SIGURANȚA ÎN ȘCOLI

IA ATITUDINE, spune STOP VIOLENȚEI!

Subinspector de poliție
REVNIC Romana-Roxana
 Hai să ne cunoaștem!
Direcția Siguranța Școlară este unitatea operativă centrală cu atribuții în domeniul prevenirii și combaterii
criminalității în incinta și în zona adiacentă a unităților de învațământ, în scopul creșterii gradului de siguranță a elevilor
și a cadrelor didactice.
Pentru îndeplinirea atribuțiilor de specialitate și funcționale, Direcția relaționează cu:
- Inspectoratele Școlare Județene (I.S.J.);
- Centrele Județene de Resurse și Asistență Educaționale (C.J.R.A.E.)/Centrul Munincipiului București
de Resurse și Asistență Educațională (C.M.B.R.A.E.);
- Administrația Națională a Penitenciarelor (A.N.P.);
- Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane (A.N.I.T.P.);
- Organizațiile de elevi;
- Asociațiile de părinți.
 Ce este hărțuirea (bullying-ul)?
Elena este inteligentă și ingenioasă. Ea este o fetiță prietenoasă și are un grup mare
de prieteni. Elenei îi place mult să fie șefă. Liviu, colegul de clasă al Elenei, este un copil
mai timid și mai tăcut, iar Elena îl necăjește mereu. Ea îi face pe ceilați colegi să râda de el,
atunci când acesta greșeste ceva. Liviu este foarte suparat și îi roagă pe colegi să înceteze să
se mai poarte în acest fel cu el, dar Elena nici măcar nu ia în calcul posibilitatea de a îl lăsa
în pace. Ea vrea să le arate celorlalți că ea este puternică și că poate să îi domine pe ceilalți,
punându-l pe Liviu zilnic în situații neplăcute.
Comportamentele Elenei față de Liviu ilustrează fenomenul de tip bullying.
 M !!!
ȚINE
RE
Hai să definim bullying-ul?
Bullying-ul reprezintă rănirea repetată și intenționată
a unei persoane sau a unui grup, de către o altă persoană sau un
grup, iar relația implică un dezechilibru de putere.
 De-a lungul timpului, Liviu a fost pus în diferite situații neplăcute de către colega sa,
Elena. Aceasta i-a vorbit urât, l-a împins la ora de sport și l-a exclus din discuțiile purtate la
nivelul colectivului clasei. Toate aceste comportamente nepotrivite ale Elenei față de colegul
său reprezintă categorii ale comortamentului de tip bullying. Astfel, identificăm următoarele
forme ale acestui tip de comportament: bullying verbal (“i-a vorbit urât”), bullying fizic
(“l-a împins”) și bullying socio-emoțional (“l-a exclus din discuții”).
 Forme ale comportamentului de tip bullying
Analiza acestui fenomen i-a condus pe cercetători la identificarea mai multor forme de bullying. Astfel,
Olweus (1993) şi de Rigby (1996), Limber (2002) realizează un model de clasificare a formelor comune de
bullying întâlnite la elevi. Potrivit acestor autori se pot identifica trei forme ale comportamentului de tip
bullying:

(1) forme verbale ale comportamentului de tip bullying: tachinarea, jignirea (bullying direct) şi bârfirea
(bullying indirect);
(2) forme fizice ale comportamentului de tip bullying: lovirea, îmbrâncirea, distrugerea sau furtul obiectelor
personale (bullying direct) şi convingerea unui prieten să atace pe cineva în locul tău (bullying indirect);
(3) forme socio-emoționale ale comportamentului de tip bullying: amenințarea, gesturi obscene (bullying
direct) şi excluderea altora dintr-un grup, manipularea prietenilor (bullying indirect).
 Cum diferențiem fenomenul de tip bullying de o
simplă ceartă?
Considerăm că este vorba despre o simplă ceartă între cei doi colegi
în următoarea situație: Liviu i-ar fi zgâriat
din greșeală bicicleta Elenei, iar aceasta în semn de răzbunare a început
să râdă de el.
În exemplul de mai sus, nu vorbim despre fenomenul de tip bullying, ci
E !!!
CLUZI este vorba despre o simplă ceartă. Atunci când situațiile conflictuale
CON
sunt repetitive, intenționate și implică un dezechilibru de putere
identificăm fenomenul de tip bullying.
 pre
I CĂ? are venir Toate
ȘTIA
e
No la b a și c școli
7 a rmelo ază omba le tre
O b
edu lin. ( r me rdin terea uie s
psi caţie 11), a todol ul nr bully ă aib
ho l i r o . i ă
ogi na t. 56 gice 4343 ngulu o pr
adr că ţio 1 ş de /2 i . A oc e
A n
es e stfe – bu a le i ale aplic 020 c ea du r
ze l, o llyi nr. p c a r e p riv stă p ă pen
Norme metodologice de g
Ac rup ice
ea s u l u
r
v
n g. t
1/2 . 61 d a pre ind a roced tru
di d în văț tă c i de ctim i 011 in ved pro ură
a ă , a e b
vio ctice mân mis acțiu ă a o pri nexa rilor area
rep lenței form t, pr ie est ne an bullyi vin
d la
L
art
.
rez o e t n e
rep ent psih ate î fesor alcăt ibully g-ulu v i o g ea
len
rez a n u u i
ent nți a ologic prob l con ită di ing d treb ţa
an ț i e e le s n
ilie : di i n u i
i ai le -bu m șc es
aut vilor llyin atica r șc recto oala s ă se
ori , g o r
tăți un , d viole lar, ul un a.
i lo r o n tr it
cal eprez i sa ței, i ei ca ății
e. e nt u n d
ant ma clusiv re
al i
p ăr m ul a
inți ți
lor
,
 Combaterea victimizării
Dacă ai fost victima bullying-
ului nu trebuie să te confrunți singur
cu asta. Spune cuiva în care ai Cum m? Nu închide ochii!
încredere: ro c edă
p
Dacă vezi că
cineva este victima
Alege să vorbești despre această
bullying-ului, ar
problemă cu o persoană în care trebui să:
ai încredere!
Această persoană poate să fie: ● sesizezi școlii
• un prieten; tale;
• consilierul școlar; ● te oferi să
• părinții; mergi cu persoana
• polițistul;
• un profesor.
aceea ca să spuneți
cuiva.
1. Este hărțuită o persoană…….. 3. Cine nu face nimic într-o situație
a) pe seama căreia se face uneori o glumă de hărțuire…
proastă. Hai să vedem ce-am reținut! a) va fi șeful clasei.
b) îl ajută pe făptaș.
b) care este atacată mult timp de cineva
c) ajută la oprirea hărțuirii.
sau de mai mulți oameni.
c) care, ca orice om, mai este atacată,
ceea ce oricum nu are importanță. 4. Să ajuți pe cineva care este
hărțuit…
a) înseamnă să faci mușchi pe
2. De ce îi hărțuiesc unii copii pe alții? abdomen.
a) Fiindcă poartă pulovere verzi. b) este imposibil.
b) Fiindcă vor să se împrietenească cu ei. c) te face de cele mai multe ori să te
simți foarte bine.
c) Fiindcă vor să aibă putere.

Hai să vedem ce-am reținut!
5. Cine are putere… 7. Cine hărțuiește o altă persoană…
a) are și responsabilitate. a) este un tip tare draguț.
b) are cel puțin patru frați. b) de cele mai multe ori nu e bun la mate.
c) are nevoie de o sabie laser. c) se folosește de alții pentru a obține
putere.
6. Într-o clasă bună…
d) copiii nu joacă fotbal unii contra altora. 8. Când nu poate avea loc hărțuirea?
e) nimeni nu e rău intenționat cu altcineva. d) Când fiecare se poartă cu ceilalți așa
f) nimeni nu-și face temele. cum ar vrea să se poarte și aceștia cu el.
e) Când este clar cine e cel mai puternic.
f) Când cineva vrea mereu să fie șeful.
 n s uri:
ăs pu
R b
1. c
2.
3. c
b
FELICITĂRI!
4.
a
5.
b
6. c
7.
a
8.
Vă mulțumim pentru atenție!
Bibliografie:
Olweus, D., Limber, S., & Mihalic, S. F. (1999). Blueprints for violence prevention, book nine: Bullying prevention
program. Boulder, CO: Center for the Study and Prevention of Violence.
Owens, L., Skrzypiec, G., & Wadham, B. (2014). Thinking patterns, victimisation and bullying among adolescents
in a South Australian metropolitan secondary school. International Journal of Adolescence and Youth, 19(2), 190-202.