SEMEIOLOGIE MEDICALĂ

Curs 13

APARATUL RENAL

Răzvan Constantinescu
 Semiologia aparatului renal

1. Date sumare de anatomie funcţională a

apartului renal
2. Particularităţile anamnezei
3. Simptome majore în bolile aparatului renal
4. Examenul obiectiv
5. Metode complementare de explorare a
aparatului renal
 Semiologia aparatului renal

1. Date sumare de anatomie funcţională a

apartului renal
2. Particularităţile anamnezei
3. Simptome majore în bolile aparatului renal
4. Examenul obiectiv
5. Metode complementare de explorare a
aparatului renal
Aparatul urinar
Structura rinichiului
Vascularizaţia rinichiului
 Tub contort proximal

Arteriolă eferentă

Arteriolă aferentă

Glomerul

Capsula Bowman

Tub contort distal

Ansa lui Henle

Anatomia nefronului Tub Colector

Structura unui glomerul
 Funcţia renală

● Îndepartează “deşeurile”
● Menţine homeostazia
● Funcţia endocrină:
 secretă eritropoietină
 produce prostaglandine = derivaţi de acid arahidonic
 prostacicline → vasodilataţie → hTA
 tromboxani → vasoconstricţie → HTA
 inactivează hormonii paratiroidieni, aldosteronul şi
hormonii polipeptidici (insulină, glucagon, gastrină)
→ creşte necesarul de insulină în DZ
 Semiologia aparatului renal

1. Date sumare de anatomie funcţională a

apartului renal
2. Particularităţile anamnezei
3. Simptome majore în bolile aparatului renal
4. Examenul obiectiv
5. Metode complementare de explorare a
aparatului renal
 Particularităţile anamnezei

Vârsta:
◙ nou-născuţi: anomalii congenitale
obstructive
◙ copii şi adolescenţi: glomerulonefrită acută

◙ vârstnici: adenom de prostată, cancer renal

 Particularităţile anamnezei

Sexul:
 femei: cistite, pielonefrită acută

 bărbaţi: glomerulonefrită acută

 Particularităţile anamnezei

Antecedentele personale:
● Infecţii acute streptococice, viroze, leptospiroză, difterie
● Infectii cronice: sifilis, TBC, dentare, sinusale, cutanate
● Boli digestive: HC, CH
● Boli respiratorii: TBC, BPOC, supuraţii
● Boli c-v: arteriopatii, HTA, ICC, boli embolizante
● Boli metabolice: DZ, gută
● Boli de sânge: LLC, LGC
● Colagenoze
● Şoc
● Substante toxice: Pb, Hg, TCC, medicamente
 Particularităţile anamnezei

Antecedentele heredo-colaterale:
 Anomalii renale

 Boală polichistică renală

 Diabet insipid
 Litiază renală
 Tuberculoză
 Particularităţile anamnezei

Condiţiile de viaţă şi muncă:

 exces de proteine şi sare
 oxalaţi: roşii, vinete, spanac
 uraţi: ciocolată
 regim hipertermic la locul de muncă:
deshidratări cu IRA funcţională
 regim hipotermic la locul de muncă:
infecţii ale căilor urinare
 consum cronic de medicamente
 Particularităţile anamnezei

Debutul bolii:
1. Acut: pielonefrită acută, glomerulonefrită
acută, infarct renal, litiază renala
2. Insidios: glomerulonefrită cronică, cancer
renal, pielonefrită cronică, TBC renală,
boală polichistică renală
3. Inaparent: anomalii congenitale, boală
polichistica, litiază, ptoze/ectopii renale
 Semiologia aparatului renal

1. Date sumare de anatomie funcţională a

apartului renal
2. Particularităţile anamnezei
3. Simptome majore în bolile aparatului renal
4. Examenul obiectiv
5. Metode complementare de explorare a
aparatului renal
 Simptome majore

1) Durerea
2) Tulburări ale diurezei
3) Tulburări în emisia urinii
4) Simptome generale
 Durerea

1. Lombară

2. Hipogastrică

3. Pelvi-perineală
 Durerea
Durerea lombară

A. Acută:
 colicativă
 necolicativă

B. Cronică
 Durerea
Durerea lombară
Colica renală
 Caracteristici:
1. Debut: brusc
2. Sediul: lombar unilateral sau în zonele de iradiere
3. Iradierea:
 tipică: descendent anterior
 atipice: epigastru, difuz abdominal, retrograd,
regiunea lombară controlaterală
4. Poziţii antalgice “agitate”
5. Intensitatea: mare
 Durerea
Durerea lombară
Colica renală
 Caracteristici:
6. Caracterul: colicativ
7. Durata: ore, zile
8. Factori favorizanţi/declanşatori: trepidaţii
(călătorie), deshidratare
9. Factori de ameliorare: antispastice, antalgice
10. Factori de acompaniament: greaţă, vărsături,
paloare, transpiraţii, bradicardie
 Durerea
Durerea lombară
Colica renală
 Examenul obiectiv:
 agitat, în căutare de poziţii antalgice
 transpirat
 anxios
 apiretic
 sensibilitate lombară unilaterală (Gordano)
 Durerea
Durerea lombară
Durerea lombară necolicativă

 Acută:
 bilaterală: glomerulonefrită acută, pielonefrită acută
 unilaterală: flegmon/abces renal, cancer renal

 Cronică:
 glomerulonefrită cronică
 tuberculoză
 cancer renal
 Durerea
Durerea lombară
Diagnosticul diferenţial al durerii lombare
 dureri vertebrale
 dureri musculare
 pleurezii diafragmatice
 afecţiuni ale vezicii biliare
 afecţiuni pancreatice (de corp şi coadă)
 procese apendiculare (apendice ectopic)
 suferinţe genitale
 Durerea
Durerea hipogastrică: cistalgia

 Sediu: hipogastru
 Iradiere: meatul urinar

 Tenesme vezicale = necesitatea

imperioasă, dureroasă de micţiune
 Cauze: cistită acută/cronică, litiază
vezicală, tumori vezicale
 Durerea
Durerea pelvi-perineală
 localizare şi iradiere: localizare în bazin, iradiere în
perineu, de-a lungul uretrei (funiculo-scrotală la bărbaţi)
 fenomene de însoţire: tulburări de micţiune, modificări
macro- şi microscopice ale urinii
 etiologie  suferinţe ale: ureterului terminal, vezicii
urinare, prostatei, veziculelor seminale, uretrei
posterioare
 diagnostic diferenţial
 afecţiune utero-anexială, sacroiliacă
 nevralgie sacrată şi coccigiană (coccigodinie), vezicală
(cistalgie)
 Tulburările diurezei
Normalul

 Volumul urinar normal: 1-2 l/24h

 Variază în funcţie de:

 volumul de lichide consumat
 temperatura mediului şi a corpului
 gradul de activitate fizică
 pierderile digestive sau repiratorii
 Tulburările diurezei

1. Poliuria
2. Oliguria
3. Anuria
4. Nicturia
5. Opsiuria
 Tulburările diurezei
Poliuria = Diureza > 2 l/24h

A. Tranzitorie
a) fiziologică: aport crescut de lichide,
expunere la frig
b) patologică: după TPSV, AB, epilepsie,
convalescenţa bolilor infecţioase, faza
poliurică a IRA, diuretice

B. Permanentă: DZ, diabet insipid,

potomanie, IRC compensată
 Tulburările diurezei
Oliguria Diureza = 150-800 ml/24h

A. Fiziologică: lipsă de apă, pierderi prin transpiraţii, diaree, vărsături

A. Patologică – produsă prin:

1) Scăderea filtrării glomerulare
 scăderea suprafeţei de filtrare (GNA, GNC)
 scăderea debitului sanguin renal (şoc, ICC)
 scăderea presiunii eficace de filtrare (desh.)
2) Creşterea reabsorbţiei tubulare
3) Obstrucţii ureterale (calculi, stenoze,
compresiuni)
 Tulburările diurezei
Oliguria
CLASIFICARE

1. Prerenală/extrarenală/funcţională
2. Renală
3. Postrenală/obstructivă

Practic  în funcţie de densitatea urinară:

> 1025 = extrarenală
< 1012 = renală
 Tulburările diurezei
Anuria Diureza < 150 ml/24h

= suprimarea formării de urină la nivelul

rinichilor.

!!! Întotdeauna patologică

! Diagnostic diferenţial cu retenţia de urină

(glob vezical)
 Tulburările diurezei
Anuria Diureza < 150 ml/24h
CAUZE
1. Prerenală
 deshidratări severe
 şoc hemoragic
2. Renală
 glomerulonefrită acută
 necroze tubulare acute ischemice sau toxice
3. Reflexă
 intervenţii chirurgicale
 colici diverse
 Tulburările diurezei
Nicturia

= schimbarea ritmului nictemeral al formării

şi eliminării de urină.
Normal: diurn/nocturn = 4/1
CAUZE
 Renale: IRC, prostatite, cistite cronice
 Extrarenale: ICC, CH

MECANISM: ameliorarea circulaţiei renale în

clinostatism.
 Tulburările diurezei
Opsiuria

= producerea şi eliminarea întârziată a urinii

în raport cu ingestia.

CAUZE
 insuficienţa hepatică (CH)
 hipersecreţia de ADH
 hiperestrogenismul
 Tulburările micţiunii

1. Polakiuria
2. Micţiunea rară
3. Disuria
4. Micţiunea dureroasă
5. Micţiunea imperioasă
6. Retenţia de urină
7. Incontinenţa de urină
 Tulburările micţiunii
Polakiuria
= micţiuni frecvente (fără răsunet asupra volumului
urinar total).
CAUZE
● Ingestia masivă de lichide: DZ, diabet insipid,
potomanie
● Micşorarea volumului vezical
 efectiv: tumori, calculi, rezecţii chirurgicale
 relativ: compresii sau invazii tumorale, sarcină
● Scăderea pragului de excitabilitate a detrusorului
vezical  cistite
● Obstacol subvezical: AP, stricturi uretrale
 Tulburările micţiunii
Micţiunea rară
= 1-2 micţiuni/24h prin creşterea capacităţii vezicii
urinare.

CAUZE
● Congenitală: megavezică
● Dobândită
 megavezică neurologică
 diverticuloză vezicală
 Tulburările micţiunii
Disuria
= dificultatea de a urina.
FORME DE MANIFESTARE
1) depunerea de efort pentru iniţierea, desfăşurarea şi
terminarea micţiunii
2) reducerea presiunii jetului urinar
3) micţiune întreruptă

CAUZE
 vezicale: tumori, litiază, cistite
 uretrale: uretrite, stricturi
 extravezicale: adenom de prostată, cancer renal şi alte
tumori pelvine compresive/invazive
 Tulburările micţiunii
Micţiunea dureroasă
= durere/usturime la urinat.

CAUZE
 cistite
 uretrite
 prostatite
 Tulburările micţiunii
Micţiunea imperioasă
= senzaţia stringentă de a urina.
Asociază:
1) dificultăţi de emisie
2) emisie incompletă
3) tenesme vezicale

CAUZE
 cisitite
 prostatite
 uretrite
 Tulburările micţiunii
Retenţia de urină
= incapacitatea vezicii urinare de a-şi goli conţinutul.

Forme clinice
1) Acută (completă)
2) Cronică (incompletă)
 Tulburările micţiunii
Retenţia de urină
1) Completă
Simptome:
 senzaţie de nevoie de micţiune
 dureri hipogastrice
 agitatie, anxietate, transpiratie

Examenul obiectiv  GLOBUL VEZICAL:

 Inspecţie: bombare hipogastrică simetrică
 Palpare: formaţiune tumorală dureroasă, elastică
 Percuţie: matitate cu convexitatea în sus
 Tulburările micţiunii
Retenţia de urină
2) Incompletă = prezenţa unui reziduu
vezical la sfârşitul micţiunii
Simptome:
 polakiurie
 disurie
 febră

Simptomele şi globul vezical dispar după

sondajul vezical sau puncţia suprapubiană.
 Tulburările micţiunii
Retenţia de urină
CAUZE
1. urinare:
 stricturi uretrale
 adenom de prostată
 cancer de prostată
 tumori de vecinătate compresive/invazive
2. extraurinare: fracturi de coloană vertebrală,
tabes, morb Pott, leuconevraxită, AVC,
hematoame cerebrale, come, intervenţii
chirurgicale abdomino-pelvine
 Tulburările micţiunii
Incontinenţa urinară
= pierderea involuntară de urină (la copil = enurezis).

FORME CLINICE
A. Adevărată (vezica este goală)
 leziuni medulare S3-S5 cu paralizia sfincterului
 distensia colului vezical prin calcul anclavat
 anomalii congenitale

B. Falsă (paradoxală)  prin “prea-plin” (= retenţie

cronică incompletă de urină)
 Tulburările micţiunii
Incontinenţa urinară

SIMPTOME GENERALE
 febră  PNA, GNA
 greaţă, vărsături  colica renală, IRA, IRC
 delir, comă  IRC
 HTA (cefalee, acufene, fosfene)  GNC, GNA
 Semiologia aparatului renal

1. Date sumare de anatomie funcţională a

apartului renal
2. Particularităţile anamnezei
3. Simptome majore în bolile aparatului renal
4. Examenul obiectiv
5. Metode complementare de explorare a
aparatului renal
 Examenul obiectiv general

 Atitudinea: colica nefretică

 Faciesul: edemaţiat (buhăit) – GNA, IRC
 Tegumentele: palid-teroase
 Uremide
 Leziunile de grataj
 Hemoragiile subcutanate
 Edemul renal: alb, moale, nedureros
 Inspecţia

◊ bombări lombare cu tumefierea tegumentelor

 flegmon perinefretic
◊ bombare lombară sau abdominală  tumoră
renală
◊ bombarea regiunii hipogastrice  glob vezical
◊ examenul meatului urinar: hipospadias,
epispadias, fimoză, parafimoză
◊ examenul perineului: fistule, abcese
◊ varicocel simptomatic (pe partea dreaptă)
 Palparea

Normal: rinichi nepalpabili

Palpabili:
1. ptoză sau ectopie
2. creşterea volumului
 condiţii: în decubit dorsal, lateral şi în
ortostatism, în inspir profund
 metode: bimanuale (Guyon şi Israel),
monomanuală (Glénard)
!! Contactul lombar
Palparea rinichilor

1. Creşterea volumului
 hidronefroză
 tumori
 boala polichistică
 abcese/flegmoane

2. Ptoza renală
Palparea rinichilor
3. Suprafaţa rinichilor
 neregulată: cancer, boală polichistică
 regulată: ptoză, hidronefroză

4. Consistenţa
 elastică: hidronefroză
 dură: cancer

5. Sensibilitatea
 dureros: hidronefroză, supuraţii
Punctele dureroase

1. Anterioare
 ureteral superior
 ureteral mijlociu
 ureteral inferior

2. Posterioare
 costovertebral
 costomuscular
Palparea rinichilor

palparea reg. hipogastrice: globul vezical

tuşeul pelvin: tuşeul rectal (prostata) şi

tuşeul vaginal (combinat cu palpare
hipogastrică)
 Percuţia

a) rinichiului: în procese tumorale

(matitate)
b) vezicală: glob vezical
c) lombară: manevra Giordano
 Auscultaţia

Sufluri patologice în unghiul costolombar

şi/sau paraombilical  HTA reno-vasculară.
 Semiologia aparatului renal

1. Date sumare de anatomie funcţională a

apartului renal
2. Particularităţile anamnezei
3. Simptome majore în bolile aparatului renal
4. Examenul obiectiv
5. Metode complementare de explorare a
aparatului renal
 Metode complementare de
explorare a aparatului renal
I. Examenul urinii
II. Probe funcţionale renale
III. Explorări cu raze X
IV. Explorări endoscopice
V. Explorări cu radioizotopi
VI. Explorări cu ultrasunete
VII. Imagistica prin rezonanţă magnetică
VIII. Examene histopatologice
I. Examenul urinii

1) Macroscopic
2) Fizico-chimic
3) Microscopic
4) Bacteriologic
1) Examenul macroscopic

Normalul:
Cantitatea: 1-2 l/24h
 poliurie
 oligurie
 anurie
Culoarea: galben-pai
1) Examenul macroscopic

1. Urini hipercrome:
• densitate redusă
• aciditate crescută
• pigmenţi biliari
• hematurie sau hemoglobinurie
• porfirinurie
• alimente (sfeclă) sau medicamente
• alcaptonurie
• melanurie
2. Urini hipocrome: densitate crescută, urini alcaline
1) Examenul macroscopic

Transparenţa: limpede, transparentă

1. Tulbure
 infecţii urinare
 săruri (încălzire sau adaos de acizi)

2. Opalescent-lactescentă
 grăsimi = lipurie (în sindromul nefrotic)
 limfă (în cancerul renal)
1) Examenul macroscopic

Mirosul: migdale amare

 Fetid: infecţii urinare
 Putrid: tumori vezicale suprainfectate cu anaerobi
 Amoniacal: stază + infecţie
 Mere putrede: cetoacidoză
2) Examenul fizico-chimic

pH-ul = 5,2-6,6 (borderline: 4,5-8,0)

● dependent de alimentaţie!
● alcalin: sarcină, vărsături, infecţii urinare
● acid: cetoacidoză diabetică/uremică, gută
2) Examenul fizico-chimic

Densitatea = 1005-1030
Depinde de: dietă, hidratare, efort fizic, diureză.

1. Scăderea densităţii urinare (PNC, IRC)

2. Creşterea densităţii urinare

 diureză scăzută (vărsături, febră, diaree,
transpiraţii, CH, ICC)
 diureză crescută  substanţe osmotic active (DZ)
2) Examenul fizico-chimic

Compoziţia normală a urinii:

 95% apă
 5% substanţe organice şi anorganice (uree,
creatinină, acid uric, oxalaţi, Na, Cl, K,
Ca, Mg, P)
2) Examenul fizico-chimic

Elemente patologice în urină

1. Hematuria
2. Piuria
3. Proteinuria
4. Pigmenţii biliari
5. Glucozuria
6. Corpii cetonici
2) Examenul fizico-chimic
HEMATURIA

= prezenţa în urină de sânge provenit din

rinichi sau căile urinare.

Întotdeauna patologică !

Definiţia evidenţierii: peste 3 hematii/câmp

sau testul Addis: peste 1000 hematii/ml/min
2) Examenul fizico-chimic
HEMATURIA

CLASIFICARE
A. După aspect
 macroscopică (sânge vizibil roşu/maroniu sau
cheaguri)
 microscopică (urină normală ca aspect, dar cu
hematii decelabile la examenul microscopic)
B. După momentul apariţiei PROBA
 iniţială (uretro-prostatică) CELOR
 terminală (vezicală) TREI
 totală (renală) PAHARE
2) Examenul fizico-chimic
HEMATURIA

proba celor 3 pahare

2) Examenul fizico-chimic
HEMATURIA

DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL
● oligurie
● afecţiuni hepatice (bilirubină directă, urobilionogen)
● uraţi (culoare brun-roşcată)
● ingestie de medicamente (rifampicină, furazolidon)
sau alimente (sfeclă roşie)
● hemoglobinurie
● mioglobinurie
● porfirinurie (urina se închide la culoare dupa 30-60’
după emisie)
● contaminarea cu sânge menstrual
2) Examenul fizico-chimic
HEMATURIA
CAUZE

Renale: Căi urinare:

 GNA  Cistite
 GNC  Litiază
 PNA  Tumori
 Tromboză renală  TBC
 Infarct renal  Invazii tumorale
 Traumatisme
 Boală polichistică Alte cauze:
 Litiază  PTI
 Cancer  Hemofilie
 TBC  Boală Rendu-Osler
 Nefropatie diabetică  Anticoagulante
 AP, NP
2) Examenul fizico-chimic
HEMATURIA
 circumstanţe de apariţie: la efort, spontană, în boli
infecţioase, posttraumatică
 simptome de însoţire: febră, frisoane, colică
 asocieri semnificative:
 H + edeme + albuminurie (GNDA)
 H + rinichi mare (rinichi polichistic, neoplasm renal)
 H + durere colicativă (litiază, embolie, tbc)
 H după efort (litiază renală)
 H spontană, capricioasă (neoplasm renal)
 H + cistalgie + tenesme (cistite hemoragice)
 H + retenţie de urină (adenom de prostată)
2) Examenul fizico-chimic
PIURIA
= prezenţa puroiului în urină.

CLASIFICARE
A. După aspect
 macroscopică: urină tulbure, purulentă
 microscopică: > 5/câmp, > 2000/ml/min

B. După momentul apariţiei

 iniţială (uretro-prostatică)
 terminală (vezicală)
 totală (retropielică)
2) Examenul fizico-chimic
PIURIA

DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL
 prezenţa de săruri (uraţi, carbonaţi, fosfaţi):
clarificare la încălzire/adaos de acizi
 chilurie
 puroi cu origine uretrală
 contaminare din vagin

Diagnostic etiologic: examen bacteriologic.

2) Examenul fizico-chimic
PIURIA

CAUZE
Reno-pielice: Vezicale:
 PNA  cistită
 litiază  litiază suprainfectată
 TBC  diverticulită

Uretro-prostatice: Alte cauze:

 uretrite  abcese pelvine fistulizate
 prostatite  septicemie
2) Examenul fizico-chimic
PIURIA

Corelaţii clinice
 P + tulburări micţionale (cistită acută)
 P + albuminurie + hematurie + pH acid +
uroculturi negative pt. germeni banali (tbc renală)
 P + pH alcalin + uroculturi pozitive (cistite banale)
 P brutală, masivă, fără tulburări urinare
(deschiderea unor colecţii în căile urinare)
 leucociturie + proteinurie permanentă, în cantitate
mică (nefropatie interstiţială)
2) Examenul fizico-chimic
PROTEINURIA
N < 150 mg/24h (30% albumine, 70% globuline).

Mecanisme de producere
◙ creşterea concentraţiei plasmatice a unor proteine

◙ creşterea permeabilităţii capilarelor glomerulare

◙ scăderea capacităţii de reabsorbţie tubulară

◙ secreţia activă de proteine

2) Examenul fizico-chimic
PROTEINURIA

CAUZE
Boli renale: Boli generale:
 GNA, GNC, SN  diabet zaharat
 PNA, PNC  mielom multiplu
 nefropatii TI  LES
 amiloidoză  sifilis
 tromboze vasculare renale  malarie
 tumori
2) Examenul fizico-chimic
PROTEINURIA

CLASIFICARE
Patologică
a) de tip glomerular
 selectivă: 85% albumine  leziuni glomerulare minime
(GNA)
 neselectivă: albumine + globuline  leziuni avansate

b) de tip tubular: PNC, IRA

c) de tip mixt: nefropatii obstructive sau tubulo-interstiţiale

2) Examenul fizico-chimic
PROTEINURIA

CLASIFICARE
Cu proteine anormale
 proteinuria Bence-Jones

Proteinurii intermitente
 ortostatică (la adolescenţi şi adulţi tineri)
 de efort (prin hipoxie)
 la frig
 secundare unor alte afecţiuni: boli febrile acute, ICC
2) Examenul fizico-chimic
PROTEINURIA

DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL

 proteinurii de origine genitală

 proteinurii “de însoţire” a hematuriei,

leucocituriei, descuamării epiteliale
2) Examenul fizico-chimic
PIGMENŢII BILIARI

 UROBILINOGENUL  ictere hemolitice şi

parenchimatoase
 BILIRUBINA (directă!)  ictere obstructive

Modificări de culoare ale urinii: galben închis,

închis
cărămiziu,
cărămiziu maroniu)
maroniu
2) Examenul fizico-chimic
GLUCOZURIA

CLASIFICARE
A. Însoţită de hiperglicemie: DZ, CH, PA, PC,
IMA, tumori şi hemoragii cerebrale.
B. Fără hiperglicemie: diabet renal, intoxicaţii cu Pb
sau Hg.
2) Examenul fizico-chimic
CORPII CETONICI

 diabet zaharat decompensat

 vărsaturi incoercibile (acetonemice)
 caşexie
3) Examenul microscopic
 al sedimentului urinar 

Tehnică
 după centrifugare
 între lamă şi lamelă
 fără colorare

Normal
 foarte rare hematii
 rare leucocite
 rare celule epiteliale
3) Examenul microscopic
 al sedimentului urinar 

a. Elementele celulare
● Hematii < 3/câmp, < 1000/ml/min
● Leucocite < 5/câmp, < 2000/ml/min
Celulele Sternheimer Malbin = leucocite
denaturate (cu granulaţii citoplasmatice)  PNC
● Celule epiteliale > 5/câmp, grupate
Hematii
Celule Sternheimer Malbin
Epitelii
3) Examenul microscopic
 al sedimentului urinar 

b. Cilindrii – formaţi în tubii renali dintr-o

matrice proteică (proteine precipitate) ±
elemente celulare
CLASIFICARE
1) Celulari 2) Acelulari
 hematici  hialini
 leucocitari  granuloşi
 epiteliali  ciroşi/coloizi
 grăsoşi
Cilindri hematici
Cilindri leucocitari
Cilindri epiteliali
Cilindri hialini
Cilindri granuloşi
Cilindri ceroşi
Cilindri grăsoşi
3) Examenul microscopic
 al sedimentului urinar 

c. Cilindroizii – mucină filamentoasă (mai

mici ca cilindrii)

d. Corpii birefringenţi – esteri de colesterol

(examinare în lumină polarizată)  SN

e. Cristalele – oxalaţi, fosfaţi, uraţi, carbonaţi

(pot fi prezente şi normal în urină)
 Oxalaţi

Aspect de “plicuri”
 Fosfaţi

Aspect rectangular de “sicrie”

 Cristale de cistină

Aspect de “semn de stop”

4) Examenul bacteriologic

Urocultura
 10 ml din prima urină de dimineaţa
 igienă locală
 jet mijlociu

Bacteriuria patologică > 100.000 UFC/ml

 antibiograme
 culturi pe medii obişnuite/specifice
 inoculări
 II. Probele funcţionale renale

Ureea: 20-40 mg/dl

Creşteri de cauze:
 renale: GNA, GNC, PNA, PNC, IRA, IRC
 extrarenale: deshidratări, şoc, HDS, sepsis, sdr. de strivire

Creatinina: 0,8-1,3 mg/dl

Creşteri în: IRA şi IRC

Acidul uric: 3-5 mg/dl

Creşteri în:
 IRA şi IRC
 afecţiuni extrarenale: gută, leucemii
 II. Probele funcţionale renale

Electroliţii (ionograma sanguină)

Cationi: Anioni:
 Na = 142 mEq/l (132-145)  Cl = 103 mEq/l (98-108)
 K = 5 mEq/l (3,2-5,5)  CO3H = 27 mEq/l (2-28)
 Ca = 5 mEq/l (4,5-5,5)  PO4H = 2 mEq/l (1,8-2,8)
 Mg = 3 mEq/l (1,6 – 3,2)  Ac. org. = 7 mEq/l (6,8 – 7,4)
 Proteine: 16 mEq/l

Total: 155 mEq/l Total: 155 mEq/l

 II. Probele funcţionale renale

Electroliţii (ionograma urinară)

Cationi: Anioni:
 Na = 120-190 mEq/l  Cl = 120-190 mEq/l
 K = 40-50 mEq/l  CO3H = 20-30 mEq/l
 Ca = 7-10 mEq/l  PO4H = 25-30 mEq/l
 Mg = 8 mEq/l
 II. Probele funcţionale renale

Alte probe funcţionale renale:

 Eliminările provocate
 Clearance-urile urinare

 Proba cu feolsulfonftaleină (PSP)

 III. Explorările cu raze X

1. Radiografia renală simplă

2. Urografia intravenoasă
3. Pielografia retrogradă
4. Cistografia
5. Computertomografia
6. Angiografii: arteriografia şi flebografia
7. Retropneumoperitoneul
 III. Explorările cu raze X
Radiografia renală simplă

= abdominal pe gol
● calculi radioopaci
● mărimea şi forma
umbrei rinichilor
● poziţia rinichilor
III. Explorările cu raze X
Urografia intravenoasă
● modificări de formă
● modificări de poziţie
● calculi Contraindicaţii
● hidronefroze  alergie la iod
● tumori  IRA
 IH severă
● necroze papilare
● boală polichistică
● stenoze sau stricturi
● retenţie urinară
Hidronefroză
Hidronefroză
Hidronefroză
Hidronefroză
III. Explorările cu raze X
Pielografia retrogradă
III. Explorările cu raze X
Cistografia
III. Explorările cu raze X
Computertomografia
III. Explorările cu raze X
Angiografia şi flebografia
IV. Explorările endoscopice
Cistoscopia
V. Explorările cu radioizotopi
VI. Explorările cu ultrasunete
VII. Rezonanţa magnetică
 VIII. Examenul histopatologic

Puncţia biopsie renală

 percutană
 chirurgicală

Indicaţie: nefropatii glomerulare şi

tubulointerstiţiale difuze
VIII. Examenul histopatologic