DEŞERTUL SAHARA

SCURTĂ PREZENTARE
Sahara cu cele 9.000.000 km² este deşertul cel mai mare de pe Pământ.
Acest deșert uscat se întinde de la ţărmul Oceanului Atlantic până la Marea Roşie alcătuind un
trapez cu o lăţime în vest de 4.500 - 5.500 km, iar în nord-sud cu latura de 1500 - 2.000 km. Cea
mai mare parte a pustiului este stâncoasă (Hamada) cu pietriş (Serir), pustiul de nisip (Erg) ocupând
o suprafaţa mai redusă.
Fundamentul cristalin, acoperit de gresii şi calcare paleozoice, mezozoice şi terţiare, apare la
suprafaţă în vest, precum şi în masivele muntoase centrale. Sunt caracteristice dunele de nisip,
hamadele (în zonele montane şi în platourile vulcanice din Libia şi din Mauritania), regurile și
ergurile.
Cercetătorii deşertului au stabilit prin studiul rocilor, fosilelor din Sahara că în acest ţinut în trecut (o
perioadă de milioane de ani) au fost perioade diferite succesive „umede" şi „uscate". Faptul că au
fost zone cu o vegetaţie mai bogată este dovedit şi de o serie de „picturi pe stânci" din vadul râului
uscat Vadi sudul Egiptului şi nordul Sudanului, (Nubia). Deşertul are în general două tipuri de
climat: subtropical uscat în nord şi tropical uscat în sud.
CARACTERISTICI GEOGRAFICE
Deșertul Sahara este situat în Sudan, Algeria, Tunisia, Ciad, Libia, Maroc, Mali,
Niger, Sahara de Vest și Mauritania. La ora de vara nisipul se încălzește până la o
temperatură de 80 de grade. Acesta este unul dintre puținele locuri în care
evaporarea depășește de câteva ori cantitatea de precipitații. În medie, aproximativ
100 mm de precipitații pe an cad în deșertul Sahara, iar evaporarea este de până la
5500 mm. În zilele calde și ploioase, picăturile de ploaie dispar prin evaporare
înainte de a atinge pământul.
Sub Sahara este apa dulce. Există rezerve uriașe ale acestuia aici: sub Egipt, Ciad,
Sudan și Libia există un lac imens, în care sunt 370 de mii de metri cubi de apă.
Deșertificarea deșertului Sahara a început cu aproximativ cinci mii de ani în urmă.
Picturile pe stâncă găsite din acele vremuri dovedesc că în urmă cu câteva mii de
ani a existat o savană în locul nisipurilor cu un număr mare de lacuri și râuri.
Acum, în aceste zone în nisip puteți vedea canale uriașe. În timpul ploilor, ele sunt
umplute cu apă, transformându-se în râuri cu drepturi depline.
HARTA DEŞERTULUI
 În timpulfaraonului Ramses al III-lea
ISTORIC sunt amintite 92 care de război, 184 de
cai, luate ca pradă de război în
campania militară dinLibia. În secolul I
În perioada neolitică o parte a
î.Hr. începe perioada uscată a Saharei
deşertului era mai umedă decât azi,
ceea ce a determinat diminuarea
ceea ce a determinat formarea culturilor
treptată a agriculturii şi creșterii
de pe valeaNilului, Eufratului, şi valea
animalelor. Prin cucerirea Egiptului de
Tigrului. În secolul al VI-lea î.Hr.
către asirieni în secolul al VII-lea î.Hr.
locuitorii acestei regiuni se ocupau cu
ajunge cămila în Africa, înlocuind
agricultura și abia însecolul al II-lea
treptat calul; în timpul lui Ptolomeu
î.Hr. cu creșterea cailor (conform
este deja dezvoltată creșterea cămilelor.
picturilor din peșteriile din Egipt
În Sahara centrală din secolul al V-lea
Anatolia, bazinul mării Egee). În Epoca
î.Hr. înflorește imperiulGaramantului,
Bronzului în secolul al XVI-lea î.Hr. s-
un oraş de oază care face un comerţ
au perfecţionat armele de luptă,
intensiv cu bazinul mării mediterane
introducându-se carele de luptă
(greci, romani), acest imperiu fiind mai
(război).
târziu cucerit de arabi.
POPULAŢIE
 Populaţia rară a Saharei constă în
special din arabi, berberi, mauri; pe
lângă aceștia sunt neamurile tubu și
tuaregilor(60%). Pe lângă creşterea
animalelor care era până în secolul al
XIX-lea, comerţul cu caravanele prin
deşert a devenit o importantă ramură
economică a acestor popoare nomade.
Regimul statelor din această regiune
încearcă să determine populaţia
nomadă de a se stabili în localităţi, ceea
ce a dus la o serie de conflicte.
Structura populaţiei este influenţată şi
de descoperirea zăcămintelor de ţiţei și
gaz natural, apărând în partea nordică a
deşertului o serie de așezări noi. În
FLORA
În ceea ce privește flora, vegetația este
foarte redusă datorită existenței reduse
a apei. Nu există practic niciun tip de
vegetație. Puținele plante care există au
reușit să se adapteze la mediu și, prin
urmare, caută să reducă rata de
evaporare și să mărească absorbția
apei. Acesta este motivul pentru care
puținele plante care există au frunze și
țesuturi foarte mici și rădăcini foarte
lungi. Astfel, acumulează apă și
țesuturile și frunzele acoperite de ceară.
FAUNA
Știm că ziua în acest deșert căldura și
razele soarelui sunt extreme și lovesc
intens pământul. Temperaturile sunt
influențate atât de lumina soarelui, cât și
de umiditatea din mediu. Nu există surse
de apă sau ploi frecvente deci căldura și
umiditatea sunt extreme. Cu toate
acestea, în timpul nopții temperatura
reușește să scadă considerabil, chiar și în
unele zile puteți experimenta frig. Cerul
este senin, astfel că căldura care a fost în
timpul zilei abia se oprește. De
asemenea, trebuie să rețineți că, având
cerul senin, puteți vedea un întreg
spectacol de stele.
Flora și fauna din deșertul Sahara sunt
foarte rare, având în vedere condițiile
extreme. Puteți găsi unele animale, cum
ar fi cămile și capre, care sunt rezistente
la aceste condiții de mediu. Unul dintre
animalele care sunt foarte bine
adaptate acestor medii este
scorpionul . Unele specii de vulpe,
antilopă albă, gazelă dorcas și alte specii
sunt capabile să supraviețuiască în acest
mediu. Au avut numeroase procese de
adaptare de-a lungul a mii de ani. Este
obișnuit să găsești niște șerpi în făină,
câinele sălbatic african, niște crocodili și
păsările cântătoare africane cu factură
argintie.
SCORPIONUL
Scorpionii (Scorpiones) sunt
un ordin de animale nevertebrate din clasa Arac
hnida, încrengătura Arthropoda. Scorpionii au
un aspect înșelător de răcușor. Se deosebesc
ușor de alte arahnide după pedipalpii în formă
de clește și metasoma (coada) ce se termină
cu telson. Ca toate arahnidele, au opt picioare,
iar corpul este segmentat. În telson sunt
localizate glandele veninoase. Canalele acestor
glande se deschid în exterior printr-un ac. Deși
scorpionii au o reputație înfricoșătoare, doar 25
de specii au venin capabil să ucidă omul. Ei se
întâlnesc în special în zonele tropicale și
subtropicale. În regiunile temperate ei se
întâlnesc foarte rar. În prezent ordinul cuprinde
peste 1.400 de specii, care au dimensiunea
corpului între 9 mm (Typhlochactas mitchelli)
și 21 cm (Pandinus imperator).
MIRAJE
Temperatura aerului în deșertul Sahara
este atât de ridicată încât în ​anumite
momente se creează miraje. Epuizați de
căldură, călătorii încep să vadă oaze cu
palmieri verzi și apă. Li se pare că
aceste obiecte sunt la doi kilometri de
ele, dar de fapt distanța se măsoară la
cinci sute sau mai mult de kilometri.
Aceasta este o iluzie optică datorită
refracției luminii la graniță temperaturi
diferite. Există sute de mii de astfel de
miraje pe zi în deșert.
Fapte uimitoare despre vreme
Acolo unde se află deșertul Sahara, se întâmplă
adevărate minuni cu vremea. În timpul zilei
aerul se încălzește cu până la cincizeci de grade
și mai mult, iar noaptea temperatura scade
brusc - la 0 și mai jos. Au fost chiar și ninsori
aici. Sahara în zăpadă – acesta este fenomen
uimitor care se întâmplă cam o dată la sută de
ani.O dată la câțiva ani, în unele părți ale
deșertului, cade o asemenea cantitate de
precipitații încât există suficientă umiditate
pentru a transforma zona. Se transformă rapid
într-o stepă înflorită. Semințele plantelor pentru
mult timp poate fi în nisip, în așteptarea
umezelii.Există oaze în deșert. Există
întotdeauna un mic iaz în centru și vegetație în
jurul lui. Sub astfel de oaze sunt lacuri imense,
cu o suprafață mai mare decât Baikalul nostru.
Apele subterane alimentează lacurile de
suprafață.
Caracteristicile deșertului

Mişcarea dunelor, unic un fenomen natural. Călătorii pot urmări cum se mișcă
dunele uriașe. Din cauza vântului, nisipurile se mișcă chiar în fața ochilor noștri. Și
în Sahara bate vântul în fiecare zi. Acest lucru se datorează suprafeței relativ plane
a teritoriului. Și dacă nu bate vânt cel puțin douăzeci de zile pe an, atunci acesta
este un adevărat noroc.
Dimensiunea deșertului este în continuă schimbare. Dacă te uiți la imagini din
satelit, poți vedea cum Sahara se extinde și se micșorează în dimensiune. Acest
lucru se datorează anotimpurilor ploioase.
Există zăcăminte de fier, aur, uraniu, cupru, wolfram și alte metale rare.
În centrul deșertului se află Podișul Tibesti, care acoperă sudul Libiei și o parte a
Ciadului. Deasupra acestui teritoriu se înalţă vulcanul Emmi-Kousi, înalt de
aproximativ trei kilometri si jumătate. În acest loc aproape în fiecare an se poate
vedea vedea zăpada.
Oamenii din deșertul Sahara
Se crede că oamenii au locuit în
deșertul Sahara din 6000 î.Hr. și
mai devreme. De atunci,
egiptenii, fenicienii, grecii și
europenii au fost printre
popoarele din zonă. Astăzi,
populația Saharei este de
aproximativ 4 milioane,
majoritatea locuitorilor din
Algeria, Egipt, Libia, Mauritania
și Sahara Occidentală .
Majoritatea persoanelor care
trăiesc în Sahara astăzi nu trăiesc
în orașe; în schimb, ei sunt
nomazi care se mută din regiune
în regiune în deșert. Din această
cauză, există numeroase
naționalități și limbi diferite în
regiune, dar limba arabă este cea
mai răspândită. Pentru cei care
trăiesc în orașe sau sate pe oaze
fertile, culturile și extracția
mineralelor ca minereul de fier (în
Algeria și Mauritania) și cupru (în
Mauritania) sunt importante
FLUVIUL NIL
Nilul este un mare fluviu din nord-estul Africii. Acesta izvorăște din
munții Rwandei și Burundi și se varsă în Marea Mediterană traversând
statele Sudan, Sudanul de Sud, Burundi, Rwanda, Tanzania, Uganda,
Etiopia și Egipt şi de asemenea prin deşertul Sahara. Cu lungimea de
6.650 km, fluviul Nil este primul fluviu ca lungime din lume, urmat de
Amazon cu 6.440 km. Unele măsurători ale Amazonului de la izvoare
sugerează însă o mai mare lungime a acestuia. La vǎrsarea în mare
formeazǎ o deltǎ întinsǎ cu o suprafațǎ de 24.000 km², în care locuiește
85% din populația Egiptului. Prezența Nilului a influențat istoria
Egiptului care altfel ar fi fost un deșert, (asemănător deșertului libian,
arab și nubian) însă datorită Nilului ia naștere o cultură antică
dezvoltată. Câmpia roditoare din Valea Nilului a făcut posibilă
dezvoltarea agriculturii prin inundațiile sale; prin nămolul transportat s-
SURSE:
 https://ro.eferrit.com/aflati-despre-desertul-sahara/;
 https://www.meteorologiaenred.com/ro/desertul-
Sahara.html#Flora_y_fauna_del_desierto_del_Sahara;
 http://elearning.masterprof.ro/lectiile/geografie/lectie_23/
deertul_sahara.html;
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Sahara;