Procesele exogene și formele de relief create

CUPRINS:
 procesele erozionale;
 gravitaţionale;
 fluviale;
 carstice;
 temă pentru acasă.
 Procesele exogene se produc sub acţiunea
energiei solare, a forţei gravitaţionale, a oscilaţiilor
climatice, a apei, a transformărilor chimice, a
activităţii organismelor şi a activităţii umane.

Pe teritoriul actual al Republicii Moldova, un

rol deosebit în formarea reliefului revine:
proceselor erozionale, gravitaţionale, fluviale şi
carstice.
 PROCESELE EROZIONALE

sunt condiţionate de
caracterul torenţial al
Termen-cheie
ploilor, topirea bruscă a Eroziune – proces de
modelare a suprafeţei
zăpezii primăvara, scoarţei terestre prin
prezenţa unor roci moi redislocarea particulelor
de sol sau de rocă de ape
(friabile) cum este lutul, curgătoare, gheţari,
vânt, apa mării sau
activitatea agricolă a lacurilor.

neraţională, despăduririle
masive ş.a.
 Se deosebeşte eroziunea plană şi eroziunea liniară

Eroziune

Plană Liniară
(de suprafață) (de adâncime)

Eroziunea liniară
determină formarea
ravenelor (râpilor), a
vâlcelelor şi a altor
forme de relief.
PROCESELE GRAVITAȚIONALE
sunt determinate de prezenţa unor
văi cu versanţi alcătuiţi din roci cu
anumite proprietăţi. Cele mai
reprezentative procese gravitaţionale
pe teritoriul ţării sunt alunecările de
teren.
Factori importanţi ce contribuie la
declanşarea alunecărilor de teren
sunt apele subterane, ploile
abundente şi seismele.
Termeni-cheie
Alunecare de teren –
depla sarea naturală a
maselor de roci pe o
suprafaţă înclinată, cu
participarea apei, sub
acţiunea variaţiilor bruște
ale forţei de gravitaţie.
 Alunecările, în interacţiune cu procesele erozionale şi cele
carstice, au creat forme specifice de relief, reprezentate prin
depresiuni ovale sau circulare (în formă de amfiteatru),
numite hârtoape (fig. 24). Unele dintre acestea pot avea un
diametru de peste 4 km şi o adâncime de 100–250 m
 Printre procesele de versant se înregistrează şi surpările,
care reprezintă deplasarea blocurilor de roci dure (calcare,
gresii ş.a.) sub influenţa forţei de gravitaţie (fig. 25). Se
manifestă mai intens în timpul cutremurelor de pământ şi al
dezgheţurilor de primăvară.
PROCESELE FLUVIALE
Dezvoltarea proceselor fluviale, într-o perioadă îndelungată, a
contribuit la apariţia diferitor tipuri de văi şi a elementelor acestora
(fig. 27).
PROCESELE CARSTICE
 se dezvoltă acolo unde
există roci uşor
Termeni-cheie
solubile: calcare, Proces carstic– proces
de dizolvare a rocilor
ghips ş.a. Ele se solubile (calcare, ghips
manifestă atât la ș.a.), de eroziune și
depunere a substanţelor
suprafaţa scoarţei dizolvate, ce conduce
la formarea reliefului
terestre, cât şi în carstic.

interiorul acesteia.
 În depozitele de calcare, cu o largă răspândire în regiunile de nord şi
centrală ale ţării, s-au format numeroase forme carstice – peşteri şi
grote.
 În depozitele de ghips din preajma satelor Criva şi Drepcăuţi din raionul
Briceni s-a format una dintre cele mai mari peşteri de ghips din Europa,
cunoscută sub numele de Peştera „Emil Racoviţă” (fig. 28).
TEMĂ PENTRU ACASĂ

Ex. 3 pag. 29
 Proiectează cât mai multe măsuri de prevenire şi
de combatere a alunecărilor de teren.