CURS 3 - 4

SALIVA
Compoziție chimică,
proprietăți, funcții, factori
care influențează secreția
salivară
Introducere

 Este un lichid complex cu rol protector al

structurilor orale împotriva infecțiilor
bacteriene, virale și fungice
 Rol în:
Masticație

Deglutiție

Vorbire

Retenție dentară
Degustare

Comunicare chimică
Saliva – alternativă neinvazivă pentru
biochimia clinică
 În salivă se pot determina:
Anticorpii HIV, ai hepatitei, rubeolei
Agenții patogeni: paramixovirus, citomegalovirus,
tuberculosis bacili, streptococul hemolitic și
viridans
Monitorizarea unor medicamente: steroizi, cortisol,
cocaină, marijuana, cofeină
Monitorizarea unor hormoni: corticosteroizi,
melatonină, insulină, aldosteronă, testosteronă,
progesteronă, estriol, estronă
În medicina și stomatologia legală: identificarea
ADN
Proveniența salivei
 Produs de secreție al glandelor salivare
 mari (90%): parotide (30%), submaxilare și
sublinguale (60%) și
 restul (10%) de către glandele parietale minore
care sunt dispersate în mucoasa bucală în special
labială (partea internă a buzelor), linguală,
palatină.
 Secreția salivară este un proces activ
 în timpul meselor
 în repaus alimentar
Contribuția relativă a glandelor salivare
la saliva totală
 Este diferită în condiții normale și de stimulare
 Majoritatea salivei provine din
glandele principale și
90% în timpul mesei
 60% din saliva stimulată este de origine
parotidiană – afectarea glandelor parotide
induce mai ușor xerostomia
 Salivareziduală – 60% din saliva totală
prezentă aproape permanent în cavitatea orală
Sedimentul salivar
 Se obține prin centrifugarea salivei totale
 Reprezintă 5 – 10% din volumul salivei totale recoltată
după stimulare mecanică
 Compoziție:
celule epiteliale (provenite din descuamarea
mucoasei orale,
leucocite 25-650x103/ml – polimorfonucleare,
limfocite, bazofile
bacterii – streptococi (în special S. mutans),
lactobacili (la persoane cu carii active)
Expectorații bronșice și resturi alimentare
Compoziția chimică a salivei
 Saliva conține

 apă (99%)
 substanță uscată (0,5-1%)
2/3 substanțe organice: proteine, lipide,
glucide, vitamine, hormoni,etc.
1/3 substanțe anorganice: NaCl, KCl,
NaHCO3, NaH2PO4, etc.
Componenta organică

 Proteine
 Glucide
 Lipide
 Hormoni
 Compuși azotați neproteici
 Vitamine
Proteine salivare
 Proteine salivare
aprox. 0,22g%, cantitate de 35 ori mai mică
decât în sânge și au
rol antibacterian
 Proteinele salivare includ:
proteine sintetizate de glandele salivare:
glicoproteine şi enzime
de origine sanguină - imunoglobuline,
transferină, lipoproteine, enzime.

 Din salivă au fost separate peste 20 de fracțiuni

proteice, cele mai multe dintre acestea găsindu-
se în salivă sub formă de complexe cu calciu.
Proteine plasmatice din salivă
 Proteinele plasmatice (>20% din proteinele salivare)
 Includ – albumină, gama-globuline (IgA, IgM, IgG), alfa și beta –
globuline
 Albumina: 1 – 10% din proteinele salivare totale
 Concentrația ei scade cu scăderea fluxului salivar
 Are rol antioxidant împreună cu uratul și ascorbatul
 Gama globulinele: <0,5% din proteina plasmatică
 Concentrația lor nu este afectată de fluxul salivar
 Predomină IgA și IgM, IgG valoare foarte mică
 IgA – sintetizată de plasmocitele din epiteliile mucoase orale și
asigură imunitatea locală
Saliva conține proteine cu roluri similare factorilor de
coagulare VII, VIII, IX și a factorului plachetar
Proteine salivare
 două tipuri majore de secreţii proteice:
o secreţie serică care conţine α-
amilază – enzimă implicată în
digestia amidonului şi
o secreţie mucoidă care conţine
mucine implicate în lubrifierea
mucoaselor orale.
 Glandele parotide produc doar secreţii
serice în timp ce
 Glandele submandibulare şi
sublinguale produc ambele tipuri de
secreţii.
 În general, glandele salivare minore
secretă mucus.
Proteine secretate de
glandele salivare
 α-amilaza
 Lizozimul
 Alte enzime
 Chemokinele
 Complementul C3
 Parotina
 Glicoproteine
 Rolul proteinelor salivare
Amilaza, Cistatine, Anhidraza carbonică,
Histatine, Mucine, Histatine
Peroxidaze Anti- s. tampon
Bacterial
Cistatine, Amilaza,
Mucine Anti- Mucine, Lipaza
Viral Digestie
Proteine
salivare
Anti- Mineral-
Fungic izare Cistatine,Histatine,
Histatine
Proteine bogate în
Lubrifiant
Țesut Pro, Statherine
&Visco-
Amilaza, acoperire
elasticitate
Cistatine, Mucine,
Proteine bogate în Pro, Statherine Mucine, Statherine
adapted from M.J. Levine, 1993
Amilaza salivară

 Amilaza salivară este o enzimă secretată

în principal de glanda parotidă, atât în
formă glicozilată, cât şi sub formă
neglicozilată.

 catalizează hidroliza legăturii α-1,4

glicozidice din structura amidonului şi
glicogenului, activitatea enzimatică este
prezentă la ambele forme.
 pH-ul optim de acţiune este 6,8, fiind
activată de prezenţa ionilor de clor și
inhibată de ionul de calciu.
După Archives of Oral Biology
Volume 60, Issue 8, August 2015, Pages
1162-1176
Amilaza salivară
 produşii rezultaţi în urma hidrolizei
amidonului sunt maltoza şi maltodextrinele,
compuşi care sunt substrate fermentative
pentru foarte multe specii bacteriene ce
populează cavitatea bucală.
 amilaza salivară are şi rolul de a se lega de
unele specii bacteriene care se găsesc la
nivelul cavităţii orale: Streptococcus gordonii,
S. mitis genotip III şi S. oralis
 a fost identificată şi la nivelul peliculei
emailate a dinţilor, precum şi în placa
dentară.
Lizozimul
 este o proteină cu sulf, cu masă
moleculară mică, prezentă în marea
majoritate a fluidelor organismului
uman.
 catalizează hidroliza legăturii β-1,4
glicozidice dintre resturile de acid N-
acetilmuramic (NAM) şi N-
acetilglucozamină (NAG) din structura
peptidoglicanului, polimer care are o
structură unică pentru peretele
celular bacterian
a.

a. Lizozimul digeră peretele celulei

bacteriene prin ruperea legăturilor β-1,4
glicozidice din NAM și NAG
b. Structura lizozimului b.
(după https://mbio.asm.org/content/3/6/e00409-12/figures-only)
Lizozimul

ROL
 produce liza celulelor bacteriene
 rolde barieră protectoare împotriva
colonizării şi infectării cu bacterii
patogene
 rolimportant în prevenirea
acumulării bacteriilor patogene în
placa dentară şi mucoasa orală
Alte enzime

 Proteolitice: colagenaza, elastaza,

catepsinele
 Fosfataza alcalină și acidă
 Peroxidaza, catalaza,
lactoperoxidaza
 Ureaza, lipaza, anhidraza
carbonică, colinesteraza,
ribonucleaza, aldolaza, succinatdH
 Lipaza linguală
Lipaza linguală
 enzima activată de acidul gastric ce digeră
grăsimile după ce alimentele au fost înghițite;
 Secretată de glandele von Ebner de pe limbă
 La om, lipaza linguală are o contribuție redusă
sau deloc la activitatea lipazei preduodenale
(https://www.sciencedirect.com/topics/biochemistry-genetics-and-molecular-
biology/lingual-lipase)

 Implicată în prima fază de digestie a

grăsimelor
 Hidrolizează trigliceride cu lanț mediu și lung
 Importantă in digestia grăsimilor din lapte la
nou-născut
 Alte enzime

 Kalicreina
 Elaborată de glandele salivare
 Are acțiune vasodilatatoare – stimulează secreția
glandelor salivare
 Catalizează reacția de sinteză a bradikinei –
hormon cu acțiune vasodilatatoare - din beta-
globulina plasmatică
Alte enzime care își au originea în
leucocitele, bacteriile și țesuturile
orale:

 Proteaze, aminopeptidaze,
carboxipeptidaze, lipaze, urează,
glucuronidaze, hialuronidaze,
neuraminidaze, esteraze, enzime
glicolitice
Chemokinele
 Chemokinele
 Superfamilie de proteine solubile
 Masa moleculară mică
 Implicateîn procese acute, inflamatorii
și imunoreglare
 Secretate de keratinocitele mucoasei
orale
 Au în structură secvențe de 4 cisteine
 Chemokinele și receptorii lor sunt cheia
înțelegerii infecțiilor HIV
Citokinele
 Grup de glicoproteine cu rol imunoreglator
 S-a demonstrat recent că:
 Sunt secretate și de keratinocitele
mucoasei orale – mucoasa are deci și o
funcție imunitară
 Sunt implicate în:
 inflamație

 în apărarea antivirală
 în apărarea antitumorală
Complementul C3
 Familie de aprox. 20 proteine cu rol
esențial în apărare
 Completează funcția anticorpilor
 Elimină antigenele
 C3 salivar este implicat în:
 Fagocitoză
 Inflamație
 Este activat de IgA salivar
Parotina
 Secretată de glandele parotide
 Proteină cu activitate hormonală
 Rol în:
 Calcifiere

 Menținerea homeostaziei calcemice

 Alte peptide active din salivă sunt:
 Factorul de creștere neuronal – NGF
 Factorul de creștere epitelial – EGF
 Factori de creștere insulin-like - IGF
Compoziția în aminoacizi și glucide a
proteinelor salivare

 Majoritatea proteinelor salivare (75%)

conțin în principal: Pro, Gly, Glu
 Componenta glucidică a glicoproteinelor
este reprezentată de galactoză (25%),
manoză (50%), fucoză, hexozamine (25%) –
glucozamină
 Acidul sialic 1-2%, cu un procent mai mare
în glicoproteinele submandibulare
Proteine bogate în prolină PRP

 Există mai mult de 20 de PRP prezente în

saliva umană, reprezentând 37% dintre
proteinele salivare care aderă la suprafaţa
dinţilor curaţi.
 Se împart în două clase:
 proteine PRP având caracter acid sau acide şi
 PRP bazice şi glicozilate.
 Din punct de vedere structural, aceste
proteine conţin în proporţie de 70-88%
aminoacizii Pro, Gly şi Gln
 PRP sunt sintetizate de celulele acinare ale
glandelor salivare
Rolul PRP
 ROL
- de apărare împotriva taninurilor din
alimente, prin formarea unor complexe
proteine-tanin. Astfel, previn sau reduc
acţiunea taninurilor asupra structurilor
orale
- au rol important în menţinerea
concentraţiei calciului ionic salivar
- pot inhiba formarea hidroxiapatitei,
fiind evitată astfel formarea cristalelor de
hidroxiapatită in vivo la nivelul
suprafeţelor dentare
Histatinele salivare

 proteine care au conţinut crescut de

Hys şi Tyr;
 au caracter neutru şi sunt secretate
de glandele parotide şi
submandibulare.
 au o structură formată din 38, 32 şi
respectiv 24 resturi de aminoacizi şi
conţin 7 molecule de histidină
 îndeplinesc roluri multiple la nivelul
cavităţii bucale:
Rolul histatinelor salivare
 antifungic, prin inhibiţia tranziţiei de la forma
de drojdie la cea filamentoasă a speciilor cu
potenţial patogen Candida și Aspergillus;
 Histatina 5 este un inhibitor al enzimelor
secretate de speciile bacteriene implicate în
deteriorarea paradonţiului;
 participă la inţierea reacţiilor imune la nivelul
cavităţii orale;
 Induce formarea radicalilor liberi atât în
celulele speciei C. albicans, cât şi la nivel
mitocondrial; nivelul ridicat de ROS a fost
corelat cu moartea celulară a speciei patogene;
 împiedică precipitarea fosfatului de calciu din
soluţiile suprasaturate, având efect de
menţinere a suprafeţei lucioase a dinţilor
Cistatinele
 sunt un grup de enzime proteolitice care
scindează legăturile peptidice prin intermediul
unui rest reactiv de Cys la situsul catalitic;
 sunt proteine care au acţiune inhibitorie
asupra cisteinpeptidazelor.
 Există patru tipuri de cistatine: tip 1, 2, 3 şi 4.
Cistatinele salivare fac parte din tipul 2.
 rol important în procesele de mineralizare la
nivelul suprafeţei dentare.
 sunt implicate în formarea in vivo a peliculei
emailate de pe suprafaţa dentară
Staterina

 este o proteină care conţine 43 de resturi

de aminoacizi.
 Capătul N-terminal are caracter polar şi
include trei dipeptide care conţin serină,
arginină şi acid glutamic.
 Capătul C-terminal reprezintă 2/3 din
moleculă şi are caracter hidrofob, fiind
bogat în glicină, tirozină şi prolină.
Staterina - rol
 Funcţionează ca un inhibitor al proceselor de
cristalizare primară şi secundară a
hidroxiapatitei.
 Staterina are capacitatea de a se lega de
celulele speciei Fusobacterium nucleatum,
bacterie care joacă un rol important în
colonizarea plăcii dentare, ea reprezentând un
factor care predispune la iniţierea bolii
parodontale
 este implicată în menţinerea salivei la un nivel
suprasaturat cu calciu şi fosfat pentru
mineralizare,
 inhibă formarea calculilor salivari.
Mucinele
 sunt proteine care fac parte dintr-o categorie mare de
glicoproteine.
 Secreţiile glandelor submandibulare şi sublinguale
umane conţin două mucine

cu GM mare numită MG1: > 1000 kDa şi

cu GM mică: 150-200 kDa, MG2.

 Mucinele salivare sunt componente importante ale

peliculei vâscoase care acoperă ţesuturile cavităţii
orale.
Rolul mucinelor

 formează un strat fin de mucină, care

nu este atacat de acizi sau de enzimele
proteolitice
 o barieră selectivă care protejează
ţesuturile orale de potenţiali factori
nocivi proveniţi din mediul extern.
 în formarea bolului alimentar, fiind
implicate în lubrifierea mucoaselor
orale,
 asigură masticaţia, deglutiţia,
vorbirea şi participă la formarea
sistemelor tampon salivare.
Alte proteine salivare

 Proteine care îndepărtează mirosul –

odorant - binding protein (OBPs)– leagă
acidul 3 - metil 2 - hexenoic – component
major la mirosului transpirației
 Implicată în respirația patologică, cu
miros neplăcut, ca sursă de acizi volatili
 Implicată în comunicarea chimică –
salivația sugarilor la vederea părinților.
Alți constituienți organici

 GLUCIDE

 LIPIDE

 HORMONI

 COMPUȘI CU GREUTATE MOLECULARĂ

MICĂ
GLUCIDE
 GLUCOZA
 Se găsește liberă în cantități mici în saliva
parotidiană și submandibulară
 Alte glucide: fucoză și alte hexoze
 Concentrația de gucide libere (hexoze mai ales)
în saliva totală este mai mare datorită
activității enzimelor glicolitice
 Nivelul glucozei din saliva parotidiană se
corelează cu glicemia în condiții fiziologice cât
și patologice (diabet) – parametru util pentru
monitorizarea glicemiei
LIPIDE
 Cantități mici: 2 – 2,8 mg%
 Reprezentanți: colesterol liber și esterificat,
diacilgliceroli, triacilgliceroli, β-lipoproteine, acizi
grași nesaturați cu 20 sau 22 atomi de carbon și 4 – 6
duble legături
 Sinteza acizilor grași în glandele salivare ar putea fi
explicația pentru diferența dintre structura acizilor
grași nesaturați din salivă și plasmă
 Origine glandulară sau plasmatică
 Au efect cariostatic prin inhibarea demineralizării
 Corelarea colesterolului salivar cu cel plasmatic și rolul
lipidelor în sănătatea orală au fost puțin investigate
HORMONI
 Concentrație mică
 Hormoniiliposolubili: corticoizi și sexuali – cei
mai numeroși
 Activeazăîn glandele parotidiană și
submandibulară
 Deșiconcentrația hormonilor salivari este mică,
corelarea cu omologii lor plasmatici este
perfectă
 S-a impus astfel, dozarea lor în salivă ca o
alternativă la biochimia clinică: cortisol,
estrogeni, progesteronă, testosteron,
aldosteron, melatonină
Compuși cu greutate moleculară mică

 Saliva conține 18 aminoacizi - cel mai abundent

este glicocolul
 Acidul γ-aminobutiric și fosfatidiletanolamina
O tetrapeptidă (gly-gly-lys-arg) – implicată în
metabolismul plăcii dentare
 Compuși azotați neproteici: uree, acid uric,
creatinina, amoniac
 Concentrația ureei în salivă se corelează cu uremia și
scade cu creșterea fluxului salivar
 Amoniacul apare în cantități mari la nivelul plăcii
dentare prin dezaminarea aminoacizilor
Compuși cu greutate moleculară mică

 Acidul uric este în salivă antioxidantul major

 Citratul și lactatul provin din metabolizarea
glucidelor
 Lactatul crește de 10 ori după ingerarea de alimente

 Vitaminele salivare – dublă proveniență –

alimente+bacterii:
 vitamina C (rol antioxidant)
 vitaminele complexului B (menținerea integrității
mucoasei bucale),
 vitamina K (rol anticariogen – inhibă bacteriile
care produc lactat)
Constituenți anorganici

 Compuși principali: calciul și fosfatul

 Sodiu,potasiu, clor, iod, fluor, tiocianat,
bicarbonat, nitrat.
 Compoziția în compuși anorganici este
diferită de a plasmei deși derivă din aceasta.
 Nivelul calciului în salivă este mai mare decât
a calciului sanguin ceea ce arată că există o
secreție activă a calciului în salivă, mai ales
saliva submandibulară.
Calciul

 Însaliva totală, concentrația calciului

descrește cu creșterea fluxului salivar
datorită ponderii salivei parotidiene.
 50% din calciul salivar este sub formă de
ionică
 40% din calciul salivar este sub formă de
săruri: fosfat, lactat, citrat
 10% este legat de proteine, în special de
amilază
Ioni de iod, tiocianat, nitrat

 Concentrația lor:
 Este uneori mai mare decât în plasmă
 Alteori în concordanță
 Saliva prezintă un sistem activ de transport pentru
halogeni (clor și fluor) și nitrat
 Glandele salivare au capacitatea de a concentra
iodul și astfel poate fi studiat
 Iodul radioactiv din tratamente este eliminat în
cantitate mare prin salivă
Ioni de iod, tiocianat, nitrat

 Ionul tiocianat se află în concentrație mare

în salivă, mai ales la fumători. El reprezintă
o formă de detoxifiere a ionului CN- din
cianuri provenite în cantități f. mici din
fructe sau din metabolismul proteic
 Sub acțiunea peroxidazei salivare este
transformat în ionul hipotiocianat (OSCN-),
un compus bacteriostatic
Ionul HCO3-

 În saliva nestimulată, concentrația HCO3-

este foarte mică.
 Intensificarea metabolismului glandular
determină creșterea concentrației HCO3-,
astfel: anhidraza carbonică
 CO2 + H2O H2CO3 ↔ H+ + HCO3-

H2CO3 / HCO3- este principalul sistem tampon

salivar
Ionul fosfat

 Se află în salivă sub mai multe forme: fosfați

anorganici, compuși organici (glucide fosforilate,
fosfolipide, nucleotide, fosfat de calciu legat de
proteine, etc.)
 Saliva este saturată cu majoritatea formelor de
fosfat de calciu: fosfat tricalcic, fosfat octacalcic,
monofosfat de calciu hidratat
 Au rol important în formarea cariilor și a calculilor
dentari
Ionul fosfat
 Fosfații de calciu salivari sunt importanți, în
principal, pentru stabilitatea țesutului
mineralizat
 Există patru compuși de tip fosfat de calciu:
 Fosfat dicalcic (PDC) - CaHPO4,
 fosfat tricalcic (PTC) – Ca3(PO4)2
 fosfat octacalcic (POC) - Ca8H2(PO4) x 4H2O și
 hidroxiapatita (HA) - Ca₅(PO₄)₃(OH) sau
Ca₁₀(PO₄)₆(OH)₂.
Comportamentul fosfaților de calciu
în funcție de pH

 La pH>6,2 din PDC→PTC →POC →HA

 La pH<6,2 reacția decurge în sens opus
Ionul pirofosfat

 Cantități mici de pirofosfat care inhibă

mineralizarea dinților au fost evidențiate
în saliva unor persoane, fiind un factor
important în formarea tartrului dentar,
care conține și fosfat de calciu cristalizat
 Modificări ale concentrațiilor de calciu și
fosfat salivar determină procese de
mineralizare și demineralizare direct la
nivelul dinților
Ca2+, H2PO4-, F-

 Ioni importanți în raport cu

hidroxiapatita și fluoroapatita smalțului
 Saliva este suprasaturată cu ioni de calciu
și fosfat și asigură un mediu permanent
saturat pentru fosfații de calciu din smalț,
prevenind demineralizarea smalțului
 Dacă gradul de saturare scade, smalțul
începe să se distrugă și apar cariile
Alți ioni

 Sub formă de urme saliva mai conține Cr, Fe,

Sn, Zn, Cu, azotit, Mg, sulfat
 Gaze: O2, N2, CO2.
 25% din CO2 salivar se află combinat cu
proteinele (compuși carbamici) și restul intră în
constituția sistemului tampon
 Oxid nitric (NO) – mediator al inflamației. Este
implicat în numeroase afecțiuni inflamatorii,
inclusiv în parodontopatii
Factori care influențează
compoziția salivei
 Fluxul salivar
 Durata stimulării
 Natura stimulilor
 Ritmul circadian
 Concentrația plasmatică
 Efectul hormonilor
 Vârsta
 Dieta
 1. Fluxul salivar

 Factor principal care influențează compoziția

salivei
 ↑fluxul salivar:
 ↑conc. proteine totale, amilaza, sodiu,
bicarbonat
 ↓conc. Mg, fosfat, aa, acid uric, uree, amoniac
→ F și K se modifică foarte puțin
 ↓Cl, Ca, glicoproteine, la început, apoi conc.
lor crește cu creșterea fluxului salivar >0,3
ml/min
Fluxul salivar
 În saliva totală, nivelul constituienților
în funcție de fluxul salivar este
influențat de proveniența salivei
 ↓fluxul salivar: Predomină constituienții
salivei submandibulare
 ↑fluxul salivar: Predomină constituienții
salivei parotidiene
 Saliva nestimulată: Predomină
constituienții salivei din glandele mici
2. Durata stimulării
 La o stimulare constantă pe o perioadă >3min, la
un flux salivar constant, scad majoritatea
constituienților salivari
↓ Ca, HCO3- , proteine; după un timp încep ↑
↓ proteinele la o stimulare prelungită (>1 h)
↓ Fosfat, Mg, K; după un timp rămân ct.
 Na, I nu sunt afectate de durata stimulării
 ↑Cl inițial, apoi scade pe toată perioada
stimulării
 Date exp. arată că stimularea <3 min. – variații
minime
3. Natura stimulilor

 S-a observat o dependență a

concentrației proteinelor din saliva
parotidiană și submandibulară de
gustul sărat
 Sensibilitatea glandelor salivare la
diferiți stimuli influențează
compoziția salivei totale.
4. Ritmul circadian
 Influențează concentrația salivară a proteinelor,
amilazei, Na, K, Ca, Cl, fosfat anorganic, SCN-,
hormoni steroizi

 ↑Na, Cl, Ca - dimineața

 ↑K, fosfați - după amiaza
 Hormonii steroizi variază cu variațiile
circadiene ale hormonilor steroizi plasmatici
5. Concentrația plasmatică

 Concentrațiile salivare de uree, acid

uric, aa, nitrați, glucoză, K și Ca sunt
legate de concentrațiile plasmatice
 Concentrația salivară a hormonilor
steroizi este direct legată de
concentrația lor plasmatică
 6. Efectul hormonilor
 Nuexistă informații certe că ADH plasmatic
modifică conținutul de apă din salivă
 Aldosterona influențează transportul Na+ și K+
în canalele striate, crește reabsorbția Na+ și Cl-
 Testosteronul și tiroxina măresc salivația
 Salivația crește frecvent în timpul sarcinii
 La menopauză apare adesea xerostomia.
 Bradikinina, kallidina și unii alcaloizi cresc
salivația
7. Vârsta

 viteza de secreție a salivației ↑la

copii față de adulți
 Fluxul salivar la persoanele peste 60
ani este redus, cel mai probabil,
datorită masticației reduse
8. Dieta

 Dimensiunea și activitatea glandelor salivare

este influențată de stimularea mecanică sau
gustativă
 O dietă bogată în Ca și fosfați nu pare să
influențeze concentrația lor salivară
 Se remarcă o creștere tranzitorie a fluorului
plasmatic și salivar după o doză de fluor
 Dieta proteică determină o capacitate tampon
a salivei mai mare decât dieta cu glucide
Proprietățile salivei
 Volumul și fluxul salivar
 Densitatea
 Presiunea osmotică -
 Vâscozitatea
 Forța ionică
 pH 6,85 – 6,90
 Capacitatea tampon
 Capacitatea antioxidantă (acid uric, albumina,
vitamina C )
Funcțiile salivei

 Este implicată în:

 Digestie

 Masticație și deglutiție
 Protecție

 Echilibrul hidroelectrolitic
 Excreție

 Vorbire
Funcțiile salivei

 Este implicată în:

 Retenția dentară
 Degustare

 Comunicare chimică (sărut)

 Apărare (expectorare)
 Modalitate de diagnostic – medicina
legală
Funcția de protecție
 Antibacteriană
 Antifungică
 Antivirală
 Împotriva agenților fizici și chimici
 Acționează ca sistem tampon
 Rezervor de ioni pentru prevenirea
demineralizării
 Previne creșterea cristalelor
Saliva și patologia orală

 Pelicula și placa dentară sunt rezultatul

interacțiunii dintre salivă și bacterii
 Cariile și afecțiunile parodontale se
inițiază probabil în placa dentară
 Bacteriile metabolizează glucidele și
produc acid lactic → scade pH →
precipită proteinele salivare în funcție de
pH izoelectric → se depun în placa
dentară
Saliva și patologia orală
 pH salivar 5,5 → „pH critic„ → apatita
începe să se dizolve
 Smalțul dentar și placa dentară se dizolvă
la pH diferit de „pH critic„ al salivei
 Dizolvarea smalțului depinde de
concentrația calciului și fosfaților la
suprafața smalțului
 Creșterea concentrației de Ca se
realizează prin degradarea proteinelor
care leagă Ca
Bibliografie

 REVISTA ROMÂNÅ DE STOMATOLOGIE – VOLUMUL LVIII,

NR. 2, AN 2012, PROTEINELE SALIVARE, Salivary
proteins
 http://stomatologie.medica.ro/reviste_med/downloa
d/stoma/2012.2/Stoma_Nr-2_2012_Art-16.pdf
 Maria Greabu – Biochimia cavității orale, Ed.
Standardizarea, 2016