1.

Semnele si simptomele
prezente in ortopedie si
traumatologie:

ORTOPEDIE TRAUMATOLOGIE
Curs 1
Ortopedie

 Ramura chirurgiei preocupata de 

sistemul osos  si de schelet.
 Aceasta specialitate medicala se ocupa de
corectarea diformitatilor sau a anomaliilor
functionale ale sistemului osos, in special a
extremitatilor si a coloanei vertebrale si a
structurilor asociate, muschii si ligamentele
ORTOPEDIE ŞI
TRAUMATOLOGIE

 DEFINITIE:Ortopedia si traumatologia
este specialitatea care se  ocupa cu
depistarea,diagnosticarea, tratarea si
recuperarea afectiunilor congenitale si
dobandite , traumatice si netraumatice,
ale aparatului locomotor.
Scheletul uman
 este format din un număr variabil de 
oase (210) de mărimi diferite, fuzionate
și individuale, sprijinite și completate de
ligamente, tendoane, mușchi și
cartilaje.
Brainstorming (concurs nr.
oase)
 Grupa 1  Grupa 2
CE FUNCTII INDEPLINESTE
SCHELETUL?

 susținerea și sprijinirea corpului,

 formarea de pârghii puse în mișcare de către
mușchi care realizează locomoția,
 protejarea diferitelor organe,
 reprezintă un depozit de săruri fosfo-calcice
 dă forma întregului corp și diferitelor sale
segmente
Brainstorming(semne si simptome)
 Grupa 1(locale)  Grupa 2(generale)
SEMNE SI SIMPTOME
 LOCALE  GENERALE
 Durerea  Stare generala alterata
 Hemoragia  Agitatie
 Plaga  Prabusirea tensiunii arteriale
 Hematomul  Dispnee
 Edemul  Tahicardie
 Tumefactia  Puls filiform
 Deformarea regiunii  Paloare
 Scurtarea aparenta sau reala a  Cianoza
segmentelor  Hipertermie
 Mobilitatea anormala sau  Transpiratii profuze
reducerea mobilitatii /
imobilitate
 Intreruperea diurezei.
 Crepitatii osoase
 Impotenta functionala.
Durerea
 Localizarea (lombara,
toracala,genunchi…)
 Intensitate (acuta pana intr-o luna,
cronica peste 3 luni)
 Caracter ( in punct fix, difuza,
exacerbata de mobilizare…)
Hemoragia
 Scurgerea de sange dintr-un
vas sangvin.
 externa daca sangele se
scurge direct in exterior,
 interna daca se produce intr-
o cavitate (torace, abdomen)
sau intr-un organ intern
(stomac, intestin);
 secundar exteriorizata cand
sangele iese pe caile
naturale (gura, anus, uretra)
Cauze
 O hemoragie are drept cauza un 
traumatism, lezarea unui organ
(inflamatie, ulcer, tumora) sau o
anomalie a vaselor (anevrism, fragilitate
prin hipertensiune arteriala).
Clasificare
 În funcție de cantitatea de sânge pierdută,
putem distinge:
 hemoragii mari, mortale, când se pierde mai
mult de jumătate din cantitatea totală de
sânge;
 hemoragii mijlocii, când se pierde 1/3 din
cantitatea totală de sânge;
 hemoragii mici, când se pierde o cantitate de
500-600 ml de sânge
 Hemoragiile externe și cele exteriorizate sunt
ușor de recunoscut. Hemoragiile interne sunt
însoțite de o serie de semne prin care se pot
bănui și diagnostica. Aceste semne sunt:
amețeala, creșterea numărului de bătăi ale
inimii pe minut, creșterea numărului de
respirații pe minut. Pulsul bolnavului este
slab, iar tensiunea sa arterială scade mult sub
cifra normală. Bolnavul este neliniștit, palid,
vorbește repede, are transpirații reci și este
chinuit de o sete deosebit de mare.
Plaga
 Ruptura tesuturilor provocata de un
accident (ranire, arsura) sau de o
interventiechirurgicala
Plaga superficiala
 O plaga se numeste superficiala atunci cand nu afecteaza decat
invelisul cutanat sau tesuturile imediat subiacente.
 Sangerarea poate fi abundenta daca zona atinsa este bogata in
vase mici superficiale (pielea capului). Atunci cand plaga nu este
infectata cu vreun corp strain, se poate opri sangerarea prin
comprimarea usoara cu ajutorul unei panze curate sau, mai bine
cu o compresa sterila. Plagile superficiale, inainte de eventuala
lor suturare, sunt curatate cu ajutorul unui antiseptic si al unei
comprese, daca e posibil sterila, frecand usor plaga de la centru
spre periferie (si nu invers, deoarece aceasta ar duce microbii
spre centrul plagii);apoi, se pune o compresa mentinuta cu
un adeziv sau cu un bandaj.
Oprirea sangerarii
Curatirea plagii
Pansarea plagii
Plaga profunda
 O plaga se numeste profunda atunci cand ea cuprinde
structurile "nobile"(artere, nervi, viscere).
 Sangerarea trebuie atunci sa fie oprita pe cale chirurgicala
(prinelectrocoagulare, ligaturare a micilor vase care sangereaza
etc.). Daca plaga este foarte grava,ea este curatata chirurgical
si eventual suturata, sub anestezie locala, chiar sub anestezie
generala. Totusi, daca pacientul se prezinta la medic prea tarziu
(cu o intarziere de aproximativ 6 ore), plaga este deja
foarte contaminata si medicul sau chirurgul risca sa n-o poata
inchide, sub sutura putandu-se dezvolta o infectie; atunci
medicul se multumeste cu curatarea si pansarea plagii. In
cazurile cele mai grave, complicatiile infectioase sunt prevenite
cu antibiotice.
Hematomul
 acumulare de sange intr-un tesut sau organ,
aparut in urma unei hemoragii locale
 Are aproape intotdeauna drept cauza un 
traumatism. In majoritatea cazurilor,
hematomul regreseaza spontan. Se
evacueaza sangele, prin punctie sau prin
incizie chirurgicala, doar in cazul
hemagioamelor voluminoase si compresive
Edemul
 semn clinic ce traduce sechestrarea apei si sodiului in sectorul
interstitial al compartimentului extracelular(care este format din
vase si interstitiu)
 cresterea cantitatii de lichid in spatiul interstitial poate fi la
nivelul unui segment al corpului sau la nivelul unui organ sau
generalizat
 Problema in clinica se refera de obicei la acumularea de lichid in
tesutul subcutanat: 1.faza cind nu este decelabil clinic (stare de
preedem) 2. intre 3-5 l decelabil prin cintarire: stare de edem
acumularea este evidenta dar este limitata la tesutul
subcutanat: 3.stare de edem generalizat (anasarca) la edemul
interstitial subcutanat se asociaza lichid in seroase si imbibitia
interstitiului in organe (edem visceral):
 persistenta edemului determina reactie fibrotica in interstitiu si
se estompeaza sau pierde complet aspectul moale depresibil
Cauze 
 Trebuie deosebiti mai multi factori.
- Factorii mecanici pot provoca edeme.
Obstruarile venoase (flebita, insuficienta
cardiaca etc.) sau limfatice (limfangite)
deranjeaza circulatia lichidelor in organism.
- Factorii fiziochimici pot, de asemenea, sa
dea nastere unui edem. Astfel pot sta
lucrurile in afectiuni renale, ca sindromul
nefrotic sau carentele in proteine. 
Tumefactie
 Umflatura, modificare locala de forma si
volum, provocata de tulburari ale
circulatiei sangelui, secundare de cele
mai multe ori unui proces inflamator
local
Zone de tumefactie
Deformarea regiunii
 Apare in cazul fracturilor cand
deformarea regiunii se produce
datorita: deplasării fragmentelor
osoase, constituirii unui hematom ori
datorită edemului inflamator
 Apare si in afectiuni cronice sau
congenitale
Mobilitatea anormala sau
reducerea mobilitatii / imobilitate
 Mobilitate anormala dureroasa semn de
certitudine a unei fracturi
Crepitatiile osoase
 Crepitatiile osoase reprezinta paraiturile auzite sau vibratiile simtite prin
palpare atunci cand se freaca doua oase. Acest semn se intalneste in
general la nivelul unei fracturi osoase, insa poate sa apara si atunci
cand tesutul cartilaginos de la nivelul articulatiilor este afectat (absent,
indepartat) iar capetele oaselor se freaca intre ele, ca de exemplu la
pacientii cu afectiuni articulare degenerative.
 Evidentierea crepitatiilor osoase ajuta la confimarea diagnosticului de
fractura osoasa, insa poate de asemenea cauza lezarea tesuturilor moi,
nervilor si vaselor de sange de la acest nivel. In plus, prin frecarea
fragmentelor osoase fracturate se poate converti o fractura inchisa intr-
una deschisa daca capatul unuia dintre fragmente penetreaza pielea.
Astfel, daca crepitatiile osoase la un pacient cu fractura au fost
evidentiate, trebuie evitata repetarea testului
Impotenta functionala 
 repezinta imposibilitatea folosirii unui
membru, posibil dupa un traumatism, o
infectie localizata, boala cronica (de
exemplu, imposibilitatea folosirii mainii
sau a piciorului)