DEFIBRILATORUL

CARDIAC
Ionescu Iulian AFEM
 Cuprins

◦ A. Ce reprezinta un defibrilator cardiac

◦ B. Principiu de functionare
◦ C. Indicatii
◦ D. Beneficii
◦ E. Inainte de procedura implantarii defibrilatorului cardiac
◦ F. Implantarea defibrilatorului cardiac intern
◦ G. Complicatii la purtarea defibrilatorului cardiac intern
◦ H. Complicatii ale dizpozitivului
◦ I. Rezultate
A. Ce reprezinta un defibrilator cardiac

◦ Tahicardia ventriculara si fibrilatia ventriculara sunt doua tulburari de ritm cardiac foarte severe,
amenintatoare de viata, care determina batai foarte rapide ale inimii.

◦ Defibrilatorul intern este un dizpozitiv electronic care monitorizeaza in mod continuu semnalele electrice
ale inimii (ritm cardiac). Atunci cand detecteaza un ritm foarte neregulat si rapid care ar putea cauza stop
cardiac, defibrilatorul emite o descarcare electrica foarte scurta, dar intensa (soc electric), restabilind
ritmul cardiac.

◦ Procedura de implementare a defibrilatorului intern este realizata de catre un medic cardiolog aritmolog
interventionist si necesita spitalizare
B. Principiul de functionare a defibrilatorului
cardiac
Defibrilatorul cardiac intern are capacitatea de a monitoriza permanent
(24h/24) ritmul inimii.

Defibrilatorul intern este format din:

◦ generator de puls

◦ una sau doua sonde

Atunci cand apar aritmiile, defibrilatorul cardiac intern poate interveni prin
mai multe mecanisme:

- pacing antitahicardic = cand depisteaza o tahicardie ventriculara,

defibrilatorul stimuleaza pentru cateva secunde inima peste frecventa
ritmului anormal

- cardioversie/defibrilare = in cazul esuarii pacingului antitahicardic sau in

cazul unor aritmii foarte rapide, in care inima nu mai bate (fibrilatie
ventriculara) se administreaza un soc electric intern care restabileste in
aproximativ 99% dintre caruzi ritmul normal al inimii.

- stimularea in caz de bradicardie = defibrilatorul intern prezinta functiile

unui stimulator cardiac, fiind capabil ca in caz de bradicardie sa
elibereze mici impulsuri electrice la nivelul inimii,
C. Indicatii
Defibrilatorul cardiac intern este indicat celor care au un risc crescut de stop cardiac ca urmare a unor
aritmii ventriculare – tahicardie ventriculara si fibrilatie ventriculara.
Este recomandat pacientilor care au trecut printr-un astfel de episode si au avut sansa deosebita sa
supravietuiasc, precum si pacientilor care nu au avut inca un stop cardiac, dar care au un risc crescut sa-l
faca, datorita bolii cardiace de baza.
D. Beneficii

◦ Defibrilatorul intern reprezinta cea mai eficienta metoda de tratament al tahiaritmiilor ventriculare si de
multe ori este singura metoda de a creste semnificativ supravietuirea pacientilor cu risc inalt sau cu
istoric de tahiaritmii ventriculare
◦ Deoarece defibrilatorul intern are si functie de stimulare, in cazul in care pulsul este rar si ar fi nevoie si
de un stimulator cardiac, nu este necesara implantarea a doua dizpozitive
◦ Purtatorul unui defibrilator cardiac intern poate duce o viata aproape normala, cu mici precautii legate de
prezenta dizpozitivului
◦ Dizpozitivile noi sunt compatibile cu explorarea prin imagistica prin rezonanta magnetica (Rmn). Toate
dizpozitivele sunt compatibile cu explorarea CT/raze X, ecografie.
E. Inainte de procedura implantarii defibrilatorului
cardiac
Inainte de procedura este nevoie de o evaluare si pregatire speciala:
- Evaluarea cardiologica complete (examen clinic, ECG/Holter ECG, ecocardiografie)
- Efectuarea unei radiografii toracice
- Analiza de laborator
- Eliminarea focarelor infectioase (ORL, stomatologie), daca exista
- Repauz alimentar cu 4-6 ore anterior interventiei
- Pregatire locala la locul implantului (ras, asepsie locala cu betadine)
F. Implantarea defibrilatorului cardiac intern

Implantarea defibrilatorului cardiac intern este o procedura minim-invaziva care necesita spitalizarea
continua (2-3 zile). Procedura este realizata de catre medical aritmolog interventionist sub anestezie locala,
in sala de electrofiziologie (asemanatoare cu o sala de operatie), sub controlul fluoroscopic (o procedura
imagistica prin care se obtin imagini video in timp real cu ajutorul razelor X).
Procedura decurge partial asemanator cu procedura de implantare a unui stimulator cardiac permanent, insa
are si o etapa particulara legata de testarea/ programarea defibrilatorului. Defibrilatorul intern este mai
mare ca dimensiuni fata de un stimulator obisnuit, din cauza bateriei mai voluminoase necesara pentru a
putea administra socuri electrice interne. Dispozitivul poate avea si functie de resincronizare cardiaca
(defibrilator intern beventricular).
G. Complicatiile la purtarea defibrilatorului cardiac
Procedura de implantare a defibrilatorului cardiac este sigura. Complicatiile sunt rare si sunt evitate printr-o pregatire si supraveghere corespunzatoare.

Complicatiile posibile include:

- Reactii alergice la substante administrative

- Mici sangerari la nivelul punctiei venoase, hematon la nivelul plagii, dehiscenta plagii

- Durere locala – cedeaza usor la analgezice uzuale

- Infectie locala/infectie la nivelul inimii (endocardita) – rar, aproximativ 3 – 6 cazuri la 1000 de implanturi

- Pneumatorax – patrundea aerului intre foitele care invelesc plamanii (pleura), pericardita – acumulare de lichid intre foite care acopera inima

- Afectarea vaselor subclavii (artera/vena)

- Cicatrizarea anormale a pielii – exista pacienti care sunt predispusi la cicatrizare anormala
H. Complicatii ale dizpozitivului

◦ Dizpozitivul poate stimula alti muschi decat muschiul inimii.

◦ Uneori, sondele se pot rupe, pot sa nu mai functioneze sau se pot disloca (nu raman in pozitia in care au
fost initial fixate. Daca sondele s-au deplasat (de obicei acest lucru se intampla in primele 2-3 zile dupa
implant), este necesara o noua interventie pentru reasezarea lor; de obicei acest lucru se intampla in
maximum 1-4% dintre cazuri. Daca sonda se rupe, trebuie implantata o noua sonda.
◦ Foarte rar, sondele deplasate pot bloca o valva a inimii sau pot trece prin muschiul inimii, cee ace poate
necesita interventie chirurgicala – acest lucru se intampla la mai putin de 1 pacient/500 de procedure.
◦ Poate sa apara fibroza tesutului inimii la locul de fixare a sondelor, cee ace poate duce la o viata mai
scurta a bateriei sau nevoia de a inlocui aceste sonde sau de a le reaseza.
I. Rezultate
Defibrilatoarele cardiace interne au devenit tratamentul standard pentru oricine a supravietuit unui
scop cardiac si sunt din ce in ce mai folosite la pacientii care au un risc crescut de moarte subita.
Defibrilatorul intern reduce riscul de moarte subita prin stop cardiac
Pacientul va putea reveni la activitatile obisnuite de zi cu zi la scurt timp dupa ce se va recupera dupa
operatie. Urmeaza recomandarile medicului cardiolog. Timp de cateva saptamani, medicul iti poate cere
sa evite anumite miscari care ar putea avea un impact asupra locul unde a fost implantat generatorul.
Va multumesc pentru atentie!