SEMEIOLOGIE MEDICALĂ

Curs 9

APARATUL CARDIOVASCULAR

Răzvan Constantinescu
 S
Semeiologia aparatului
IN
PR
cardiovascular
CU

1. Particularităţile anamnezei
2. Simptome majore: durerea, dispneea,
palpitaţiile
3. Examenul obiectiv al cordului
4. Examenul arterelor şi venelor
 S
Semeiologia aparatului
IN
PR
cardiovascular
CU

1. Particularităţile anamnezei
2. Simptome majore: durerea, dispneea,
palpitaţiile
3. Examenul obiectiv al cordului
4. Examenul arterelor şi venelor
 Vârsta

 de debut a simptomelor
 actuală

● de la naştere: cardiopatii congenitale

● copil şi adolescent: cardită reumatismală
● bătrâni: CIC, HTA, CPC
 Sexul

F: SM, PVM, cardiotireoză; menopauza - CIC

B: ATS, CIC, CPC, AOMI, CMA

Antecedentele heredo-colaterale

Factori genetici predispozanţi pentru: HTA, CIC

 Antecedentele personale
 RAA → valvulopatii
 infecţii acute (difterie, viroze, scarlatină) → miocardite
 lues → aortită
 TBC → pericardită
 boli cronice respiratorii → CPC
 endocrinopatii → FA, miocardopatii
 GNC → HTA, ICC
 DZ → CIC
 obezitatea → HTA, CIC
 chimioterapie sau radioterapie locală
 Condiţiile de viaţă

 Alimentaţia cu exces de grăsimi → ATS

 Sarea → HTA
 Fumatul → ATS
 Etilismul → CMDA
 Condiţiile de muncă

 locul de muncă rece → reumatism

 procesul de muncă (poziţii forţate, caldură excesivă)
 noxele → CPC
 stresul → IMA
 sedentarismul → ATS
 S
Semeiologia aparatului
IN
PR
cardiovascular
CU

1. Particularităţile anamnezei
2. Simptome majore: durerea, dispneea,
palpitaţiile
3. Examenul obiectiv al cordului
4. Examenul arterelor şi venelor
 DUREREA

Mecanism: neconcordanţa dintre nevoia de

oxigen şi aportul transcoronarian → hipoxie
miocardică → produşi de catabolism şi acidoză
locală = stimuli ai durerii.
Cauze: ateroscleroza coronariană, arterite
inflamatorii septice sau imune, spasm coronarian.

Forme clinice: AP şi IMA.

D
U Angina pectorală
R
E
R  sediu: retrosternal/precordial
E  iradiere: umăr stâng, faţa internă a braţului,
A antebraţului şi ultimele două degete
 caracter: constrictiv
 apare la: efort/echivalenţe
 cedează la: repaus/nitroglicerină
 durată: 5-20'
D
U Infarctul miocardic acut
R
E  sediu: acelaşi
R  iradiere: aceeaşi
E
A  intensitate: mare, atroce
 asociază: şoc, transpiraţii, anxietate,
tulburări de ritm, greaţă, vărsături
 cedează la: antalgice opiacee
 nu cedează la repaus şi nitroglicerină!
 durată: peste 20' (ore)
Angina instabilă: caractere intermediare între AP şi IMA
D Alte circumstanţe de apariţie a
U
R
durerii anginoase
E
R
E  Anemii severe
A  Spasm coronarian
 Stenoză aortică
 Stenoza ostiumului coronariam
 Tahicardii şi tahiaritmii
D
U Alte dureri în boli cardiovasculare
R
E
R
E
 Pericardita exsudativă
A
 Disecţia de aortă
 Junghiul atrial al lui Vaquez
D Durerea precordială de natură
U
R
vegetativă
E  apare în nevroze
R  „înţepătură“ precordială
E  de obicei la apex
A
 arătată cu vârful degetului
 durata: secunde
 necorelată cu efortul
 la emoţie sau surmenaj
 asociază: iritabilitate, valuri de căldură,
cefalee, insomnie, astenie
D
U Diagnosticul diferenţial
R
E 1) Afecţiuni ale peretelui toracic: nevralgii,
R fracturi, zona zoster, miozite, artrite, artroze
E
A 2) Afecţiuni vertebrale: spondiloze, spondilite,
hernie de disc, traumatisme

 exacerbate la apăsare
 influenţate de mişcările respiratorii
D
U Diagnosticul diferenţial
R
E
R 3) Bolile umărului: PSH, nevralgie de plex
E brahial
A 4) Boli pleuro-pulmonare: pleurită, pneumonie,
pneumotorax, infarct pulmonar
5) Boli digestive: esofagită, HH, LBV, PA
 DISPNEEA

Mecanisme:
 staza venoasă pulmonară
 acumularea de produşi de catabolism anaerob al
muşchilor → alterarea schimburilor gazoase
alveolo-capilare → hipoxie → acidoză →
stimularea centrului respirator
D
I Forme clinice
S
P
N 1. De efort/progresivă
E
2. De repaus
E
A 3. Paroxistică
4. Periodică de tip Cheyne-Stokes
5. Non-cardiacă
D
I 1. Dispneea de efort
S
P
N  progresivă
E
 vesperală
E
A  tahipnee inspiratorie şi expiratorie
 cauze: IVS, HTAP, SM, ICG
D
I 2. Dispneea de repaus
S
P
N  permanentă
E
 ortopnee
E
A  tahipnee inspiratorie şi expiratorie
 cauze: IVS severă, ICG, pericardită
exsudativă
D
I 3. Dispneea paroxistică
S
P ASTMUL CARDIAC
N
E  atac brusc, noaptea / după efort
E  ortopnee
A
tuse seacă
 examenul obiectiv pulmonar: normal /
rare subcrepitante la baze
 durata: maximum 30'
D
I 3. Dispneea paroxistică
S EDEMUL PULMONAR ACUT
P
N atac brusc, noaptea / după efort

E  ortopnee
E  urgenţă majoră
A  tuse seacă → umedă (abundentă,
spumoasă, seroasă, rozată)
 anxios, agitat, transpirat, palid-cianotic
 tahicardie, galop, aritmii
 raluri crepitante şi subcrepitante bazal, cu
evoluţie ascendentă
D
I 4. Dispneea Cheyne-Stokes
S
P Caracter: predominant nocturn.
N
Aspect:
E
E
A
Cauze: tumori şi hemoragii cerebrale, intoxicaţia
cu morfină.
Mecanism:  PaCO2 →  ventilaţia →  PaCO2
→ hipoventilatie → apnee.
D 5. Dispneea de cauze
I
S extracardiace
P
N
E  Boli respiratorii: EP, fibroze, AB
E
 Anemii severe
A
 Obezitate
 Nevroze
 PALPITAŢIILE

= senzaţie neplăcută de percepere a propriilor

bătăi ale inimii.
Normal: efort, emoţii.
Patologic:
 boli cardiace  aritmii: Es, FA, TPSV…
 boli pulmonare: pleurezie
 boli digestive: HH, LBV
 boli nervoase: nevroze
P
A Mod de prezentare
L
P
I
 intermitente  Es
T
A  paroxistice  TPSV, FA paroxistică (ore/zile)
Ţ  persistente  valvulopatii, cardiopatii
I congenitale, hipertiroidism, anemii, IA
I
L
E
 Simptome respiratorii în
afecţiunile cardiovasculare
Tusea
o stază pulmonară
o compresiune mediastinală
Hemoptizia
o HTAP (SM)
o tromboze/embolii pulmonare
o anevrism AO rupt în TRS
Expectoraţia
o spumoasă, rozată (EPA)
o sero-mucoasă (BC pe stază)
o muco-purulentă (infecţie secundară)
 Simptome digestive în
afecţiunile cardiovasculare
 inapetenţă, greaţă, vărsături: IVD, intoxicaţie
digitalică, AVC, IMA
 disfagie şi sughit (în compresiuni): SM, anevrism
AO, pericardită exsudativă
 dureri abdominale: localizare abdominală a
durerii anginoase, hepatalgia de stază, embolii
vasculare, disecţia de AO abdominală, ischemie
entero-mezenterică
 meteorism: ICC
 Simptome neuro-senzoriale în
afecţiunile cardiovasculare

 auditive: HTA
 vizuale: HTA, embolii
 tulburări de somn: insomnia (IVS acută),
hipersomnia (CPC, sdr Pickwick)
 cefalee: HTA, AVC, arterită Horton, CPC
 ameţeală şi vertij: HTA, hTA, tulburări de ritm,
valvulopatii
 Simptome neuro-senzoriale în
afecţiunile cardiovasculare

Lipotimia şi sincopa
 de efort: SA, SP, HTA
 spontană: TPSV, BAV3
 prin AVC hemoragice, trombotice, ischemice: HTA
 posturale/ortostatice: hTAo, DZ, ATS
 Simptome generale în
afecţiunile cardiovasculare
Febra
 a bolii de bază cu complicaţii cardiovasculare (sepsis,
RAA)
 de însoţire a necrozei (IMA)
 boală infecţioasă cardiovasculară (pericardită,
miocardită, tromboflebită, EBSA)

Scăderea ponderală
 EBSA
 miocardite
 ICC
 S
Semeiologia aparatului
IN
PR
cardiovascular
CU

1. Particularităţile anamnezei
2. Simptome majore: durerea, dispneea,
palpitaţiile
3. Examenul obiectiv al cordului
4. Examenul arterelor şi venelor
 ATITUDINEA

 ortopnee: IVS
 IVD: orizontală, contras-
tantă cu cianoza şi dispneea
 genu-pectorală:
pericardita exsudativă
 “şezând pe vine”: cardio-
patii congenitale cianogene
 “spectator de vitrină”: AP
FACIESUL

 Mitral: SM

 Edemaţiat, cu cearcăne: ICC

 Edemaţiat, cu cianoză
severă: CPC

 Anxios, inspaimintat: EPA

 Pletoric: HTA
 CIANOZA

EDEMUL CARDIAC
PALOAREA
Generalizată
 anemie: EISA, EIA
 şoc/colaps: IMA, embolie
pulmonară, disecţie de AO
 HTA
 IA
Localizată
 persistentă: arterite
 tranzitorie: sindrom Raynaud
ERUPŢIILE CUTANATE ŞI NODULII

 Eritem marginat: RAA

 Peteşii, echimoze: RAA, EBSA

 Nodulii Meynet: RAA

 Nodulii Osler: EBSA

 Eritem nodos: RAA

 HIPOCRATISMUL DIGITAL

 Cardiopatii congenitale
 EBSA
 CPC
 SUBICTERUL

 EBSA
 Ciroza cardiacă
MANIFESTĂRI RESPIRATORII

 Plămânul de stază: IVS

 Hidrotoraxul: ICC, IMA
 MANIFESTĂRI DIGESTIVE

o Hepatomegalia de stază: ICD

o Ascita: ICD
 TIPUL CONSTITUŢIONAL

 Nanismul, infantilismul si gracilitatea:

cardiopatii congenitale
 Sindromul Marfan: IM, IA
 Sindromul Klinefelter: DSA
 CoAO: ½ superioară mai dezvoltată decât
½ inferioară
 INSPECŢIA
Modificări ale cutiei toracice

1. Bombarea regiunii precordiale (la copil)

 cardiopatii congenitale
 valvulopatii severe
 pericardită exsudativă
 anevrismul de AO

2. Retracţia regiunii precordiale

 simfize pleuro-pericardice severe
 INSPECŢIA
Modificări ale circulaţiei superficiale toracice

 circulaţia colaterală venoasă: sdr. VCS

 circulaţia colaterală arterială (cordoane
pulsatile): CoAO
 INSPECŢIA
Pulsaţii vizibile în regiunea precordială
Şocul apexian
→ deplasat la dreapta: simfize pleurale drepte,
pleurezie masivă stângă
→ deplasat la stânga: cardiomegalie, simfize
pleurale stângi, pleurezii masive drepte

 HVS: spre stânga şi în jos

 HVD: spre stânga
 PALPAREA

Relaţii obţinute:
 şocul apexian
 pulsaţii anormale în regiunea toracică
anterioară
 cliuri şi clacmente
 freamăt
 reflux hepato-jugular
 PALPAREA
Şocul apexian

 normal: spaţiul V i.c. stâng (adult), spaţiul IV i.c.

stâng (copil), pe linia medioclaviculară
 uneori neperceptibil
 se deplasează cu poziţia subiectului
 PALPAREA
Şocul apexian
Patologic:
 abolit: pericardita exsudativă
 deplasat: HVS, HVD, pleurezii masive, EP, T
abdominale
 fix: simfize
 intensitatea:
 diminuată (IMA, miocardită, pericardită, şoc)
 accentuată (tireotoxicoză, stări febrile, IA =
şoc „en dome” + „en masse”)
 PALPAREA
Pulsaţii anormale

◙ Vasele gâtului (fosele supraclaviculare)

◙ Arcul AO (foseta suprasternală)
◙ Vasele mari (AO şi AP anevrismale)
◙ Regiunea epigastrică  HVD (semn Harzer)
 PALPAREA
Freamătul

= senzaţie de vibraţie patologică la palpare →

suflu/frecatură la ascultaţie (freamăt catar)
 sistolic: SA, SP, IM, anevrisme, DSV
 diastolic: SM
 sistolo-diastolic: PC

 Freamăt pericardic
 PALPAREA
Refluxul hepato-jugular

Confirmă natura (cel puţin parţial) cardiacă a

unei hepatomegalii.
 PERCUŢIA

 aria matităţii cardiace absolute şi relative

 valoare relativă pentru pericardita exsudativă
 limite  influenţată de mulţi factori: poziţie, boli
pleuro-pulmonare, constituţie
 AUSCULTAŢIA
Tehnică

Poziţii:
 decubit dorsal
 decubit lateral stâng
 poziţie şezândă, cu trunchiul uşor aplecat înainte
 ortostatism
 AUSCULTAŢIA
Tehnică

 VM: apnee postexpiratorie

 VT: apnee postinspiratorie

 VA şi VP: ortostatism sau poziţie şezândă,

cu trunchiul uşor aplecat în faţă
 IA: poziţie şezândă, cu mâinile ridicate
deasupra capului
AUSCULTAŢIA
 AUSCULTAŢIA
Arii şi focare de auscultaţie

● Ventriculară stângă ● Mitral

● Ventriculară dreaptă ● Aortic
● Aortică ● Erb
● Pulmonară ● Tricuspidian
● Pulmonar
 AUSCULTAŢIA
Condiţii

 Linişte
 Alinierea olivelor cu CAE
 Reperarea vârfului cordului prin palpare
 Reperarea Z1 si Z2
 Concomitent cu palparea pulsului
 AUSCULTAŢIA
Erori
 artefacte
 nu ştim exact ce trebuie ascultat
 stetoscop defect
 zgomot exterior
 elemente stetacustice pulmonare suprapuse
 hipoacuzia
 graba/superficialitatea
 AUSCULTAŢIA
Caracterele zgomotelor cardiace

Geneza zgomotelor  elemente: valvular,

muscular, vascular, sangvin (acceleraţia sau
decelerarea bruscă a fluxului)
Caracteristici:
 intensitatea depinde de amplitudinea vibraţiilor
 tonalitatea depinde de frecvenţă (joasă, înaltă)
 timbrul traduce prezenţa armonicelor
complementare
 AUSCULTAŢIA
Zgomotele cardiace normale
Z1: intens, tonalitate joasă, prelungit (0,1-0,16 s),
intensitate maximă la VM şi VT
Z2: grup vibratoriu amplu, generat de închiderea
VA si VP, durată 0,09-0,1 s
 între Z1-Z2 → mica pauza (mica tăcere)
 între Z2-Z1 → marea tăcere (diastola)
 AUSCULTAŢIA
Geneza Z1

● închiderea valvelor mitrale şi tricuspidiene

● deschiderea valvelor semilunare (aortice şi
pulmonare) 0,04 s
● punerea în tensiune a pereţilor ventriculari,
acceleraţia fluxului sanguin la începutul sistolei,
ejecţia sângelui la nivelul rădăcinii aortei
● tonalitate joasă, durată lungă ("toum").
● Simultan cu pulsul!
 AUSCULTAŢIA
Geneza Z2

● închiderea valvelor semilunare

● deschiderea valvelor mitrale şi tricuspidiene
● tonalitate înaltă, durată scurtă ("ta")
Intensitatea Z2 depinde de:
 presiunea diastolică în AO şi AP
 proximitatea aortei faţă de peretele toracic
 dimensiunea rădăcinii aortei/pulmonarei
 mobilitatea valvelor semilunare
 AUSCULTAŢIA
Z3 şi Z4

● Z3: corespunde umplerii ventriculare rapide; to-

nalitate redusă, se percepe la 0,12-0,16 s după Z2
● Z4: zgomot de origine atrială (sistola); situat la
0,12 s înaintea Z1
● Z3 şi Z4: fiziologic în copilărie şi la tineri
 AUSCULTAŢIA

Z3 patologic
 hipertrofii ventriculare de tip excentric: IM severă,
CMD

Z4 patologic
 hipertrofii ventriculare de tip concentric: SA,
CMHO
 AUSCULTAŢIA
Modificările zgomotelor cardiace

 Diminuarea

 Accentuarea

 Clivarea (dedublarea)
 AUSCULTAŢIA
Diminuarea intensităţii zgomotelor cardiace

1. Cauze extracardiace
 emfizem pulmonar
 pleurezie stângă
 obezitate
 musculatură dezvoltată
 sâni mari
 AUSCULTAŢIA
Diminuarea intensităţii zgomotelor cardiace
2. Cauze cardiace (diminuă predominant un zgomot)
Diminuarea Z1:
 scade forţa de contracţie a inimii: miocardite IMA, IC
severă, şoc
 neînchiderea corectă a valvelor: IM, IT, BRS
Diminuarea Z2:
 lezarea valvelor semilunare: IA, IP

Pericardita exsudativă  diminuă ambele zgomote.

 AUSCULTAŢIA
Accentuarea intensităţii zgomotelor cardiace
Z1 + Z2 :
● fiziologic: efort, emoţii, sarcină
● patologic: febră, hipertiroidism
Z1 :
 SM, endocardita (edem), tahicardii (diastola scurta), ES,
BAV3; DSA, DSV, PCA (flux transvalvular crescut)
Z2 :
 HT în AO/AP (modificarea elasticităţii pereţilor vasculari)
 HTA, IA, anevrism AO, HTAP (SM, şunturi)
 AUSCULTAŢIA
Clivarea zgomotelor cardiace
Z 1:
 IA, SM, BRS, Es
 normală la copil!

Z 2:
 normal în inspir profund, cu 3 caractere:
 AO precede AP
 distanţa mică între cele două elemente
 modificabilă cu respiraţia
 AUSCULTAŢIA

 Clivarea patologică largă a

Z2: BRD, SP, IM, DSV

 Clivarea fixă a Z2: DSA

 Clivarea paradoxală a Z2:

BRS, SA, PCA, HTA
severă, miocardopatii
 AUSCULTAŢIA
Zgomotele cardiace supraadăugate

 clacmente
 clicuri
 galop
 frecătura pericardică
 sufluri
 AUSCULTAŢIA
Clacmente şi clicuri

 zgomote seci
 frecvenţă înaltă (mai mult de 600 Hz)
 durata de 0,02-0,04 s
 comparabile cu un pocnet
 pot sa apară în sistolă şi în diastolă
C AUSCULTAŢIA
L
A
Clacmentele
C Clacmentul de deschidere a mitralei (CDM): SM
M
 apare la 0,04-0,12 s după Z2
E
N  se poate confunda cu clivarea Z2
T  valvă mitrală sclerozată, dar încă mobilă ("oblon
E bătut de vânt")
L
E Clacmentul de deschidere a tricuspidei (CDT): ST
C AUSCULTAŢIA
L
I
Clicurile
C
U
R  Pericardic
I  Protosistolice
L
E  Mezotelesistolice
 Diastolice
C
AUSCULTAŢIA
L
I Clicul pericardic
C
U  se ascultă în pericardita constrictivă
R
I  apare la 0,10-0,12 s după Z2
L  înainte de Z3
E  mai frecvent în inspir
C
AUSCULTAŢIA
L
I Clicurile protosistolice
C
U Sunt generate de:
R  pocnituri de deschidere a valvelor AO şi AP
I (clic de deschidere)
L  punerea în tensiune a originii AO şi AP la
E începutul ejecţiei (clic de distensie)

 Aortic: SA, bicuspidie AO, IA, anevrism de AO

 Pulmonar: SP, HTAP
C
AUSCULTAŢIA
L
I Clicurile mezotelesistolice
C
U
R  La apex
I
 IM (disfuncţia de muşchi papilari)
L
E  PVM
C
AUSCULTAŢIA
L
I Clicurile diastolice
C
U
R  Protodiastolice
I
L  VP: dilataţia excesivă a AP
E
G AUSCULTAŢIA
A
L
Zgomotul de galop
O
P
U  Z3 = galop ventricular (protodiastolic)
L
Z4 = galop atrial (telediastolic)
 Z3 + Z4 = galop cvadruplu

 Z3 + Z4 = galop de sumaţie (mezodiastolic) 

în caz de tahicardie
G
A Galopul ventricular
L
O supraîncărcarea diastolică a ventriculilor:
P IM, IT, hipertiroidismul
U insuficienţa ventriculară: miocardită, IMA,
L cardiopatie hipertensivă cu IVS
 semnificaţie certă de insuficienţă
ventriculară stângă sau dreaptă
 persistă şi în ortostatism
G
A Galopul atrial
L
O
P  supraîncărcarea sistolică a ventriculilor:
U SA, SP, cardiomiopatie hipertensivă
L  BAV (nu este un galop autentic)
G
A Galopul de sumaţie
L
O
P
U  scurtarea excesivă a diastolei (tahicardii)
L  alungirea conducerii atrioventriculare (BAV gr.
I)
F AUSCULTAŢIA
R
E
Frecătura pericardică
C
Ă
 pericardita (frecarea foiţelor inflamate)  în
perioadele de maximă mişcare a sacului pericardic
T
("călare" pe sistolă şi diastolă)
U
R
 se ascultă superficial, aproape de ureche ("naşte şi
moare pe loc")
A
 apare în mezosistolă, protodiastolă şi telediastolă
 instabilitate şi mobilitate în timp (de la o oră la alta)
 instabilitate şi mobilitate de loc (îşi schimbă sediul)
 nu iradiază
S AUSCULTAŢIA
U
F
Suflurile cardiace
L
U = vibraţii sonore care se diferenţiază de
R restul zgomotelor prin durată ≥ 0,05 s
I
L Condiţii de producere:
E → prezenţa unui gradient transvalvular,
transseptal
→ curgere turbulentă
→ rezonanţa valvelor, cordajelor şi pereţilor
S AUSCULTAŢIA
U
F
Suflurile cardiace
L Produse prin:
U
R → debit crescut printr-o valvă normală/anormală
I → prezenţa fluxului anterograd printr-o valvă
L stenozată sau neregulată, într-un vas dilatat
E poststenotic
→ flux retrograd printr-o valvă incompetentă sau
defect septal
→ structuri deplasate de la locul lor şi puse în
vibraţie de fluxul de sânge
S AUSCULTAŢIA
U
F
Suflurile cardiace
L
U
R Clasificare:
I
1) sistolice (între Z1 şi Z2)
L
E 2) diastolice (între Z2 şi Z1)
3) sistolo-diastolice
4) continui
S AUSCULTAŢIA
U
F
Suflurile cardiace
L Semnificaţie clinică
U 1. leziuni organice la nivel valvular, vascular şi septal
R  sufluri de leziuni valvulare (stenoze, insuficienţe)
I  sufluri septale (DSA, DSV, PCA, fistule arteriovenoase
L periferice)
E 2. tulburări circulatorii funcţionale care cresc fluxul prin
valve normale (sufluri funcţionale)
3. remanieri ale cavităţilor ventriculare capabile să
genereze insuficienţe orificiale (sufluri organo-
funcţionale)
4. sufluri fără semnificaţie patologică (anodine/inocente)
S AUSCULTAŢIA
U
F
Suflurile cardiace
L
U Caracterele semeiologice ale suflurilor
R
 Localizarea în ciclul cardiac
I
L  Durata
E  Distribuţia
 Caracterele stetacustice
 Condiţii care modifică suflurile
S AUSCULTAŢIA
U
F
Suflurile cardiace
L
U Localizarea în ciclul cardiac
R
I
L 1. Sistolice
E
2. Diastolice
3. Sistolo-diastolice
S AUSCULTAŢIA
U
F
Suflurile cardiace
L 1. Suflurile sistolice
U De regurgitare sistolică = comunicare între două
R camere cu gradient presional sistolic mare
I  IM – iradiere axilară
L  IT
E
DSV
De ejecţie = mezosistolice sau holosistolice,
romboidale, iradiere carotidiană
 SA
 SP
S AUSCULTAŢIA
U
F
Suflurile cardiace
L
U
R
I
L
E
S AUSCULTAŢIA
U
F
Suflurile cardiace
L 2. Suflurile diastolice
U
De umplere (rulmente/uruituri diastolice)
R
I  flux prin valve stenotice: SM, ST
L  flux AV prin valvă normală în VS dilatat = rulmentul
Austin-Flint în IA
E
De regurgitare De ejecţie atrială
 IA  SM
 IP  ST
S AUSCULTAŢIA
U
F
Suflul diastolic din stenoza mitrală
L
U
R
I
L
E
S AUSCULTAŢIA
U
Suflul diastolic din insuficienţa aortică
F
L
U
R
I
L
E
S AUSCULTAŢIA
U
F
Suflurile cardiace
L 3. Suflurile sistolo-diastolice
U
R  suflu “de locomotiva”
I  comunicare anormală fără valve
L
E Persistenţa canalului arterial
S AUSCULTAŢIA
U
F
Suflurile cardiace
L Durata suflurilor
U
R Lungi: holosistolice/holodiastolice
I Scurte:
L  protosistolice
E  mezosistolice
 telesistolice
 protodiastolice
 mezodiastolice
 telediastolice
S AUSCULTAŢIA
U
F
Suflurile cardiace
L
Sediul suflurilor
U
R
I ◙ Locul maximei intensităţi = sediul leziunii
L valvulare !!
E ◙ Ariile/teritoriile de iradiere: orice suflu
iradiază în direcţia de curgere a sângelui !!
S
U
AUSCULTAŢIA
F
L Caracterele stetacustice ale suflurilor
U 1. Tonalitatea/frecvenţa:
R
joasă = aspre, rugoase, uruituri, rulment: SM
I
L  înaltă = dulci, aspirative, suflante: IA
E

Regula: suflurile date de stenoze sunt rugoase,

suflurile date de insuficienţe sunt dulci !
S
U
AUSCULTAŢIA
F
L Caracterele stetacustice ale suflurilor
U 2. Intensitatea:
R  gradul 1 (1/6): audibile doar într-o cameră cu zgomot de
fond redus
I
 gradul 2 (2/6): sufluri de intensitate mică
L  gradul 3 (3/6): intensitate medie, nu se mai aud la dezlipirea
E parţială a stetoscopului de pe torace
 gradul 4 (4/6): intensitate crescută, se aud şi la dezlipirea
parţială a stetoscopului de torace
 gradul 5 (5/6): intensitate mare, se aud cu stetoscopul la o
mică distanţă de torace
 gradul 6 (6/6): se aud şi la distanţă de peretele toracic sau
prin auscultaţie directă
S
U
AUSCULTAŢIA
F
L Caracterele stetacustice ale suflurilor
U
3. Aspectul:
R
I  continuu/în platou
L  descrescendo
E  romboidale/fusiforme/în diamant = de ejecţie

4. Timbrul:
 dulce
 aspru
S
U
AUSCULTAŢIA
F
L Caracterele stetacustice ale suflurilor
U 5. Condiţii care modifică suflurile:
R Poziţia bolnavului
I  decubit dorsal: IM
L  ridicat: IA
E Fazele respiraţiei
 sfârşitul expirului (cord stâng)
 sfârşitul inspirului (cord drept)
Teste farmacologice
 nitritul de amil: scade suflurile sistolice şi diastolice de
regurgitare şi creste suflurile sistolice ejecţionale
S
U
AUSCULTAŢIA
F
L Caracterele stetacustice ale suflurilor
U 5. Condiţii care modifică suflurile – manevre clinice
R
 întoarcerea bruscă a bolnavului
I
L în decubit lateral stâng (pentru
uruitura diastolică din SM)
E
 poziţia şezândă (pentru suflul
din insuficienţa aortică şi
frecătura pericardică)
 poziţia aplecat înainte (pentru
frecătura pericardică)
Fonocardiograma normală
 Fonocardiograma în IM

Z1 Z2
 Fonocardiograma în SM

Z1 Z2
 Fonocardiograma în SA

Z1 Z2
Fonocardiograma în IA
Fonocardiograma în PCA
 S
Semeiologia aparatului
IN
PR
cardiovascular
CU

1. Particularităţile anamnezei
2. Simptome majore: durerea, dispneea,
palpitaţiile
3. Examenul obiectiv al cordului
4. Examenul arterelor şi venelor
A
R EXAMENUL ARTERELOR
T
E Particularităţile anamnezei:
R
E  sexul:
L  F – boala Raynaud, acrocianoza
E  B – arteriopatia ATS, arterita Burger
 vârsta: mai frecvente la vârstnici
 AHC: aglomerare familială
 APP: DZ, lues, ATS, HTA, degerături
 CVM: fumatul
A
R EXAMENUL ARTERELOR
T
E Simptome:
R
E Durerea
L  claudicaţia intermitentă
E  de repaus
• cronică
• acută
Paresteziile
Senzaţia de răcire a unui segment de membru
A
R
EXAMENUL ARTERELOR
T Examenul obiectiv
E INSPECŢIA
R
E 1. Modificări de culoare a tegumentelor
L  paloare – aspect marmorat – cianoză
E  tranzitorii/permanente progresive
2. Temperatura  răcire
3. Tulburări trofice: atrofia pielii, hipopilozitate,
amiotrofie, ulcere, gangrenă
Sindromul Raynaud
Aspect marmorat
Paloare  cianoză
Paloare  cianoză
Gangrena
Arterita temporală Horton
A
R
EXAMENUL ARTERELOR
T Examenul obiectiv
E PALPAREA
R
E Depinde de:
L • mărimea arterei
E • situaţia sa superficială
• poziţionarea pe un plan dur

Înregistrarea grafică = sfigmografia

A
R
EXAMENUL ARTERELOR
T Examenul obiectiv
E Tehnica palpării pulsului
R
 reperarea locului
E
L  presiune uşoară cu 2-3 degete
E  examen comparativ
A
R Caracterele pulsului arterial
T
E 1. Simetria şi sincronismul
R
Asincronism + asimetrie = anevrisme AO,
E
tumori compresive sau invazive vascular,
L
CoAO
E
2. Tensiunea undei de puls
Apreciată după forţa de obţinere a pulsului
 dur, tare: IA, HTA
 moale, slab, depresibil: ICC, colaps,
deshidratări = puls filiform
A
R Caracterele pulsului arterial
T
E 3. Volumul (amplitudinea) pulsului
R  reflectă forţa de contracţie a miocardului,
E TA, şi DS
L
 mare: IA, HTA
E
 mic: şoc, tahicardii
4. Ritmul pulsului
 regulat
 neregulat: FA, ES, blocuri
 sistematizat/nesistematizat
A
R Caracterele pulsului arterial
T
E
R 5. Frecvenţa pulsului
E  egală cu a cordului: normală, tahicardie,
L bradicardie
E
 mai mică decât a cordului şi neregulată

6. Forma/tipul undei de puls –

sfigmograma
A
R
T
E 1. Pulsul Corrigan
R
E
L
E
• magnus et celer = săltăreţ şi depresibil
• IA
• anevrism arterio-venos
• CoAO
• anemii severe
A
R
T
E 2. Pulsul în platou
R
E
L
E

• parvus et tardus = mic şi lent

• SA
A
R
T
E 3. Pulsul dicrot
R
E
L
E
• exagerarea undei dicrote fiziologice 
> 2 pulsaţii succesive la o undă de puls
• stări febrile
• anemii
A
R
T
E 4. Pulsul anacrot
R
E
L
E
• exagerarea bombării undei ascendente
• SA
A
R
T
E 5. Pulsul bisferiens
R
E
L
E
• 2 unde sistolice palpabile
• SA
• ATS
• glomerulonefrită cronică
A
R
T
E
R 6. Pulsul alternant
E
• ritm regulat, dar amplitudinea undei de puls
L
este alternantă: una mai amplă, una mai slabă
E
• mai bine perceput în ortostatism sau şezând
• insuficienţă cardiacă severă
• cardiopatie ischemică
• TPSV
• intoxicaţie digitalică
A
R
T
E
R 7. Pulsul bigeminat
E
L
E • succesiunea alternativă a 2 unde de puls, una
mai mare şi una mai mică seprate între ele de o
scurtă pauză diastolică
• Es bigeminate
A
R
T
E
R 8. Pulsul paradoxal
E
L
E • diminuarea până la dispariţie a undei de puls
în inspir
• pericardită exsudativă/constrictivă
• tumori mediastinale
• simfize pleurale stângi extinse
• obstrucţii laringo-traheale
A
R Auscultaţia arterelor
T
E  Aorta
R
E  Artera pulmonară
L  Carotida
E
 Subclaviculara
 Humerala
 Femurala
 Arterele renale
A
R Auscultaţia arterelor
T
E
R Normal  2 zgomote:
E
 sistolic: destinderea bruscă a pereţilor
L
E  diastolic: propagarea Z2 de la cord

Comprimarea cu stetoscopul  suflu sistolic

A
R Sufluri şi zgomote patologice
T
E Cardiace transmise:
R ● IA, hipertiroidism, anemii, febră
E  dublul ton arterial al lui Traube
L
 dublul suflu arterial al lui Duroziez
E
● SA – transmiterea carotidiană a suflului sistolic

Generate la nivel arterial:

 Anevrismul AO – sistolic
 Fistule arterio-venoase – sistolo-diastolic
 Stenoza arterei renale
V
E
EXAMENUL VENELOR
N Particularităţile anamnezei
E
L  Vârsta: adulţi/bătrâni
E
 Sexul: predomină la femei
 APP: intervenţii chirurgicale, afecţiuni
hematologice, boli cardiace, cancere viscerale
 CVM: ortostatismul prelungit
V
E
EXAMENUL VENELOR
N Simptome şi semne
E
L
E  Durerea spontană
 Durerea provocată
 palparea moletului
 semnul Homans

Semne generale: febră, tahicardie, puls căţărător.

V
E
EXAMENUL VENELOR
N Examenul obiectiv
E
L INSPECŢIA
E  Tromboflebită superficială: cordon venos
cu T, R, C, D
 Circulaţie colaterală superficială
 Varice ale membrelor inferioare
 Tulburări trofice cutanate
 Turgescenţa jugularelor
V
E
N
E Vena jugulară
L
E
V
E
N
E Stadiile insuficienţei venoase cronice
L
E
V
E Tromboflebita superficială
N
E
L
E
V
E
N
E
L
E
V
E Insuficienţă venoasă tratată
N
E
L
E
V
E
N
E
L
E
Tromboflebită
profundă
V
E Semnul Homans
N
E
L
E