Cordul

Interpretations of the Heart

 Romanticism: Heart is the seat of

emotion and intelligence
 Realism:
 Heart is a pumping chamber;
 vessels are delivery routes
 Heart Action
 Cardiac Cycle
 Heart Sounds
 Cardiac Muscle Fibers
 Cardiac Conduction System
 Functions of the Heart

 Center of the cardiovascular system, the heart.

 Connects to blood vessels that transport blood between the
heart and other body tissues.
arteries carry blood away from the heart
veins carry blood back to the heart
 Arteries carry blood high in oxygen.
(except for the pulmonary arteries)
 Veins carry blood low in oxygen.
(except for the pulmonary veins)
 Arteries and veins entering and leaving the heart are called
the great vessels.
 Characteristics and Functions of the Heart

 Ensures the unidirectional flow of blood through both the heart

and the blood vessels.
 Backflow of blood is prevented by valves within the heart.
Develops blood pressure through alternate cycles of heart wall
contraction and relaxation.
 Minimum blood pressure is essential to push blood through
blood vessels to the body tissues for nutrient and waste
exchange
 Acts like two independent, side-by-side pumps that work
independently but at the same rate. (double circuit)
 one directs blood to the lungs for gas exchange
 the other directs blood to body tissues for nutrient delivery
Gross Anatomy of the Heart (Anterior Aspect)
Gross Anatomy of the Heart
(Posterior Surface View)
Relation to Thoracic Cavity

Figure 20–2b
 Generalități
 Inima (cordul) este un organ cavitar, fibromuscular, conic sau piramidal, învelit de
pericard
 Situaţie
 în torace, în compartimentul mediastinal anterior al etajului mediastinal inferior;
 1/3 la stg. liniei mediane şi 2/3 la dreapta
 nu are o pozitie mediana între cele doua regiuni pleuro-pulmonare; în mod normal
2
/3 din ea sunt deplasate spre stânga.
 Dimensiuni: comparata de Laennec3 cu pumnul drept al persoanei respective, are un
diametru antero-posterior de 14 – 16 cm, un diametru transversal de 12 – 15 cm si o
circumferinta maxima de ~ 25 cm, dimensiuni ceva mai reduse la femeie.
 Greutatea medie -~ 300 g.
 Toate aceste date variaza în functie de vârsta, dimensiunile organismului si mai ales
de eventuala patologie adaugata.
 Forma si orientare: seamana cu o piramida triunghiulara turtita antero-posterior,
asezata cu baza posterior. Vârful se orienteaza sub un unghi de 400 catre anterior,
inferior si stânga.
10
11
12
Poziția în torace

Base: Where
the Great
Vessels enter
and exit

Apex: points
inferiorly,
anteriorly and
to the left
 Poziția în torace

Hint: Nipples are at the 4th

intercostal space

Apex at 5th intercostal

space during ventricular
systole (contraction)

14Point of Maximum Impulse: PMI is the apex on surface anatomy

 Conformaţie externă
 bază
 un vârf
 trei feţe: sternocostală (anterioară), diafragmatică (inferioară),
pulmonară (dreaptă şi stângă);
 3 margini: superioară, inferioară (ascuţită) şi stângă (obtuză)
 Conformație externă
 Fata sternocostala - separata de partea anterioara a șantului atrioventricular – coronar
(limitele exterioare între cavitatile inimii sunt marcate santuri, mai mult sau mai putin
vizibile) în doua zone:
o portiune inferioara ventriculara, mai întinsa, convexa, divizata la rândul sa de santul
interventricular anterior (ce contine vasele omonime) într-o suprafata mai mare (~ 2/3)
apartinând VD si una mai mica, a VS. VD prezinta în partea superioara o bombare, conul
pulmonarei sau infundibulul, determinata de compartimentul de ejectie. VS se continua
inferior cu vârful (apexul) cardiac.
o portiune superioara atriala, concava, acoperita anterior de emergenta celor doua artere
mari: aorta urca spre partea dreapta (!) si pulmonara spre stânga (!). Portiunea atriala se
prelunges-te pe flancuri cu cele doua auricule (urechiuse).
• Auriculul dr. este mai voluminos, are forma triunghiulara cu baza lateral, în dreptul
santului terminal His, vârful sprijinindu-se pe aorta as-cendenta. Latura inferioara
participa la delimitarea santului coronar, în aceasta portiune gasindu-se a. coronara
dr.
• Auriculul stg. este mai lung si mai sinuos (a fost comparat cu o creasta de cocos); se
sprijina pe trunchiul pulmonarei iar inferior de ea gasim portiunile initiale ale a.
interventriculara anterioara si a. atrioventriculare stânga – circumflexa (cele doua
ramuri terminale ale a. coronare stg.), ca si vena mare a inimii (situata în continuarea
v. interventriculare anterioare si continuându-se, la rândul sau, cu sinusul coronar).
Forma atriilor, prelungite lateral de auricule – un arc de cerc ce îmbratiseaza arterele mari, a
 Conformație externă
 Raporturile fetei sternocostale:
 anterior se gasesc sternul, coastele si spatiile intercostale, m. transvers toracic, vasele
toracice interne si spatiul conjunctivo-adipos al mediastinului anterior (acesta din urma
continând limfonoduli);
 antero-lateral avem recesurile pleurale costo-mediastinale anterioare si marginile ant.
ale pulmonilor. Între atrii si fetele posterioare ale aortei si pulmonarei se rasfrânge
seroasa pericardica formând sinusul transvers al lui Theile.
 Configuraţie externă
 Fata diafragmatica
plana
priveste inferior
formata aproape exclusiv de ventriculi (VS fiind bine reprezentat).
Limita între ventriculi este data de șantul interventricular posterior
strabatut de a. interventriculara posterioara (ramura terminala a a.
coronare drepte) si de v. mijlocie a inimii.
În partea VS se gaseste vena posterioara a ventriculului stâng (unul
dintre principalii afluenti ai sinusului coronar).
 Raporturi: prin intermediul pericardului si a m. diafragma (centrul
tendinos), cu lobul stâng hepatic si fornixul gastric.
 Configuraţie externă
 Marginea dreapta
 ascutita
 se întinde de la vârful inimii pâna la orificiul venei cave inferioare
 pe aceasta margine este vizibil unul dintre ramurile colaterale ale a.
coronare drepte: a. marginala dreapta.
 Este intersectata în apropierea vârfului inimii de santul interventricular
anterior ce determina la acest nivel incizura vârfului inimii.
 portiunea terminala a a. interventriculare anterioare trece pe fata
diafragmatica, fiind cunoscuta sub numele de a. apexiana posterioara.
 Marginea stânga (fata pulmonara)
 Larga
 formata de VS, completat de auricula si atriul stg;
 determina puternica impresiune cardiaca a pulmonului stg.
 Prezinta a. marginala stânga, ram din a. circumflexa.

Configuraţie
Baza
externă
 priveste posterior
 formata doar de atrii
 Limita dintre ele poate fi vizibila – santul interatrial, deplasat spre dreapta.
 Orificiile de varsare ale celor doua vv. cave sunt dispuse pe o linie verticala, în timp ce orificiile vv.
pulmonare sunt asezate orizontal, ansamblul se numeste crucea venoasa a inimii.
 Între orificiile vv. pulmonare drepte si cele stângi apare o depresiune datorata esofagului.
 Tot aici se poate observa unul dintre afluentii sinusului coronar: vena oblica a atriului stâng (vena lui
Marshall).
 Marginea inferioara a bazei este formata de portiunea posterioara a santului coronar care contine la
dreapta ultima parte a a. coronare drepte, însotita de vena mica a inimii (afluent al sinusului coronar) iar în
stânga, sinusul coronar.
 Raporturi:
 portiunea mai întinsa ce corespunde AS vine în raport cu organele mediastinului posterior, de care este
despartita prin pericard: esofagul, bifurcatia traheii (situata posterior si superior), aorta descendenta
toracica.
 AD priveste postero-lateral, spre fata mediala a plămânului homolateral.
 Configuraţie externă
 Vârful
 rotunjit
 format în exclusivitate de VS
 loveste în sistola peretele toracic în dreptul spatiului V intercostal stg., la 8-10 cm de linia
mediosternala (distanta corespunde liniei medioclaviculare).
 În aceasta regiune se palpeaza socul apexian.
 Şanţurile cardiace
şanţul coronar sau atrioventricular (separă atriile de
ventricule) – oblic, perpendicular pe axa mare a cordului;
traiect descendent, spre dreapta, pe faţa sternocostală,
separând AD de marginea dreaptă, oblică, a VD;
şanţul interventricular (separă cele două ventricule) –
situat în plan vertical, trece prin marele ax al inimii;
prezintă două segmente şanţul interventricular anterior
şi posterior; este situat între şanţul coronar şi incizura
apicală de la nivelul marginii ascuţite;
şanţul interatrial, plasat în plan vertical, vizibil numai
la baza inimii;
 Structura peretelui cardiac
Three distinctive layers:
 external epicardium
 middle myocardium
 internal endocardium

Epicardium
 outermost heart layer
 also known as the visceral layer of serous pericardium.
 Simple squamous epithelium underlined by fat

As we age, more fat is deposited in the epicardium

 this layer becomes thicker and more fatty.
Myocardium
 middle layer of the heart wall
 composed chiefly of cardiac muscle tissue.
 thickest of the three heart wall layers.
 lies deep to the epicardium and superficial to the
endocardium
Endocardium
 covers internal surface of the heart and the external
surfaces of the heart valves
 thin endothelium
 areolar CT under the endothelium
22-27
28
 Vascularizația
cordului

Blood vessels associated with the

surface of the heart. (anterior view
above/ posterior view on right)
 Arterele cordului

Vascularizaţia cordului este asigurată de arterele coronare stângă şi dreaptă.

Artera coronară stângă

Origine- ram din aortă, deasupra valvulei semilunare stângi.

Traiect: trece prin şanţul dintre a. pulmonară, aortă şi urechiuşa stângă, apoi înconjură
marginea stângă a cordului, trece în şanţul intervemtricular anterior, ajunge la vârful
cordului, trece în şanţul interventricular posterior de pe faţa diafragmatică.
Ramuri:
• ramuri pentru aortă şi trunchiul pulmonar,
• ramuri pentru A stg şi urechiuşa stângă,
• ram circumflex pentru A stg şi V stg,
• artera grăsoasă stg, a marginii stângi a lui Crăiniceanu,
• ram interventricular anterior pentru V stg, Vdr, 2/3 anterioare a septului interventricular.
 Arterele cordului
Artera coronară dreaptă
 Este ram din aortă, deasupra valvulei semilunare drepte.
 Traiect: trece prin şanţul coronar anterior partea dreapta, înconjură marginea dreaptă a
cordului, trece în şanţul interventricular posterior, ajungând până aproape de vârful cordului.
 Ramuri:
 ramuri pentru aortă şi trunchiul pulmonar,
 ramuri pentru A dr şi sept interatrial,
 artera grăsoasă dr,
 a A-V,
 a. marginii drepte,
 ram interventricular pentru 1/3 posterioară a septului interventricular.
• Tipuri de circulaţie:
• Echilibrat
• predominant dreapta
• predominant stânga
 Venele cordului
Sunt de două tipuri: superficiale şi profunde.
VENELE SUPERFICIALE: ajung în sinusurile coronare.
Vena cardiacă mare: are originea în şanţul interventricular
anterior, ajunge la vârful cordului, merge superior şi la stânga,
ajunge în şanţul coronar anterior, apoi în şanţul coronar
posterior şi se varsă în porţiunea stângă a sinusului coronar.
Vena cardiacă mică: aduce sângele din peretele inferior al V dr,
ajunge în partea dreaptă a şanţului coronar posterior şi se
varsă în porţiunea dreaptă a sinusului coronar.
Vena cardiacă mijlocie: are un traiect ascendent din şanţul
interventricular posterior spre sinus coronar.
Vena posterioară a V stg: aduce sânge de la pereţii Vstg.
Vena oblică a A stg (v. lui Marshal): aduce sânge de la peretele
post al A stg.
Sinusul venos coronar: între A stg şi V stg la nivelul şanţului
coronar posterior; are aprox. 3 cm lungime şi aprox. O,5 cm
grosime;
• VENELE PROFUNDE
34
Limfatice

• În jumătatea dreaptă limfaticele din şanţul

coronar ajung la crosa aortei şi originea a
carotide com. stângi şi în final drenează în
ganglionii mediastinali.
• În jumătatea stângă limfaticele din şanţul
interventricular anterior merg ascendent la
crosa aortei şi drenează în ganglionii traheo-
bronhici.
 Inervaţia cordului
Există fibre nervoase cardiosenzitive, cardiomoderatoare, cardioacceleratoare şi
vasomotoare, grupate în nervi cardiaci ce sunt ramuri din parasimpaticul
vagal şi simpaticul cervical.
NERVII CARDIACI AI VAGULUI (fibre preganglionare)
1. Nervi cardiaci superiori: în număr variabil 2-3; pornesc din regiunea
cervicală, sub ganglionul plexiform al vagului, coboară în dreapta cu tr.
br-cefalic iar în stânga cu a carotidă comună stângă; au anastomoze cu n.
cardiaci simpatici şi prezintă un ganglion pe traiectul lor.
2. Nervi cardiaci mijlocii: în număr variabil 2-3; pornesc de la nivelul bazei
gâtului şau din torace; se găsesc sub n recurenţi laringei; în stânga sunt
mai scurţi, iar în dreapta formează trunchiuri comune ce au raport cu tr.
brahio-cefalic.
3. Nervi cardiaci inferiori: sunt scurţi, au originea inferior de precedenţii
sau trunchi comun cu filetele bronho-pulmonare; în stânga fuzionează cu
n cardiaci mijlocii şi ajung pe faţa posterioară a atriului; în dreapta sunt
mai bine individualizaţi şi încrucişează faţa anterioară a originii ramului
drepr a tr. pulmonar.
NERVII CARDIACI AI SIMPATICULUI (fibre postganglionare
din neuronii ganglionilor simpatici cervicali paravertebrali)

1. Nervul cardiac cervical superior: ajung în plexul cardiac; se

formează din 1-2 radăcini ale ganglionilor paravertebrali
superiori; traversează regiunea carotidiană, în dreapta mergând
pe versantul postero-medial al tr brahio-cefalic, încrucişând
apoi traheea; în stânga se găsesc între a carotidă comună stângă
şi trahee.
2. Nervul cardiac cervical mijlociu: ajung în plexul cardiac; se
formează din 2 radăcini ale ganglionilor paravertebrali mijlocii
sau din ansa nervoasă a lui Drobnic şi Toma Ionescu; au un
traiect paralel cu precedenţii sau chiar fuzionează cu aceştia;
încrucişează faţa posterioară a crosei aortice.
3. Nervul cardiac cervical inferior: ajung în plexul cardiac; se
formează din 2-3 radăcini ale ganglionilor paravertebrali
inferiori, din ganglionul stelat sau din ansa lui Vieussens; vor
încrucişa versantul postero-medial al crosei aortice.
PLEXURI CARDIACE

Nervii cardiaci converg într-un ansamblu nervos format din

plexurile cardiace anterior şi posterior.
Plexul cardiac anterior: format din nervii ce vin anterior şi
posterior de aortă (pre şi retroaortic) – nervii cardiaci vagali
superiori şi nervii cervicali superiori.
Plexul cardiac posterior: format din nervii ce vin posterior de
bifurcaţia tr. Pulmonar şi sinusul transvers al pericardului –
nervii vagali mijlocii şi inferiori şi nervii cervicali toţi (cu
excepţia nervului cervical superior stâng).
22-39
Sympathetic Innervation
Sympathetic innervation increases the rate and the force of heart contractions
arises from T1-T5 segments of spinal cord
enter sympathetic trunk, ascend and pass through ganglia
travel through heart via cardiac nerves

Parasympathetic Innervation
Parasympathetic innervation decreases heart rate, but tends to have no effect
on the force of contractions, except in special circumstances
comes off of the medulla oblongata
via right and left vagus nerves (CN X)
 Heart Sounds
One heart beat is described as “lubb-dupp”
S1 “lubb”: This is the closing of the AV valves: Mitral
and Tricuspid
Marks the beginning of ventricular contraction
(beginning of systole)
S2 “dupp”: This is the closing of the Pulmonary and
Aortic valves
Occurs at the beginning of ventricular filling (end
of systole)
 PROIECTIA INIMII LA NIVELUL PERETELUI ANTERIOR TORACIC

Aria matitatii cardiace relative reprezinta proiectia întregii fete sternocostale la nivelul pe-retelui anterior
toracic, inclusiv portiunile acoperite de marginile anterioare ale pulmonilor (si care nu pot fi determinate
prin examen clinic – percutie). Aria se delimiteaza unind prin linii curbe (cu con-cavitatea spre centrul zonei
de proiectie) patru puncte extreme:
 inferior în dreapta, a VI-a articulatie condrosternala dr. (la marginea laterala a sternului);
 superior în dreapta, al III-lea cartilaj costal dr., la 1 cm de marginea laterala a sternului;
 superior în stânga, al II-lea spatiu intercostal stg., la 2 cm de marginea laterala a sternului;
 inferior în stânga, socul apexian (vârful inimii – spatiul V intercostal stg. pe linia medio-claviculara).

Portiunea din fata sternocostala ce vine în raport cu peretele anterior toracic fara interpune-rea marginilor
anterioare ale pulmonilor poarta numele de aria matitatii cardiace absolute si poate fi determinata prin
percutie. Limitele sale sunt:
 medial (la dreapta): marginea stânga a sternului;
 superior si la stânga: proiectia marginii anterioare a pulmonului stg. – o linie curba cu concavitatea
inferior si medial, ce uneste cartilajul costal IV din stg. cu proiectia vârfului cordului; I
 inferior: matitatea cardiaca se continua fara o distinctie clara cu matitatea lobului stg. al ficatului;
proiectia întinzându-se pâna în dreptul cupolei diafragmatice ~ spatiul V intercostal stâng.
Proiectia inimii pe coloana vertebrala

Cordul se proiecteaza posterior în dreptul vertebrelor T4 –

T8; acestea sunt cunoscute sub numele de vertebrele
cardiace ale lui Giacomini:

• T4 este vertebra vaselor mari (arteriale) de la baza inimii;

• T5 este vertebra infundibulului pulmonarei;
• T6 este vertebra atriala:
• T7 este vertebra ventriculelor;
• T8 este vertebra vârfului inimii.
 Proiectia orificiilor cordului la nivelul peretelui anterior toracic

Este greu de efectuat la omul viu, din cauza permanentelor miscari pe care le
presupune ciclul cardiac. De aceea se foloseste o schema simplificata, ce
are la baza cartilajul costal III stg. Cu exceptia proiectiei orificiului
pulmonarei, ce este aproape orizontal, proiectiile celelaltor trei orificii
sunt oblice spre inferior si dreapta.
orificiul arterei pulmonare se proiecteaza orizontal, pe marginea superioara a
cartilajului costal III stg, jumatate pe stern, jumatate pe cartilaj; orificiul
aortic se proiecteaza pe jumatatea stânga a liniei ce uneste a treia
articulatie condrosternala stânga cu cea de-a patra, însa din dreapta.  
orificiile atrio-ventriculare se proiecteaza pe linia ce uneste cartilajul costal
III din stânga cu extremitatea anterioara a spatiului V intercostal din
stânga, valva tricuspida pe jumatatea dreapta a liniei iar bicuspida pe
jumatatea stânga a liniei.
Focare de auscultatie ale valvelor cardiace

Reprezinta acele zone ale peretelui toracic unde zgomotele fiecarei valve pot fi
percepute cu maximum de intensitate si claritate. Nu se suprapun zonelor de
proiectie a orificiilor, în primul rând deoarece propagarea acestor zgomote se
face în directia curgerii jetului sanguin prin respectiva valva.
Valva tricuspida se ausculta pe linia mediosternala, în dreptul celui de-al V-lea
cartilaj cos-tal (aproximativ în vecinatatea zonei de proiectie).
Valva mitrala se ausculta la vârful inimii.
Valva pulmonara se ausculta în spatiul II intercostal stâng, la marginea stânga a
sternului (parasternal).
Valva aortica se ausculta în spatiul II intercostal drept, parasternal. Se mai
foloseste si un focar aortic accesoriu (focarul Erb), în spatiul III intercostal
stâng, parasternal.
Proiectia pericardului la nivelul peretelui anterior toracic

Este mai larga decât aria matitatii cardiace relative. Folosim

tot patru puncte, unite între ele prin linii curbe cu
concavitatea spre centrul ariei:
• inferior în dreapta, cartilajul costal VI dr., la 2 cm de
marginea sternului;
• superior în dreapta, cartilajul costal II dr., tot la 2 cm
lateral de marginea sternului;
• superior în stânga, prima articulatie sternocondrala stg.;

• inferior în stânga, vârful inimii.

47
49
50
 Terminology
Systole: The contraction of the heart muscle,
especially the ventricle
Diastole: The relaxation of the heart muscle.
Cardiac Cycle: A complete heartbeat
consisting of systole and diastole of both
atria plus systole and diastole of both
ventricles.