IONIȚĂ ANDREI IULIAN

CLASA XI a A
Începutul celui de Al Doilea Razboi
Mondial
Pe 23 august 1939 Germania nazistă și Uniunea Sovietică
au semnat Pactul Ribbentrop-Molotov , care stipula, între
altele, interesele Sovietelor în Basarabia. Opt zile mai
târziu Germania nazistă invadează Polonia. România a
rămas oficial o țară neutră, adăpostind refugiații polonezi
și oferindu-le posibilitatea soldaților și ofițerilor armatei
Poloneze să ajungă în Franța și Anglia prin porturile
românești la Marea Neagră.
România intră, în iunie 1941, în al Doilea Război Mondial de
partea Axei și împotriva URSS, sperând să redobândească
astfel teritoriile pierdute. 
În 1940, ca urmare a ultimatumurilor date de Uniunea
Sovietica, România a fost nevoita în iunie 1940 să evacueze
Basarabia și Bucovina de Nord.
Evacuarea armatei și administrației române a fost însoțită
de acțiuni antiromânești ale sovieticilor și grupurilor de
comuniști. Două treimi din Basarabia au fost lipite unei
mici părți a URSS formând noua Republică Sovietică
Socialistă Moldovenească, restul fiind alipite Republicii
Sovietice Socialiste Ucrainene.
Ocupația sovietică a desfășurat o campanie de distrugere a
ființei naționale românești prin deportări în masă și prin
interzicearea valorilor românești. Guvernul Gigurtu
instalat la 4 iulie 1940 a introdus o legislație antisemintă
cu scopul de a câștiga bunăvoința guvernului hitlerist.
Chiar dacă a făcut acest gest, guvernul nu a reușit să
obțină susținerea Germaniei, deoarece aceasta îi sprijinea
pe cei care pierduseră primul razboi mondial și care
solicitau din ce în ce mai tare revizuirea granițelor.
Astfel că, pe 30 august 1940, prin Dictatul de la Viena,
puterile Axei au forțat România să "înapoieze" jumătate
din Transilvania Ungariei.
 Aceasta zonă, discutabil considerată de unii istorici ca
aparținând Ungariei, a fost cunoscută de atunci drept
"Transilvania de Nord", pentru a fi deosebită de
"Transilvania de Sud", care a rămas sub guvernarea
românească.
Și ocupația hortistă a organizat asasinate și acțiuni
antiromânesti.
Pe 7 septembrie 1940, prin Tratatul de la Craiova,
Cadrilaterul (partea sudică a Dobrogei) a fost cedată
Bulgariei.
Antonescu şi războiul
In toamna anului 1940, se considera că singura soluţie politică pentru
menţinerea statului român era un regim de mână forte. Soluţia era
bine văzută la Berlin, deoarece România era un element important în
planurile strategice germane. In aceste condiţii s-a instaurat la 6 sep­
tembrie 1940 guvernul generalului Ion Antonescu. El a căutat să ob­
ţină o garanţie solidă pentru noile fruntarii ale ţării. De aceea, s-a
orientat spre Germania, văzută ca o contrapondere la pericolul
reprezentat de Uniunea Sovietică.
La 23 noiembrie 1940, România a aderat la Pactul Tripartit, intrând
astfel în sistemul de alianţe al Axei. Intre 1940 şi 1944, România a
avut un statut aparte în acest sistem, asemănător Finlandei. Colabo­
rarea româno-germană nu a fost lipsită de animozităţi şi critici re­
ciproce, partea română solicitând tot timpul revizuirea Dictatului de
la Viena, în timp ce Hitler a reproşat mereu contactele de pace sepa­
rate iniţiate de guvernul de la Bucureşti. 
Generalul Ion Antonescu cu Adolf
Hitler la München, iunie 1941
Acelaşi caracter l-au avut şi raporturile între România şi
Ungaria. Cele două ţări s-au sus­pectat reciproc de
infidelitate, iar între 1943 şi 1944 au încercat să iasă din
război. In relaţiile economice româno-germane s-au
înregistrat numeroase exporturi de petrol şi cereale în
favoarea Germaniei, care, în contrapartidă, a furnizat
maşini, piese de schimb şi armament.
România nu a participat la agresiunea Axei contra
Iugoslaviei în aprilie 1941, şi a refuzat să participe şi la
împărţirea sa. începând de la 22 iunie 1941, România s-a
angajat, împreună cu Germania, în răz­boiul contra Uniunii
Sovietice. Sub lozinca „războiului sfânt contra
bolşevismului", România a intenţionat la început doar să
elibereze Basarabia şi nordul Bucovinei.
Trupe românești și germane trec Prutul pentru eliberarea Basarabiei
Participarea României la război nu a avut la bază o
convenţie militară cu Germania, căci deopotrivă Hitler şi
Antonescu au mizat pe o victorie rapidă în condiţiile
războiu-lui-fulger.
La campania din 1941 au participat Armatele I şi IV
române. La 25 iulie, Basarabia şi nordul Bucovinei au fost
eliberate de sub dominaţia sovietică, iar la 22 august
Antonescu devenea mareşal al României.
Una dintre problemele cele mai controversate a fost
continuarea de către România a războiului dincolo de
Nistru. Aceasta a fost criti­cată de liderii principalelor
partide politice, Iuliu Maniu şi Dinu Brătianu. Participarea
la această campanie a adus practic România în război cu
Marea Britanie, iar de la 12 decembrie 1941, în confor­
mitate cu prevederile Pactului Tripartit, şi cu Statele Unite
ale Americii.
De fapt, guvernul român a cedat insistenţelor lui Hitler de a
continua războiul, dorind să creeze o zonă de securitate pe
Nistru în faţa unor posibile agresiuni bolşevice şi sperând că va
putea obţine astfel din partea lui Hitler revizuirea Dictatului de
la Viena. Astfel, la 6 august 1941, Hitler şi Antonescu au decis
că armata română va ocupa teritoriul dintre Nistru şi Nipru şi
că România va administra Transnistria — zona dintre Nistru şi
Bug.
In anii 1942-1943, efective militare româneşti importante au
luat parte la luptele din sudul Rusiei şi din Caucaz. în bătălia
de la Sta-lingrad, România a suferit însă pierderi mari, fapt
care 1-a determinat pe Antonescu să caute noi soluţii de a
proteja România în faţa peri­colului de la Răsărit.
Astfel, constrâns de pierderile de pe front şi de atacurile
opoziţiei, la care s-au adăugat atacurile aeriene anglo-
ameri-cane asupra României şi nemulţumirile crescânde
ale populaţiei, Antonescu a decis tatonarea posibilităţilor
de ieşire din război, prin discuţii cu Aliaţii în capitalele
ţărilor neutre: Ankara, Berna, Lisabona, Madrid, Vatican,
Stockholm, dar şi la Cairo. în capitala Suediei, discuţiile
au fost purtate direct cu sovieticii. în paralel cu diligentele
guvernului, cercul politic din jurul lui Iuliu Maniu,
considerat un veritabil lider al opoziţiei, a purtat discuţii
pentru o pace separată.
Lovitura de stat din august
1944 şi urmările sale
La 23 august 1944, regele Minai 1-a demis pe mareşalul
Antonescu şi a ordonat armatei să întoarcă armele
împotriva Germaniei. Astfel, România s-a alăturat
coaliţiei antihitleriste. Desprinderea României din Axă a
fost urmată de transformarea ţării într-un stat supus intere­
selor sovietice. Aceasta a fost pecetluită prin acordul de
procentaj dintre Churchill şi Stalin, încheiat în 9
octombrie 1944 la Moscova. Astfel, se stabilea că 90% din
influenţă va fi sovietică şi 10% va fi bri­tanică şi
americană.
Uniunea Sovietică a întârziat în mod deliberat semnarea
armistiţiului cu România, pentru ca Armata Roşie să ocu­pe cât
mai mult din teritoriul ţării.
Convenţia de armistiţiu cu Naţiunile Unite a fost semnată la
Moscova în noaptea 12/13 septembrie 1944. Se prevedea
stabilirea graniţei româno-sovietice pe Prut, recunos-cându-se
astfel anexiunile din 1940. De asemenea, convenţia a prevăzut
uriaşe despăgubiri de război, ce urmau să fie plătite de
România, liber­tate de mişcare pentru trupele sovietice,
arestarea şi condamnarea persoanelor acuzate de crime de
război, anularea Dictatului de la Viena.
De la 23 august 1944, România a continuat războiul de partea
coali­ţiei antihitleriste şi a participat la eliberarea Transilvaniei,
iar apoi a Ungariei şi a Cehoslovaciei, ajungând până aproape
de Viena .
In acelasi timp, s-a anuntat formarea unui guvern de
uniune nationala (Iuliu Maniu — PNT, C.I. Bratianu —
PNL, Constantin Titel Petrescu — PSD si Lucretiu
Patrascanu — PCR), care a fost insarcinat cu incheierea
pacii cu Natiunile Unite: “din acest moment inceteaza lupta
si orice act de ostilitate impotriva armatei sovietice, precum
si starea de razboi cu Marea Britanie si Statele Unite”.
In Declaratia guvernului condus de generalul Constantin
Sanatescu, se specifica: “in domeniul politicii externe, prima
masura luata de guvern a fost acceptarea armistitiului cu
Natiunile Unite.
Prin reprezentantii lor, guvernul Uniunii Sovietice si
guvernele din Marea Britanie si Statele Unite au garantat
independenta Romaniei in cadrul suveranitatii respectate,
neamestecul lor in viata noastra de stat.”
Actiunile militare duse de Armata Romana pentru
eliberarea Ungariei au demarat la inceputul lunii
octombrie 1944, cand primele unitati au depasit
frontiera romano-ungara, la vest de Salonta.
Una dintre principalele operatiuni a fost
”Operatiunea Budapesta”. Zona Budapesta avea o
importanta deosebita in sistemul defensiv din
Ungaria.
In interiorul marelui oras si pe caile de acces au fost
grupate importante forte inamice, dispuse in linii
succesive de aparare, mai mult, locuintele au fost si
ele amenajate pentru lupte de strada de lunga durata.
Pentru eliberarea Budapestei, Corpul 7 armata a
pierdut 10.708 militari morti, raniti si disparuti dintre
care 365 de ofiteri, respectiv 30% din trupele
participante. 
In Cehoslovacia, Armata Romana, actionand in
continuare alaturi de Armata Sovietica, a desfasurat
actiuni in perioada 18 decembrie 1944 — 12 mai 1945.
La operatiune au participat 248.450 de militari
romani din randurile carora au cazut 67.495 de eroi.
De asemenea, aproximativ 2.000 de militari romani
din Regimentul 2 Care de Lupta si-au adus contributia
la eliberarea partii de nord-est a Austriei. Ei au
infruntat inamicul in lupte grele la Mistelbach,
Zistersdorf si Poysdorf.
Cu un efectiv total de peste 560.000 de militari, din
care au pierit peste 169.822, Armata Romana, care a
parcurs peste 1.700 kilometri de la Marea Neagra pana
in cadrilaterul Boemiei, a eliberat peste 200.000 de
kmp de sub ocupatia straina (Romania, Ungaria,
Cehoslovacia si Austria), a traversat prin lupte grele
circa 20 de masivi muntosi, a fortat 12 cursuri mari de
apa si a eliberat peste 3.821 de localitati, dintre care 53
de mari orase. Ostasii romani au provocat inamicului
pierderi echivaland cu 15 divizii.
La 9 mai 1945, cand razboiul s-a incheiat cu victoria
Natiunilor Unite, Armata Romana se gasea in
apropiere de Praga si in estul Austriei.
Prin Conventia de Armistitiu din septembrie 1944 si,
mai tarziu, prin Tratatul de Pace de la Paris din anii
1946-1947, Romaniei i s-au impus conditii grele de
natura politica, economica si militara din partea
marilor puteri ale Natiunilor Unite.
Prin aceste acte internationale, se consfinteau
pierderile suferite de catre tara noastra in est si sud-
est, dar i se accepta, cu unele rezerve exprimate din
partea puterilor anglo-saxone, revenirea nord-estului
Transilvaniei in cadrul granitelor sale, fapt realizat in
martie 1945.