MINISTERUL EDUCAȚIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAȚIONALĂ DIN MOLDOVA

FACULTATEA RELAȚII INTERNAȚIONALE,ȘTIINȚE POLITICE ȘI
JURNALISM

Tipologia și clasificarea
amenințărilor și
provocărilor la adresa
securității internaționale
Autor: Tatiana Busuncian
Dr. , lector universitar

Chişinău, 2021
 Conținuturi; Obiective de referință; Termeni cheie

Conținuturi:
 
1. Noțiunea de amenințare la adresa securităţii internaţionale
2. Tipologia amenințărilor la adresa securităţii internaţionale
3. Noile amenințări asupra păcii și securității internaționale
 
Obiective de referință:
 
 să definească noțiunea de amenințare la adresa securităţii internaţionale;
 să analizeze tipologia amenințărilor la adresa securităţii internaţionale;
 să conștientizeze gradul de risc al fiecărui tip de amenințare
 să facă cunoștință cu literatura în domeniu și să se familiarizeze cu sistemul de
evaluare.
 
Termeni-cheie:
tipologie, clasificare, provocări, amenințări, securitate internațională, noțiuni.
 Definiția la noțiunea de amenințare la adresa
securității internaționale
Ameninţarea de-a lungul
timpului a fost permanent Denumită ca atare sau nu
prezentă în relaţiile dintre „ameninţare”, fie că a fost
oameni, că şi-a perfecţionat exprimată prin cuvinte, fie prin
formele şi metodele specifice, gesturi, întotdeauna a
stând la baza cauzelor
reprezentat un pericol potenţial.
nenumăratelor stări conflictuale
care au umbrit evoluţia societăţii În limba română cuvântul
omeneşti. „ameninţare” provine din
latină: „minatio, -onis”, cu
sensul actual. Aceeaşi bază
etimologică o are şi termenul
francez „menace” care
semnifică „o intenţie ostilă
vizând intimidarea”.
Definiția la noțiunea de amenințare la adresa
securității internațională

În accepţiune anglofonă ameninţarea

reprezintă o „expresie a intenţiei de a impune
dezavantaje sau atingeri unei persoane prin
mijloace de coerciţie sau constrângere”. O
definiţie apropiată de cea mai de sus o oferă
şi dicţionarele germane care o prezintă drept
„acţiunea de a pune pe cineva într-o situaţie
periculoasă, sau ceva care să pericliteze
situaţia unei persoane”. În schimb, prin
ameninţare în limba rusă se înţelege „o
acţiune psihică asupra unei persoane în
scopul de a o pune să îndeplinească cerinţele
stabilite de altcineva”.
 Tipuri de amennințări
Începutul secolului XXI este marcat de transformări ale mediului de securitate, iar momentul care
reprezintă repere în istoria lumii referitoare la securitate, în mod evident, potrivit opiniilor unor specialişti
a fost atacul terorist de la New York din data de 11 septembrie 2001. De la acest eveniment, mondializarea
interesului de securitate, adică de globalizare a securităţii a căpătat o importanţă vizibil crescută, dar şi noi
abordări la nivelul tuturor organismelor internaţionale

Amenințăr Amenințări
i politice economice

Ameninţăr Ameninţăr
Sfera relaţiile internaţionale între state este conturată de fenomenul globalizării care în
prezent este un fenomen ireversibil, aducând atât beneficii cât şi dezavantaje. Fenomenul
globalizării este complex, acesta manifestându-se pe cinci dimensiuni importante ale vieţii,
astfel: politic, economic, social, tehnologic şi mediu
 c
ţ g p
a
r ă
r
u o
v l Ameninţări politice
e
i e i
Stabilitatea politică
r t a fiecărui stat în parte generează stabilitatea regională şi,
p
implicit, stabilitatea
o d
n i politică mondială. Dar istoria omenirii şi mediul actual de
securitate mondială e cdovedesc faptul că idealul de stabilitate politică mondială nu
t i
l ă
poate fi atins. nÎn ogeneral, ameninţările politice sunt generate de acţiuni de natură să
p
încalce ordinea
r d de drept
r ş a unui stat sau a unor organizaţii internaţionale. Astfel de
acțiuni sunt:o i , i
d f
c e
u e
a c
c r
r o
e i
t e n
e e o
u m
f
n i
e o
e c
c r
o ă
t g
r
e a
n i a
n i
d u
e s
u n
g m
c o
a e
La nivelt politic r se disting ameninţări de origine ideologică sau naţională
i l
care, lai rândul
a lor,
s pot fi intenţionale şi structurale
v n
 Amenințările intenționale

încălcarea drepturilor omului prin instituirea şi

menţinerea diferitelor forme de regimuri politice
(dictatorial, fundamentalist)

nerecunoaşterea identităţii, suveranităţii şi indivizibilităţii

a unor state de către alte state
acţiuni ale unor grupări etnice ostile statului ce au ca rol
sunt să aducă atingere suveranităţii şi indivizibilităţii statelor
generate respective
de: sprijinirea unor formaţiuni
amestecul în afacerile interne ale unui stat de către alt
stat

neaplicarea unitară şi echitabilă a criteriilor pentru

includerea tuturor statelor care intenţionează să facă parte
din diferite organizaţii internaţionale de securitate

sprijinul plurivalent oferit unor grupări politice

antistatale
 Amenințările structurale

Ameninţările structurale derivă din evoluţia sistemului social global în care anumite entităţi
pot deveni anacronice în ansamblul relaţiilor bilaterale. Ele apar atunci când principiile
organizatoare ale două state se contrazic între ele, într-un context în care nu-şi pot ignora
existenţa reciprocă. Așa dar, ameninţările structurale pot avea la bază unele incompatibilităţi
dintre diferite structuri supranaţionale şi statele din compunerea acestora. Integrarea în anumite
structuri de securitate comportă riscuri de genul:

transferul de prerogative naţionale către structura integratoare

situaţie care poate fi percepută ca o pierdere de suveranitate

impunerea unui sistem de norme comune, nu întotdeauna compatibil cu cel specific

naţional

crearea de instituţii destinate legăturii cu organismele supranaţionale, care

funcţionează după norme nearmonizate cu legislaţia statelor pe teritoriul cărora
fiinţează
 Ameninţări politice

La nivelul relaţiilor dintre state, ameninţările de ordin structural pot viza:

- cosuveranitatea asupra unor teritorii;
- subordonarea unor partide organizate pe criterii etnice de pe teritoriul
altor state;
- extrateritorialitatea legislativă.

Gama ameninţărilor de natură politică se completează permanent cu noi

forme şi tehnici. Contracararea acestora este o activitate neîntreruptă, care
presupune metode adecvate şi acţiuni tip „Joint
 Amenințări economice
Economia de piaţă la acest moment reprezintă singura formă de dezvoltare şi prosperitate
economică a fiecărei ţări, chiar dacă aceasta prezintă riscuri. Totodată, economia de piaţă
stimulează dezvoltarea şi creşterea atât a competivităţii, producţiei, consumului, cât şi a
schimburilor economice între state. Prosperitatea şi dezvoltarea economică a unei ţări
reprezintă unul din pilonii de putere politică a acestuia în interior, dar şi în relaţiile externe cu
alte state. Amenințările economice sunt determinate de o gama variată de factori cum ar fi:

impunerea unor politici economice de natură să ducă la pauperizarea populaţiei şi

îmbogăţirea unor categorii sociale, generând totodată şi ameninţări sociale

aplicarea unor jocuri de piaţă ce contravin principiului concurenţei loiale

monopolul asupra resurselor şi materiilor prime

precum şi unui anumit palier de piaţă

raportul disproporţionat dintre resurse limitate şi creşterea demografică, aspect ce

determină migraţia populaţiei către ţările prospere

disparităţile de dezvoltare economică regionale, dar şi în cadrul aceluiaşi stat,

aplicarea unor politici economice nerealiste
 Ameninţări economice
Dezvoltarea economică a statului este în strânsă corelaţie cu capabilităţile
militare ale acestuia, situaţie care determină nu numai stabilitatea şi securitatea
pentru statul însuşi, dar şi pentru securitatea regională şi chiar globală.
- Ameninţările economice sunt un catalizator pentru alte tipuri de ameninţări,
aducând cu ele la pachet ameninţări politice, sociale şi/sau de mediu
- Problemele sărăciei şi subdezvoltării, ale marilor discrepanţe economice şi
sociale la scară planetară au dominat dezbaterile summit-urilor de la Monterrey
şi Johannesburg.
- Abordarea problemelor sociale la scară globală ţine de drepturile şi libertăţile
cetăţeneşti, de valorile democraţiei.
- Există o legătură directă între democraţie şi dezvoltarea economică şi socială a
unei naţiuni. Nu poate exista o democraţie dezvoltată într-o ţară săracă.
- Ameninţările economice pot fi considerate ca un atac la adresa securităţii în
condiţiile în care acţiunea externă conştient dirijată duce la pierderi materiale,
presiuni asupra diferitelor instituţii şi chiar prejudicii substanţiale asupra sănătăţii
şi longevităţii populaţiei statului ţintă.
 Ameninţări militare
Ameninţările militare au fost considerate, în trecut, ca fiind principalul tip de
ameninţare la adresa securităţii globale.
- Acțiunea militară a unui stat împotriva altui stat produce fără echivoc pierderi
economice şi umane, uneori irecuperabile.
- Termenul de război hibrid a apărut pentru prima dată în articolele de
specialitate în anul 2006, după confruntarea din Liban dintre Israel şi
Hezbollah. Acest tip de război hibrid s-a apreciat că a fost utilizat de Rusia în
cazul anexării Crimeei (2014), NATO considerând că această anexare este
nelegală atât din perspectiva relaţiilor internaţionale, cât şi din perspectiva
metodelor utilizate.
- În cazul crizei din Ucraina această formă de război modern este utilizată de
către Rusia prin atacuri cibernetice, precum şi prin manevrarea unor soldaţi
care folosesc armament modern şi care nu poartă însemne militare, aceştia fiind
greu de identificat din ce armată fac parte, putând exista erori în distingerea
combatanţilor de populaţia civilă (de aceea sunt considerate forţe de gherilă sau
mercenari). La toate acestea se mai adaugă şi manipularea minorităţilor ruseşti
din Ucraina de către Rusia, sporind astfel pericolul acestui conflict.
 Ameninţări militare

- Purtarea unui război hibrid reprezintă o amenințare gravă la securitatea

globală, întrucât contracararea acţiunilor unui astfel de război este greu de
realizat, datorită caracterului iminent şi nepredictibil de producere a
acestor acţiuni, dar şi din punct de vedere al legalităţii şi legitimităţii
ducerii unui astfel de război.
- Dezvoltarea tehnologiilor militare a generat conceptul de Războiul bazat
pe reţea (RBR), care este un concept operaţional specific societăţii
informaţionale, „care se bazează pe superioritatea informaţională, definită
de capacitatea forţelor proprii de a colecta, prelucra şi disemina un flux
neîntrerupt de informaţii, concomitent cu perturbarea capacităţii
inamicului de a realiza aceleași activități”.
- Războiul bazat pe reţea a fost folosit în Irak şi în Afganistan şi a
evidenţiat facilităţile capabilităţilor de reţea, dar a adus în egală măsură şi
vulnerabilităţile generate de purtarea unui astfel de război, cum ar fi
atacurile cibernetice, creşterea dependenţei de tehnologie şi accesul la ea,
costurile foarte mari în vederea achiziţionării unor astfel de tehnologii.
 Ameninţări sociale

- Amenințările sociale sunt generate de politica pe care statele o duc în interiorul lor,
dar şi în relaţiile cu alte state.
- Amenințările sociale îşi au originea în interiorul statului, iar lipsa unor soluţii în
acest sens din partea statului creează premise clare de externalizare, acestea
devenind ameninţări sociale la nivel regional sau global.
Nemulțumirile sociale de orice natură perturbă securitatea naţională, iar
nerezolvarea sau întârzierea soluţionării conflictelor de ordin etnic, religios, de
muncă, de asigurări sociale etc. reprezintă un factor de instabilitate a statului
respectiv. În ultimele decenii s-a observat că o sursă de ameninţare a mediului de
securitate globală o reprezintă conflictele de natură:
 etnic-religioasă, fapt ce a determinat comunitatea internaţională să se implice
direct şi activ în găsirea de soluţii;
 prin abordarea unor stategii de natură să contracareze astfel de conflicte şi să le
prevină în viitor.
În prezent, conflictele etnice iau naştere ca urmare a dezvoltării fenomenului de
extremism etnic care are cauze multiple. Sursa ameninţărilor sociale este diferită de
la stat la stat, motiv pentru care predictibilitatea lor nu este deloc facilă.
 Ameninţări de mediu
- Protecția mediului reprezintă o problemă de interes comun pentru întrega
omenire.
- Dezvoltarea industriei, precum şi exploatarea neraţională şi necontrolată a
resurselor naturale au atras degradarea mediului, ce s-a manifestat prin
dezechilibre naturale, care din nefericire au un caracter transfrontalier şi iminent.
- Încălzirea globală este provocată de acumularea în atmosferă a unor cantităţi
periculoase de gaze, care au ca efect subţierea stratului de ozon, determinând
producerea „efectului de seră”. Acest efect de seră aduce fenome catastrofale ca
topirea calotelor polare, ridicarea nivelului mărilor, pierderea fertilităţilor solurilor.
- Se apreciază că ameninţarea cea mai mare pentru umanitate în următorii 30-50 de
ani va fi lipsa resurselor de hrană. Ca urmare a afectării solului, producerea hranei
prin agricultură este pusă în pericol. La acestea se mai adăugă: creşterea
demografică; transferul sau exportul ilegal al deşeurilor (substanţelor periculoase);
catastrofele naturale de intensitate mare; acumulările necontrolate şi
destabilizatoare de forţe, echipamente şi tehnică de luptă, care prin utilizare
produc degradarea mediului; amplificarea evenimentelor şi infracţiunilor la adresa
mediului; limitarea accesului statelor subdezvoltate la tehnologii nepoluante pentru
mediu etc.
 Ameninţări cibernetice

- Dezvoltarea sistemului informatic, în ultimele două decenii, ca urmare a evoluţiei

tehnologiilor digitale a condus facilitarea muncii în birouri, ajungându-se la
utilizarea acesteia la nivel instituţional, inclusiv la nivel strategic.
- Spaţiul cibernetic se caracterizează prin lipsa frontierelor, dinamism şi anonimat,
generând deopotrivă atât oportunităţi de dezvoltare a societăţii informaţionale
bazate pe cunoaştere, cât şi riscuri la adresa funcţionării acesteia (la nivel
individual, statal şi chiar cu manifestare transfrontalieră).
- Domeniul securităţii cibernetice a început să capete noi dimensiuni odată cu
creşterea gradului de automatizare a prelucrării datelor, informaţiilor şi
cunoştinţelor, extinderea şi amplificarea ameninţărilor cibernetice.
- Evoluția contextului geopolitic a impus o nouă paradigmă a culturii securităţii
naţionale, în care dimensiunea cibernetică capătă o importanţă crescândă alături
de celelalte domenii care vizează securitatea naţională.
- Alături de beneficiile incontestabile pe care informatizarea le induce la nivelul
societăţii moderne, ea introduce şi vulnerabilităţi, astfel că asigurarea securităţii
spaţiului cibernetic trebuie să constituie o preocupare majoră a tuturor actorilor
implicaţi, mai ales la nivel instituţional, unde se concentrează responsabilitatea
elaborării şi implementării unor politici aplicate domeniului de referinţă.
 Ameninţări cibernetice

În prezent, spaţiul cibernetic are un caracter global, care este în permanentă

dezvoltare permiţând comunicarea şi relaţionarea persoanelor din orice ţară, fără
restricţii de frontieră. Totodată, reprezintă şi o infrastructură critică, având în
vedere faptul că prosperitatea economică şi securitatea unor state dezvoltate se
bazează pe sistemul informatic. Astfel, asigurarea securităţii spaţiului cibernetic
reprezintă o prioritate în cazul ţărilor dezvoltate ca SUA, Germania, Anglia,
Canada etc. De asemenea, reţelele de socializare din mediul virtual reprezintă o
sursă de recrutare de noi adepţi către grupările teroriste, mai ales din rândul
tinerilor.

Concluzii
Sfera relațiilor internaţionale dintre state este conturată de fenomenul
globalizării care în prezent este un fenomen ireversibil, aducând atât beneficii cât
şi dezavantaje. Fenomenul globalizării este complex, acesta manifestându-se pe
cinci dimensiuni importante ale vieţii, astfel: politic, economic, social, tehnologic
şi mediu.
 În concluzie:
Lumea de mâine ar trebui să fie o proiecţie a celei din prezent. Cu
siguranţă că în anii care vor urma tendinţele care se manifestă acum, lăsate
la voia întâmplării, vor putea să se maturizeze, transformându-se în
pericole directe sau, cu aportul tuturor actorilor internaţionali, vor fi
eliminate de pe marea scenă a lumii.
Totul depinde de modul cum înţelegem şi reuşim să pregătim prezentul
pentru viitor.
Percepţia reală şi reacţia adecvată la ameninţările existente sau
emergente la adresa securităţii reprezintă doar un demers al acestei
activităţi cu o importanţă majoră în întărirea încrederii dintre state.
Aceasta este o condiţie sine-qua-non a realizării spiritului de echipă în
lupta împotriva tarelor secolului XXI şi construirea unui sistem de
securitate internațional stabil.
Progres social şi prosperitate economică fără securitate nu vor putea
exista, iar lumea, pe zi ce trece, devine tot mai conştientă de această
axiomă.
 Sarcini de
autoevaluare:

 
 Interpretați noțiunea de amenințare la adresa securităţii
internaţionale.
 Analizați și estimați tipologia amenințărilor la adresa
securităţii internaţionale.
 Determinați și argumentați gradul de risc al fiecărui tip de
amenințare.
 Evaluați noile amenințări asupra păcii și securității
internaționale
 Teme pentru lucrul
individual:
1. În baza clasificărilor prezentate, estimarea tipologiei amenințărilor la
adresa securităţii internaţionale.
2. Argumentarea gradului de risc al fiecărui tip de amenințare.
3. Identificarea noțiunii de amenințare la adresa securităţii
internaţionale.
4. Evaluarea noilor amenințări asupra păcii și securității internaționale.
5. Proiectarea într-un tabel a amenințărilor intenționale şi structurale.
6. Analiza perspectivei prevenirii și soluționării noilor amenințări prin
dezvoltarea capacităților de cercetare și analiză a principalelor
probleme de securitate.
7. Evaluarea obiectivă a riscurilor și amenințărilor de securitate,
identificarea mijloacelor de prevenire și combatere, stabilirea
cadrului de colaborare internațională.
 Bibliografie selectivă:

1. Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Mic dicţionar academic, A-C. Bucureşti, 2001.
Editura Univers Enciclopedic, p. 67.
2. Alexandrescu Gr. Amenințări la adresa securității. București, 2004. Accesibil la:
http://cssas.unap.ro/ro/pdf_studii/amenintari_la_adresa_securitatii.pdf [Accesat 24.09.2021].
3. Balaban C. Gh. Securitatea și dreptul internațional, Provocări la început de secol XXI, București, Editura
C.H. Beck, 2006, p. 318.
4. Buzan B. Popoarele, statele și teama. Ed. Cartier, Chișinău 2012.
5. Chiba M. Noi amenințări la adresa securităţii globale, pag. 110. Accesibil la:
http://www.spodas.ro/revista/index.php/revista/article/viewFile/179/178 [Accesat 24.09.2021].
6. Dictionaire de la Langue Francaise. Paris, 1995. Editura Alpha, p. 813.
7. Ene D. Amenințări la adresa păcii și securităţii în epoca contemporană. Accesibil la:
http://www.arduph.ro/domenii/protectie-persoane-si-bunuri/in-caz-de-conflict-armat/amenintari-la-adresa-
pacii-si-securitatii-in-epoca-contemporana/
[Accesat 24.09.2021].
8. Frunzeti T. Globalizarea securităţii. București, 2007. Ed.Militară.
9. Ionescu V. Dicţionar latin-român, Ed. II, Editura Orizonturi, f.a., p. 132.
10. Mureşan L. Pop A., Bonciu F. Studiul nr.4 - Politica europeană de securitate şi apărare - element de
influenţare a acţiunilor României în domeniul politicii de securitate şi apărare, Institutul European din
România – Studii de impact (PAIS II), Bucureşti, 2004.