Tipuri si structuri familiale

 Pînă în prezent nu există o

tipologie unanim acceptată
personalităţii,iar familia este o
formaţiune şi mai
complexă,pentru că ea
întruneşte cîteva personalităţi
diferite,dar şi variate.
 Taxonomia familiei
După mobilitatea
socială sau gradul • familii muncitoreşti,
de stratificare a ţărăneşti sau de intelectuali.
populaţiei
Din punct de vedere
al influenţei familiei • familii favorabile sau
asupra educaţiei nefavorabile.
copiilor

După venitul • familii cu un venit mare,

soţilor. mediu, minim.
 După • familii active şi
mobilitatea
socială familii pasive.

Familii stabile şi familii instabile;

conflictuale şi nonconflictuale...
 familie
funcţională familie
disfuncţională
 I. Aluaş şi T. Rotariu
 familii fără pensionari non-agricoli”,
 „cu pensionari non-agricoli”,
 „familii pur ţărăneşti”
 „familii mixte”,
 „familii nonţărăneşti”.
 După valorile şi stilul de viaţă al soţilor, întâlnim următoarea
clasificare la M. Matscovskii şi M. Gurco (1986):

 familii tradiţionale orientate spre valori

familiale;
 familii în care soţii sunt orientaţi spre cariera
profesională şi dezvoltarea personalităţii .
 familii orientate preponderent spre distracţie.
După criteriul condiţii specifice de viaţă :

Familiile în care soţii, datorită dificultăţii de a găsi o slujbă în aceeaşi localitate

cu rezidenţa, locuiesc în localităţi diferite şi se vizitează reciproc. –familie
migrantă

Familiile studenţeşti -Terminarea studiilor, angajarea în câmpul muncii şi în

perspectivă realizarea profesională constituie spiritul familiei studenţeşti. Dispunând
de un potenţial major de „adaptare” reciprocă a soţilor, familiile date se caracterizează
printr-un grad înalt de emoţionalitate, activitate şi coeziune. De obicei, aceste familii
sunt cele mai progresive, tinerii fiind mult mai deschişi către tot ce-i nou.
 2. Taxonomia familiei după criterii relevante
pentru sociologie

 După criteriul de rudenie:

 Familii nucleare simple,soţ-soţie.
 Familii extinse:în care sînt cuprinse două sau mai multe
generaţii,de obicei puterea de decizie îi revine părinţilor.
 După criteriul rezidenţial:
 Familii patrilocale,care s-a stabilit în casa părinţilor.
 Familii ambilocale:familia locuieşte succesiv cînd la
părinţii soţului,cînd la cei ai soţiei.
 Familii avuncolocale:familia locuieşte la unul din unchii
soţului sau ai soţiei.
 După criteriul de moştenire:
 Familii matriliniare: transmiterea rudeniei are loc numai prin
femeie.
 Familii patriliniare: transmiterea rudeniei numai prin tată.
 După criteriul conjugalităţii:
 Familii complete,cu ambii parteneri şi copiii acestora.
 Familii incomplete în care unul din parteneri lipseşte (familii
monoparentale).
 Familii recompuse, bazate pe recăsătorirea unuia dintre membri.
 Familii infertile, fără copii.
 Familii mici, cu unul sau doi copii.
 Familii cu număr de copii mediu, trei sau patru.
 Familii numeroase, cu patru şi mai mulţi copii.
 După criteriul:gradul de concentrare a puterii şi de
luare a deciziilor:
 Familii egalitare sau democratice,ambii soţi au putere de
decizie.
 Familii autoritare,în care puterea de decizie aparţine unui
singur membru.
 După statutul social al părinţilor sau soţilor:
 Familii omogene,cu statut apropiat sau chiar la fel.
 Familii heterogene,în care soţii au statut social total
diferit.
 Alte forme de menaje

 ca asociaţia familială de tip comunitar,

 cuplurile de homosexuali,

 conglomeratele de familie, etc.

Deşi sînt foarte mediatizate, nu se întîlnesc atît de des

pe cît ar invoca opinia publică, de aceea ar trebui
privite cu reţinere.
Mulţumesc pentru atenţie!