BABA DOCHIA

Cine a fost Baba Dochia, legenda Babei Dochia

În plan simbolic Baba Dochia este o reprezentație a Vechiului An ce urmează a fi învins de către Noul An într-o competiție dificilă
și aspră. Zilele asociate babei Dochia nu reprezintă altceva decât ultima luptă ce se dă între iarnă și primăvară. După moartea
Dochiei, se instalează vremea frumoasă și lumina din timpul zilei durează mult mai mult.
În prima zi de primăvară cinstim, alături de sărbătoarea și tradiția mărțișorului, un personaj legendar deosebit de important pentru

folclorul românesc – Baba Dochia. De numele babei Dochia se leagă numeroase tradiții de primăvară, cât și sărbători populare
importante.
Baba Dochia, întâia zi a Babelor, se ține de frica înghețului, pentru a fi apărați de furtuni și ca frigul de primăvară să nu facă

pagubă în câmpuri.
Baba Dochia (sau Baba Odochia) este unul dintre cele mai importante personaje din mitologia românească. Unele teorii susțin că

numele ar fi legat de Sfânta Martiră Evdokia sărbătorită în calendarul de stil vechi pe 1 martie.

Ziua de Baba Dochia aduce în prim plan o serie de legende mai mult sau mai puțin cunoscute. Fiecare dintre ele o înfățisează pe

Baba Dochia în ipostaze variate și diferite, în funcție de originea legendei și de sursa acesteia.
Cea mai populară legendă ne dezvăluie că bătrâna Dochia avea o fată vitregă pe care nu prea o avea la suflet. Ca să o pedepsească

a trimis-o la râu, în timpul iernii, să spele lâna cea neagră până când va deveni albă. Fata a început însă să plângă cu lacrimi
amare, deoarece cu cât spăla lâna mai tare, cu atât devenea mai neagră. Atunci, Dumnezeu și sfântul Petru i-au sărit fetei în ajutor
și i-au albit lâna. Aceștia i-au oferit și un buchețel de floricele albe pentru a le dărui mamei sale. Fata s-a întors acasă de la râu, iar
bătrânei Dochia, văzând florile din mâna fetei, i s-a aprins în suflet dorul de munte și de verdeață. Astfel, s-a îmbrăcat cu nouă
cojoace, și-a luat oile și a urcat pe munte. Pe parcursul călătoriei vremea s-a încălzit, iar Dochia și-a scos, rând pe rând, cele nouă
cojoace, până când nu a mai rămas cu niciunul. Când a ajuns în vârf, a început să ningă și să înghețe. Atunci, Dochiei i s-au arătat
Dumnezeu și sfântul Petru, care i-au spus: “Vezi cât de rău este să stai în frig și umezeală, tu, cea care ți-ai obligat fiica să spele
iarna lâna la râu?”. Dochia a înghețat de frig și s-a transformat în stană de piatră împreună cu oile sale, mărturie vie a acestei
legende fiind rocile din munții Ceahlău care se pot observa și astăzi.
 O altă legendă, mai puțin cunoscută, ne spune că Dochia a fost o femeie simplă și harnică ce îngrijea de nouă capre. Isprăvind nutrețul, a
plecat cu ele la munte, crezând că Martie e mai prost și nu îi pasă de timpul lui. Martie ca să se răzbune a împrumutat de la Făurar 9 zile și s-
a pus pe ploi și pe ninsoare. Astfel, Dochia a fost surprinsă de vremea rece și capricioasă și a înghețat cu tot cu capre, transformându-se în
stană de piatră.
 Unii spun chiar că Dochia ar fi fost o femeie bună, care făcea mult bine. Aceasta avea frică de Dumnezeu și îi ajuta pe cei nevoiași dându-le
de pomană brânză, lapte sau lână. Când au vrut să o prindă păgânii, Dochia a fugit cu oile în munte, unde l-a rugat pe Dumnezeu să o
tranforme în stâncă, să nu poată fi găsită niciodată.
 Dochia și acuma este în munți. Nu se știe de e vie sau de o fi murit, că nimeni n-a dat peste ea. Cică se pitește de oameni.

 Personajul Dochiei este asociat cu legenda Traian și Dochia, culeasă de Gheorghe Asachi. Despre Traian și Dochia celebrul critic literar 
George Călinescu spunea că este „rezultatul unei întregi experiențe de viață a poporului român”. Legenda spune că Dochia ar fi fost fiica
regelui dac Decebal. Traian, cuceritorul Daciei se îndrăgostește de Dochia. Aceasta refuză să i se alăture și se refugiază împreună cu „a ei
popor” pe muntele considerat sacru de către daci, Ceahlău. Dându-și seama că nu poate scăpa de patima lui Traian îi cere ajutor zeului
suprem Zamolxes, care o transformă împreună cu turma sa în stâncă.
 O altă variantă povestește despre Baba Dochia care a avut un fiu, pe numele său Dragobete care s-a căsătorit împotriva dorinței ei. Pentru a-
și necăji nora, într-o zi rece de iarnă, i-a dat acesteia un ghem de lână neagră și a trimis-o la râu să-l spele, spunându-i să nu se întoarcă până
când lâna nu devine albă. Fata a încercat să spele lâna, dar chiar dacă degetele sale au început să sângereze, culoarea lânii rămânea tot
neagră. De disperare, pentru că nu se putea întoarce acasă la soțul iubit, a început să plângă. Impresionat de durerea fetei, Domnul  
Iisus Hristos i-a apărut în cale și i-a dat o floare roșie, spunându-i să spele lăna cu ea. Mulțumindu-i, fata a pus floarea în apă, a spălat lâna și
a constatat cu uimire că lâna s-a albit. Fericită că a reușit să ducă la bun sfârșit această sarcină grea fata se întoarce acasă. Auzind povestea
fetei, Baba Dochia se înfurie crezând că este primăvară, deoarece Mărțișor îi putuse oferi o floare fetei. Pornește îmbrăcată în nouă cojoace
(unele variante povestesc de 12) în căutarea primăverii. Pe parcursul călătoriei soarele puternic o face să își scoată rând pe rând, cele nouă
cojoace pe care le purta, până rămâne fără nici unul. Vremea se schimbă brusc și Baba Dochia îngheață.
 Folclorul popular românesc asociază cele noua zile de pe 1 Martie până pe 9 Martie cu povestea Babei Dochia născându-se astfel 
mitul Babelor.
Tradiții și obiceiuri de ziua Babei Dochia

 Multe dintre obiceiurile și tradițiile asociate zilei de baba Dochia au legătură

cu noul an agrar și se obișnuiește ca această zi să fie cinstită pentru a avea
recolte bogate și pentru ca animalele din gospodărie să fie sănătoase și ferite
de boli.
 Dochia e rea de zloată, dacă nu se ține, primăvara va fi ploioasă și viscoloasă,
iar semințele vor îngheța în pământ.
 În unele zone ale țării există obiceiul ca femeile să fiarbă bostan alb și să dea
de sufletul Dochiei. Doar așa mai pot lucra câte ceva. În alte zone, din contră,
oamenii au cât mai multe activități începute, fiindcă Dochia era o femeie
aprigă și din cale-afară de harnică.
 În unele sate se organizează clacă de tors, deoarece se crede că torsul este
singura activitate permisă.
 Un lucru este totuși permis în ziua de Dochie, torsul, căci și Dochia, când s-a
dus la munte cu oile, a mers cu furca-n brâu.
Superstiții de Baba Dochia legate de vreme

 Vremea capricioasă de la începutul lui Martie este pusă pe seama caracterului

schimbător al babei Dochia. Dacă se încălzește treptat se spune că “Baba Dochia
își leapădă cojoacele”, iar dacă ninge și viscolește atunci “Baba Dochia își
scutură cojoacele”.
 Ca și previziune pentru primăvara ce stă să înceapă, se spune că dacă de ziua
babei Dochia e timp frumos, atunci toată primăvara și vara va fi frumoasă, iar
de nu, primăvara și vara vor fi urâte și posomorâte.