABSORBTIA LIPIDELOR
• Absorbtia lipidelor se face sub forma de AG si
glicerol; bila este esentiala pentru absorbtia lor.
• Suprafata enterocitelor este acoperita de un strat
apos; pentru a-l strabate lipidele sunt solubilizate
de catre sarurile biliare si astfel, pot fi absorbite
pasiv.
• Sarurile biliare formeaza micelii simple; cand
incorporeaza lipide formeaza micelii mixte.
• Lipidele absorbite in enterocite trec in RE, unde se
refac trigliceridele si fosfolipidele.
• Colesterolul este eliberat ca atare sau esterificat
(sub actiunea acil CoA colesterol transferaza).
 ABSORBTIA LIPIDELOR
• Lipidele sunt eliberate din enterocite
impachetate ca lipoproteine (chilomicroni);
• Lipoproteinele formate in reticulul endoplasmic
sunt incorporate in vezicule in aparatul Golgi si
apoi eliberate in interstitiu prin exocitoza, de
unde trec pasiv in vasul chilifer central
• Deficitul de lipaza pancreatica / saruri biliare
determina malabsorbtia lipidelor cu prezenta lor
in cantitati crescute in fecale (steatoree)
 ABSORBTIA ELECTROLITILOR
• SODIU
- Zilnic patrund in tractul gastro-intestinal 25-35 g
de Na; din care 5-8 g sunt de origine
alimentara si restul din diverse secretii digestive
- Se pierde prin fecale 0,5%
- In jejun, Na este absorbit pasiv la schimb cu H+
(antiport) sau impreuna cu glucoza sau
aminoacizii (simport);
- Na patrunde in enterocite la polul apical si prin
canale ionice specifice
 ABSORBTIA ELECTROLITILOR
- Concentratia intracelulara scazuta de Na este
mentinuta de pompa de sodiu.
• POTASIU
- 4 g de K preluat din alimente
- In intestinul subtire absorbtia se face pasiv prin
spatiile intercelulare
- In colon K este absorbit sau eliminat in functie
de concentratia sa luminala
- Pierderi importante de K in diaree = risc major
de aritmii cardiace.
 ABSORBTIA ELECTROLITILOR
• CLORUL
• 2-3 g prezent zilnic in tubul digestiv
• 0,1 – 0,2 g eliminat
• in jejun se absoarbe pasiv prin spatiile
intercelulare
• In ileon este preluat de enterocite la schimb cu
bicarbonatul
• BICARBONATUL
• Este absorbit in jejun impreuna cu Na
• Difuzeaza in enterocit si de aici in plasma
 ABSORBTIA ELECTROLITILOR
• CALCIUL
- Din ~ 1 g zilnic, numai ½ provine din
alimentatie si ~ 40% este absorbit in duoden si
jejun
- Calciul este legat de o proteina specifica (CaBP)
de la nivelul marginii in perie in cantitate
reglata de 1,25 dihidroxicolecalciferol
- Sub forma legata, calciul este sechestrat in RE
si aparatul Golgi din enterocite
- La polul bazal al enterocitului este expulzat de
pompa de calciu
 ABSORBTIA ELECTROLITILOR
- Absorbtia calciului este reglata de calcemie prin
intermediul PTH, care stimuleaza conversia
vitaminei D in vitamina D3 (stimuleaza sinteza
de CaBP).
• ZINCUL
- Este important pentru activitatea unor enzime:
anhidraza carbonica,fosfataza alcalina, LDH
- Ingestia zilnica este ~ 10-15 mg; ~ ½ este
absorbit in ileon (activ);
- Este stocat in enterocite sau eliberat in
 ABSORBTIA ELECTROLITILOR
• MAGNEZIUL
- Aport zilnic 0,4-0,5 g
- Absorbtia are loc pasiv, in tot intestinul subtire.
• FIERUL
- Aportul zilnic 12-15 g
- Intra in componenta hemului si participa la
numeroase reactii enzimatice
- Se absoarbe preponderent in duoden si
portiunea superioara a jejunului
- Fierul hemic (absorbit intact) si non-hemic
(absorbit in functie de pH si concentratie)
 ABSORBTIA ELECTROLITILOR
• La pH 7 numai Fe+2 este solubil, Fe+3 este insolubil si
nu este absorbit;
• Absorbtia se realizeaza de catre un transportor activ
situat la nivelul marginii in perie
• In enterocit, fierul hemic este eliberat sub actiunea
xantin-oxidazei, fierul liber este stocat sub forma de
feritina, in sange este transportat sub forma de
transferina
• Absorbtia este reglata de stocurile de fier din enterocit
si de catre sideremie;
• Datorita descuamarii permanente, feritina din
enterocite se pierde (mecanism suplimentar de
limitare a absorbtiei cand sideremia este crescuta)
 ABSORBTIA APEI
• Aportul zilnic de apa este ~ 2 l
• Absorbtia se face pasiv, cu o rata dependenta
de locul absorbtiei si de osmolaritatea
continutului luminal
• Prin fecale se pierd doar ~100 ml/zi
• Surse intraluminale de apa (litri/zi)
- Alimente 2
- Saliva 1
- Bila 1
- Suc gastric 2
 ABSORBTIA APEI
- Suc pancreatic 1
- Suc intestinal 2
• Absorbtia la diferite nivele (litri/zi)
- Duoden si jejun 4
- Ileon 3,5
- Colon 1,5
 ABSORBTIA VITAMINELOR
HIDROSOLUBILE
• VITAMINA C
- Sursa principala sunt fructele si vegetalele verzi
• Este distrusa prin proceduri de procesare a
alimentelor, in special caldura
• Are rol in procese oxidative, reactionand ca o
co-enzima sau ca un co-factor
• Este absorbita prin transport activ la nivelul
ileonului
• Deficitul de vitamina C = scorbut
 ABSORBTIA VITAMINELOR
HIDROSOLUBILE
• VITAMINA B1
• Tiamina: rol in metabolismul carbohidratilor
• Surse alimentare: ficat, cereale incoltite
• Absorbita la nivelul jejunului prin doua
mecanisme in functie de concentratia sa:
- Concentratie scazuta in lumen → absorbtie
activa
- Concentratie crescuta in lumen → absorbtie
pasiva
• Deficit: boala beri-beri
 ABSORBTIA VITAMINELOR
HIDROSOLUBILE
• VITAMINA B2
• Riboflavina se gaseste predominant in lactate
• Este un component al celor doua flavoproteine
(FAD, FMN)
• Are rol important in reactiile metabolice
• Absorbtia se realizeaza printr-un sistem de
transport activ specific si saturabil; localizat in
portiunea proximala a intestinului subtire
• Deficit: anorexie, tulburari de crestere si
nervoase
 ABSORBTIA VITAMINELOR
HIDROSOLUBILE
• NIACINA (PP)
• Sursa alimentara este carnea
• Are rol structural important; in componenta co-
enzimelor NADH si NADPH (reactii de oxido-
reducere)
• La concentratii mici este absorbita printr-un
mecanism de transport facilitat Na-dependent
• La concentratii mari absorbtia se realizeaza prin
difuziune simpla
• Deficitul: pelagra (boala celor trei D)
 ABSORBTIA VITAMINELOR
HIDROSOLUBILE
• VITAMINA B6
• Piridoxina se gaseste in germeni de grau,
cereale incoltite, carne, produse lactate
• Este implicata in metabolismul aminoacizilor si
glucidelor
• Absorbtie: prin difuziune simpla
• BIOTINA
• Sursa: lapte, ficat, oua
• Actioneaza ca o co-enzima pentru carboxilaza,
transcarboxilaza, decarboxilaza, cu rol in
metabolismul lipidic, glucidic si al aminoacizilor
 ABSORBTIA VITAMINELOR
HIDROSOLUBILE
• La concentratii mici: transport activ Na-
dependent
• La concentratii mari: difuziune
• ACIDUL FOLIC
• Se gaseste in ficat, fasole, spanac sub forma de
conjugat poliglutamil
• Necesar pentru formarea acizilor nucleici si
maturarea eritrocitelor
• Marginea in perie: enzima care degradeaza
conjugatele poliglutamil in monoglutamil folati
 ABSORBTIA VITAMINELOR
HIDROSOLUBILE
• Sunt preluati de enterocite prin transport facilitat
• Din enterocite sunt eliberati direct in circulatie sau
sunt conjugati in 5-metiltetrahidroxifolati, din care
rezulta acidul folic
• Deficit: anemie megaloblastica
• VITAMINA B12
• Cobalamina: ficat, rinichi, produse lactate, oua sub
forma legata de o proteina
• Factorul intrinsec→ complex rezistent la digestie
• Transport legata de o proteina – transcobalamina
• Deficit: anemia pernicioasa
 ABSORBTIA VITAMINELOR
LIPOSOLUBILE
• VITAMINA A
• Forme active: retinol, retinal, acid retinoic
• Retinol: surse animale / conversia β carotenului in
intestinul subtire
• Absorbtie pasiva; retinolul este esterificat si
incorporat in chilomicroni; preluat si stocat in
hepatocite
• In circulatie: proteina transportoare specifica
• Exces; efecte hepatotoxice
• Carenta: lipsa vederii nocturne si leziuni cutanate
 ABSORBTIA VITAMINELOR
LIPOSOLUBILE
• VITAMINA D
• Grup de compusi liposolubili = calciferol
• Vitamina D3 provine din:
- Piele (7-dehidrocolesterol transformat in
colecalciferol in prezenta razelor UV)
- Alimentara
• Absorbtie pasiva; transportata prin intermediul
chilomicronilor; in sange circula legata de o
proteina
• In ficat: 25-hidroxicolecalciferol, de 5 ori mai
activ
 ABSORBTIA VITAMINELOR
LIPOSOLUBILE
• VITAMINA E
• Sursa alimentara: α-tocoferol
• Absorbtie la nivelul intestinului subtire: difuzie
pasiva; dependenta de solubilitatea micelara
• Transportata libera prin mucoasa intestinala –
chilomicroni
• Este antioxidant important (previne
peroxidarea lipidelor membranare)
• Deficit: peroxidare lipidica a eritrocitelor;
fragilitate eritrocitara
 ABSORBTIA VITAMINELOR
LIPOSOLUBILE
• VITAMINA K
• Surse: vegetale verzi (filoquinona) / flora
microbiana intestinala (menaquinona)
• Filoquinona absorbita activ
• Menaquinona absorbita pasiv
• Transport din enterocit: chilomicroni
• Preluata de catre ficat si eliberata in circulatie
• Deficit: tulburari de coagulare