Tema: Stratificarea socială

Sociologie generală
 Definiții

În sens general, stratificarea socială reprezintă procesul de intrare a

indivizilor sau grupurilor în statutul, ce redă o anumită poziție socială
aflată în cadrul unei ierarhii ce are capacitatea impunerea unor relații de
subordonare sau supraordonare.
În sens sociologic, stratificarea socială reprezintă un proces, prin
intermediul căruia, structura oricărui grup se diversifică și este ordonată în
diferite straturi după diferite grade de prestigiu, de proprietate și de putere.

În același timp, prin acest concept sunt desemnate și evaluate criteriile de

clasificare: putere, venituri, ocupații, prestigiu social, statut social, nivele
instructive, mediu rezidențial etc.
Elementul primordial care operaționalizează acest concept este statutul
social al persoanei, care-i permite acestuia să se includă în diverse clase
sociale: superioară, de mijloc și inferioară.
 Criterii de stratificare

• Din perspectiva empirică prin utilizarea următoarelor criterii, putem clasifica

indivizii:
1. Prestigiul (cr., psihosociologic).
2. Puterea politică (cr., politologic).
3. Influența personală (cr., economic și psihosociologic).
4. Statutul economic (cr., economic și psihosociologic).
5. Importanța funcțională a ocupației (cr., axiologic și praxiologic).
6. Accesibilitatea socială a poziției (cr., psihologic și sociologic).
7. Identificarea de grup, ideologia (cr. , ideologic și psihosociologic).
8. Resursele economice, nivelul de consum calitatea vieții (cr., economic).
9. Atributele culturale, stil de viață (cr., cultural axiologic și educațional).
10. Educația – nivelul de instruire ( cr., educațional, axiologic și cultural).
 Forme tipice ale stratificării

• Stratificare economică – se referă la inegalitatea statutelor economice ale

membrilor societății, fiind resimțit prin inegalitatea veniturilor, standarde
economice inegale legat de grad de înstărire, înavuțirea unora față de alții.
• Stratificare politică – din perspectiva autorității și prestigiului formează anumite
grupuri suprapuse ierarhic a unor categorii sociale, cum ar fi conducătorii și
supușii, conducătorii și subalternii.
• Stratificare ocupațională – are determinări subiective și obiective și depinde de
potențialul aptitudinal al fiecărui individ, dar și de natura atitudinilor, intereselor,
trebuințelor și idealului pe care-l are această persoană. Devine forma cel mai des
cercetată, deoarece toate problemele diferitor categorii de cetățeni sunt legate de
valorile angajaților/ angajatorilor. Adesea este cercetat prestigiul ocupațional,
valoarea financiară pe piața muncii a acestora, etc.
 Diferențierea și diversificarea socială

Diferențierea socială se datorează factorilor natural – subiectivi și sociali,

care - i diferențiază pe oameni după diverse criterii: activitate desfășurată, modul de a
fi, de a se comporta, de a se consuma, nivelul aspirațiilor și trebuințelor,
atitudinea față de propria persoană, muncă și societate, factori ce influențează
anumite modele de comportament, profesie, cultură, politică etc. Acestea pot fi
observabile doar din perspectiva dimensiunii verticale, a structurii și a statutului
social.
Diversificarea socială – ansamblul de procese sociale generate de consecințele
dezvoltării social – economice și ale revoluției tehnico - științifice asupra evoluției
sistemului instituțional și diviziunii sociale a muncii. Aceste procese au loc doar
prin dimensiune orizontală, a structurii sociale și dau naștere la o varietate de
structuri profesionale.
Nota comună a diversificării este diversitatea și egalitatea socială, iar a
diferențierii - diversitatea și un proces de adâncire a inegalității sociale.
 Repartizarea respondenților după mărimea averii lor

Rezultatele studiului sociologic „Statutul și rolul omului în societatea moldovenească” (august – noiembrie
2013) %

Suma proprietății Total respondenți urban rural

Pană la 50 mii lei 47,0 36,5 55,0

De la 50 mii lei – 100 mii 26,0 26,9 25,3

lei
De la 100 mii lei – 500 19,1 24,2 15,1
mii lei
De la 500 mii lei – 1 mil. 6,1 9,5 3,6

De la 1 mil. lei – 10 mil. 1,5 2,3 0,9

lei
10 mil. lei și mai mult 0,4 0,6 0,1
 Caracteristici economice I
În funcție de suma averii au fost identificate 5 grupuri de persoane, care
diferă între ele în funcție de suma averii:
Grupul I – 47,0 au indicat că valoarea bunurilor intră în suma de până la 50
mii lei. Pentru 43,3% le ajung surse doar pentru strictul necesar, pentru 35% nu le
ajung nici pentru strictul necesar, 16,6%le ajung pentru trai decent, dar nu-și pot
permite procurarea unor bunuri scumpe. Tineretul reprezintă – 23,4%, iar
persoanele de peste 50 de ani – 30,1%.
Grupul II – 26% (de la 50 mii lei – 100 mii lei). Din aceste venituri: 46%
au resurse care le ajung pentru strictul necesar, 24,6% agoniselile le asigură un trai
decent, dar nu-și pot cumpăra obiecte mai scumpe. 14% spun că veniturile nu le
ajung nici pentru strictul necesar și 14% reușesc să cumpere unele lucruri mai
scumpe dar cu restricții în alte domenii. Cel mai numeros grup de vârstă (39%)
cuprinde vârsta 40 – 49 ani.
Grupul III – 19,1% valoarea venitului de la 100 mii lei – 500 mii lei . Din
aceste venituri: 36,7% au declarat că ai au venituri care le ajung numai pentru
strictul necesar, 28,8% veniturile le ajung pentru un trai decent, dar nu-și pot
permite cumpărarea unor bunuri mai scumpe. 38,9% dintre aceștia au vârsta 30- 49
ani, 28,2 au vârsta 50 – 63 ani și 20 % sunt tineri cu vârsta de 18 – 29 ani.
 Caracteristici economice II

Grupul IV - valoarea estimată de la 500 mii lei – 1 milion de lei. 36%

consideră că au venituri modeste – le ajung numai pentru satisfacerea strictului
necesar și 35% au câștiguri care le permit să-și satisfacă toate trebuințele lor și pot
face unele economii. 58% dintre aceștia au vârsta de 30- 49 ani.
Grupul V - de la 1 milion de lai șa 10 milioane de lei. Din totalul populației
chestionate formează doar 1,5%. Pentru 65% dintre aceștia veniturile le permit
satisfacerea necesităților pentru a avea un trai decent, își pot cumpăra și obiecte mai
scumpe. 82% cuprind grupul de vârstă 30- 49 ani. Studiile: 53% medii generale,
23,5 studii superioare, 17,6% - general obligatorii.
Grupul VI – 10 milioane și mai mult. Doar 0,4%. Pentru jumătate din cei
chestionați aceste venituri le sunt suficiente pentru a avea o viață decentă, fără a se
limita la ceva. Iar cealaltă jumătate consideră că veniturile nu le permit satisfacerea
tuturor trebuințelor pentru că nu-și pot procura bunuri mai scumpe. Studii:
superioare -25%, medii de specialitate – 25%, medii generale – 25% și general
obligatorii – 25%.
 Valoarea salariului/ pensiei

Salariul mediu Salariu mediu/ pensia RM Salariu mediu/ pensia RO

Danemarca 3260 euro Nordul Moldovei 5200 Cluj – Napoca 13.000 lei
/1400 lei mdl /4900
Elveția 4500 euro Centrul Moldovei 6000/ Timișoara 12.300/4400
1700 lei
Irlanda 2520 euro Sudul Moldovei 4200/1300 București 15.00/4900 lei
lei mdl.
Austria 2324 euro Tiraspol 3900/1200 Craiova 10.000/5500
Germania 2300 euro Râmnicu Vâlcea
11300/5500
Franța 2300 euro Vatra Dornei 8600/4400
Italia 1750 euro Constanța 9000/4400
Spania 1750 euro
 Concluzie

Aceste grupuri existente contribuie la accentuarea diferențierii clasice

manifestate între diferite clase sociale. Consecințele sociale ale proceselor
macroeconomice se raportează la reducerea motivării de a munci din cauza
nivelării plății muncii a lucrătorilor la diferite specialități și grad de
calificare în condițiile când în societate domină un nivel jos/mic al plății
muncii.
de ex., salariul mediu