Proiect fizica

Comparatie intre microscopul optic si cel

electronic:
Microscopul optic:
Este un instrument optic care transmite o imagine mărită a unui obiect
observat printr-un sistem de lentil. Cel mai răspândit tip de microscop
este microscopul cu lumină artificială, inventat prin anii 1600.În anul 1679,
unul din pionerii microscopului, Antoni Van Leeuwenhoek, a comunicat
Societății Regale din Londra că numărul de "animale mici" (spermatozoare)
pe care le-a detectat în lapții unui cod —150 de miliarde — era cu mult mai
mare decât numărul total de oameni pe care planeta l-ar putea suporta. La
două secole distanță, în secolul al XIX-lea, puterile de mărire și de rezoluție
a microscoapelor au crescut, lentilele nemaiavând distorsiuni cromatice și
sferice.
Parti componente:
1.Ocularul
2.Turelă rotativă
3.Lentile obiectiv
4.Butoane de reglaj (reglaj grosier)
5.Reglaj fin
6.Platformă
7.Iluminator sau oglindă
8.Diafragma și condensorul
9.Cleme de poziționare
Microscopul electronic:
Un microscop electronic este un tip de microscop care
folosește electroni pentru a ilumina specimenul și a transmite o
imagine mărită a acestuia. Microscoapele electronice au rezoluție
superioară microscoapelor cu lumină, și pot transmite o imagine
mărită de mult mai multe ori . Unele microscoape electronice
ajung să transmita o imagine mărită de 2 milioane de ori, pe când
cele mai bune microscoape cu lumină transmit o imagine mărită
de 2 000 de ori.
 Scurt istoric:
Deși microscoapele electronice moderne pot transmite o imagine
mărită a obiectelelor de până la două milioane de ori, toate se
bazează pe prototipul lui Ruska. Microscopul electronic este
nelipsit în multe laboratoare. Cercetătorii îl folosesc pentru a
examina material biologic (cum ar fi microorganisme și celule),
diferite molecule mari, probe de biopsie medicală, metale și
structuri cristaline, și caracteristicile diferitelor suprafețe.
Microscopul electronic este folosit extensiv pentru inspecția și
asigurarea calității în industrie, inclusiv, în mod deosebit, în
fabricarea dispozitivelor semiconductoare.
Cel mai puternic microscop din lume a fost anunțat la inceputul
lui 2008[5]. Transmission electron aberration-corrected microscope,
prescurtat "TEAM" atinge rezoluția de 0,5 Ångström, in jur de 1
milion de ori mai mic decât diametrul unui fir de păr.
Viata intr-o lume microscopica:
Inca din cele mai vechi timpuri necunoscutul a fascinate omenirea.
Astfel, mica lume pe care ochiul uman nu o poate percepe este un
adevarat subiect de dezbatere. Oare micile creaturi precum furnicile
sau bacteriile au o parere buna despre noi? Putem compara
coloniile de furnici cu extraterestrii? In principiu da, sunt multe,
puternice, iar unele pot provoca diferite dureri prin
muscaturi/intepaturi. Astfel lumea microscopic despre care voi vorbi
astazi estea cea paralela cu a noastra dar cu totul necunoscuta si
greu de perceput de ochiul uman- LUMEA FURNICILOR.
https://www.youtube.com/watch?v=zAeVuxjgOZc
Personaj de benzi desenate, ANTMAN(omul furnica) intruchipeaza
personajul aparatorul binelui ce are capacitatea atat de a se micsora la
nivel sub-atomic cat si de a devein gigant. In 2015, Marvel Cinematic
Universe a preluat personajul lansand primul film din seria Ant Man.
Acesta se lupta pe parcursul filmului cu diferiti raufacatori si cu noile
capacitate pe care le poseda.
 Concluzia comparatiei cu personajul de benzi desenate este ca
filmul Hollywoodian este singurul in care un om ajunge intr-o lume
cu totul noua ajungand sa fie prieten cu furnicile iar ajutorul lor sa
restabileasca ordinea.
Cred ca lumea microscopica pe cat de greu de studiat este, pe atat
de vasta si interesanta este, ascunzand secrete, aceasta ducandu-si
traiul paralel cu al nostru.

https://www.youtube.com/watch?v=cqECNYmM23A
 Relatia de nedeterminare a lui Heisenberg:
Principiul incertitudinii, al lui Heisenberg, numit si „principiul nedeterminarii”, specific mecanicii
cuantice, afirma ca, pentru o particula apartinand structurii atomice, nu se poate cunoaste simultan si
pozitia si viteza sa, existand posibilitatea de a se stabili cu precizie pozitia, ramanand incerta viteza, ori
invers. De exemplu, daca un foton (particula elementara de radiatie luminoasa) interactioneaza cu un
electron, primul va modifica traiectoria celui de-al doilea, dar si propria viteza si traiectorie. Prin urmare,
masuratorile aplicate particulelor subatomice nu pot exprima decat probabilitati.
 Principiul a fost formulat in 1927, de catre fizicianul german Werner Karl Heisenberg, laureat, in
1932, al Premiului Nobel, pentru contributiile la fundamentarea mecanicii cuantice. In privinta
termenilor uzitati, trebuie stiut ca denumirea corecta, pentru care a optat chiar Heisenberg, era “Teoria
nederminarii”, dar, o traducere din germana in engleza, de la vremea cand fizicianul german incerca sa
isi popularizeze opinia stiintifica, a folosit cuvantul “incertitudine”, in loc de “nedeterminare”, iar in loc de
“principiu”, cuvantul corect ar fi fost “teorie”, deoarece a fost demonstrat matematic, si orice principiu
verificat printr-o ecuatie matematica devine teorie. Se pare insa ca impactul sintagmei traduse incorect
ca “principiul incertitudinii” a fost mai mare, astfel incat, astazi, toti fizicienii accepta formularea eronata.
 Surse:
• Wikipedia.ro
• Youtube.com
• Desteptii.ro
• Scientia.ro
• Creierul-meu.com