- CARTEA -

IMPORTANT !
 Cartea ne ajută să cunoaştem:
-nume;
-date;
-fapte;
-evenimente;
-locuri;
-personalităţi.
Exerciţii:
1. Ordonează cuvintele 2. Bifează care sunt
pentru a obţine o datoriile şcolarilor faţă
propziţie: de cărţi:
 Să le pastreze cu
cartea,cel,este,bun, grijă;
mai,prieten.  Să le citescă cu
atenţie;
 Să le îndoaie paginile;
 Să le scrie cu creionul;
 Să le rupă foile;
 Să le păstreze în
bibliotecă;
 Să le învelească;
 Să le murdărească.
Completează:
 Pentru mine cartea
este:
- un obiect necesar,
- un sfătuitor tainic şi
înţelept,
- ................................
- .................................
- .................................
GHICITORI:
 Are foi şi nu e  Câmpu-i alb,
pom oile-s negre
Îţi vorbeşte ca un Cin’ le vede, nu le
om crede,
Şi cu cât o foloseşti Cin’ le paşte, le
Tot mai mult o cunoaşte
îndrăgeşti. Ce este?
PROVERBE:
 Ai carte ,ai parte!
 Cine ştie carte are patru ochi!
 Cartea este o comoară de învăţături!
 Cartea este cea mai mare avuţie!
 Cartea nu foloseşte decât celui ce înţelege ce
stă scris în ea.
 Citind, trebuie să faci efortul să înţelegi ceea
ce citeşti şi să reţii ceea ce înţelegi.
 Cartea
de Constantin Dragomir

O carte aleasă Cine o ştie

E ca o casă O povesteşte
Cu multe ramuri Cine-o ascultă,
Păsări pe ramuri. Acela creşte;
O carte rară Cine-o citeşte,
E o comoară. Cine-o cinsteşte
Cine-o găseşte Se-nnemureşte
Se-mbogăţeşte. Cu omenia
O carte este Cu veşnicia!
Ca o poveste
Glumă: Ţăranul şi ochelarii de citit
Un om a auzit pe altul spunând că nu poate să
citescă pentru că şi-a uitat ochelarii acasă.El căscă
ochii mari şi pricepu că e de ajuns să ai ochelari ca
să poţi citi.
Şi omul a plecat la oraş, a intrat într-un
magazin şi a cerut “ochelari pentru citit”.Dar cu nici
un fel de ochelari nu şi-a putut îndeplini gândul.După
ce răvăşi jumătate de prăvălie, negustorul îl întrebă:
- Dar, omule, ştii să citeşti?
- Dacă ştiam să citesc, mai veneam eu la
dumnevoatră să cer ochelari?