Riscurile hazardurilor naturale

manifestate in litosfera
Avalanșele
Avalanșa reprezintă o masă de zăpadă care se pune în mișcare și alunecă pe
versantul sau pe valea unui munte. De multe ori, curgerea unei avalanșe se
aseamănă cu scurgerea laminară a unui râu, mai ales când zăpada este umedă.
Alteori, curgerea poate fi foarte rapidă, aidoma unei căderi libere, atunci când
pantele masivului montan sunt abrupte și/sau căderile de zăpadă sunt abundente.
Tipuri de avalanș
După modul de formare, avalanșele pot fi:
● fenomene naturale declanșate de o supraîncărcare naturală de zăpadă;
● cauzate de om, declanșate de trecerea unui schior, drumeț sau de altă
intervenție umană accidentală sau nu.
În funcție de particularitățile stratului de zăpadă afectat, avalanșele sunt de mai multe tipuri:

● Avalanșe uscate care se produc atunci când zăpada este afânată și are
aspect prăfos-grăunțos, cristalele de zăpadă fiind rotunde. Zăpada în
amestec cu aerul formează aerosoli foarte periculoși pentru oameni,
aceștia murind sufocați.
● Avalanșe umede care se produc în stratele de zăpadă umedă și grea. Ele
antrenează, în deplasare, cantități mari de zăpadă în lungul culoarelor de
avalanșă și exercită presiuni mari aspra obiectelor din cale, distrugându-le.
● Avalanșe în plăci care se produc prin desprinderea stratului superficial
înghețat și a celui mijlociu, suprafața de desprindere fiind la contactul cu
stratul bazal.
Avalanșe care au ucis.
● Avalanșele din Alpi din timpul Primului Război Mondial au ucis mai mult de
60 de mii de oameni. Un soldat a spus: „Cel mai mare dușman era natura
însăși.”
● În 1916 au căzut în 2 zile 4 metri de zăpadă. Acestea au declanșat
avalanșe timp de două zile care au ucis 10 mii de soldați.
● Cutremurul din Peru de pe 31 mai 1979 a provocat multe avalanșe și
surpări de teren care în total au ucis 66 de mii de oameni. A dislocat o
stâncă de rocă și gheață care a ucis pe cei 5 mii de locuitori ai orașului
Ranrahica.