Regnul ANIMALIA

VI. Încrengătura ANNELIDA

Sunt viermi cu simetrie bilaterală, celomaţi

(organele se află plasate în cavitatea celomică şi
plutesc într-un lichid celomic).
Prezintă un corp segmentat, primul segment al
somei poartă ventral orificiul bucal care poate fi
prevăzut cu maxile chitinoase şi dinţi, excepţie la
lipitoare.
Reprezentanţi:
- râmele încadrate în clasa Oligochaeta;
- lipitorile încadrate în clasa în clasa Hirudinaea;
VI. Încrengătura ANNELIDA
Caracteristicile pentru această încrengătură sunt
apariţia tubului digestiv complet constituit din
cavitatea bucală, glandele salivare, stomac (pipotă),
intestine şi anus.
La lipitoare (Hirudo medicinalis), glandele
salivare, secretă o substanţă anticoagulantă (hirudină
sau hemofilină) care conservă sângele din cele 10
perechi de pungi stomacale. Aşadar hrănirea ei se face
cu sânge.
O caracteristică importantă în evoluţia
filogenetică o constituie faptul că la aceste organisme
apare fenomenul de imunitate celulară.
VI. Încrengătura ANNELIDA
VII.Încrengătura MOLLUSCA
Denumirea de moluşte provine din latinescul
mollis = moale şi reprezintă principala caracteristică a
corpului acestor organisme.
Sunt animale marine, dulcicole şi terestre, cu
simetrie bilaterală.
Cuprinde mai multe clase:
– Gasteropoda – cuprinde melcii
– Bivalvia (Lamellibranchiata) – cuprinde scoicile
– Cephalopoda – cuprinde caracatiţa, sepia.
 Încrengătura MOLLUSCA
Se carcterizează prin corp nesegmentat, scurt şi
moale, alcătuit din cap, picior, sac visceral, manta,
cochilie.
În partea ventrală a corpului moluştele au un
picior musculos, diferit ca formă şi mărime: la
gasteropode are formă de talpă, iar la bivalve ca o
lamă verticală. Are rol în locomoţie.
Sacul visceral adăposteşte organele de nutriţie şi
reproducere.
Dorsal se plasează mantaua (răsfrângere
cutanată), ce acoperă masa viscerală la melci sau tot
corpul la scoică.
Încrengătura MOLLUSCA
 Încrengătura MOLLUSCA

Cochilia este calcaroasă, uneori cuticulară,

produsă de epiteliul mantalei şi are rol de protecţie.
Cefalopodele sunt cele mai evaluate moluşte, au
o mobilitate ridicată. Piciorul s-a transformat în 8-10
tentacule aşezate în jurul gurii. Pe ele sunt plasate
ventuze puternice cu rol de fixare a prăzii.
Ca aspect evolutiv filogenetic la moluşte apare
pentru prima dată inima.
 VIII. Încrengătura ARTROPODE

Au luat naştere din viermii inelaţi anelizi, fapt

dovedit prin segmentarea corpului.
Cele mai vechi artropode sunt considerate
trilobiţii, forme înrudite cu crustaceii giganţi (până la 1
m.), şi unele insecte asemănătoare cu libelulele.
Se caracterizează prin apariţia picioarelor
articulate, formate din mai multe segmente, de unde şi
denumirea arthron = articul şi pus – podos = picior.
Încrengătura ARTROPODE
Corpul lor are simetrie bilaterală, cu segmentaţie
inegală, format din trei componente: cap, cefalotorace,
abdomen.
Tegumentul lor secretă o substanţă organică - chitină -
care formează la exteriorul corpului un schelet.
Înmulţirea lor este sexuată, sexele sunt separate:
observându-se dimorfismul sexual ( masculii sunt mai
mici).
Unele artropode se pot înmulţi prin ouă nefecundate,
fenomen numit partenogeneză.
 Încrengătura ARTROPODE
1. Clasa Arahnide
2. Clasa Antenate care cuprinde:
- Crustacee
- Miriapode
- Insecte
1.Arahnidele au ca reprezentanţi păianjenii,
scorpionii şi acarienii (importanţi pentru medicina
veterinară) reprezentate la rândul lor de căpuşe şi
agenţii râilor.
Acestea se caracterizează prin prezenţa unui
cefalotorace pe care sunt prinse patru perechi de
picioare şi două perechi de maxile.
1. Clasa Arahnide
1. Clasa Arahnide
Căpuşele ( ex. Ixodex Ricinus) prezintă importanţă
deosebită deoarece cea mai mare parte dintre ele
parazitează corpul animalelor şi omului.
Ele sunt hematofage, putând produce anemie severă dar
sunt şi gazde intermediare pentru hemosporidii (babesia
şi toxoplasma) sau alţi agenţi bacterieni, virali sau
micotici.
Căpuşele se înmulţesc prin metamorfoză adică trec prin
stadiul de ou, larvă, nimfă, adult. Toate stadiile sunt
hematofage şi atacă animalele pentru a se hrăni.
Şi albinele sunt atacate de o specie de căpuşe denumite
Varroa jacobsoni, care se localizează în celulele cu larve
şi se hrănesc cu hemolimfă.
1. Clasa Arahnide - Căpuşele
1. Clasa Arahnide - Căpuşele
 1. Clasa Arahnide
Râile (Sarcoptes scabie) sunt paraziţi ce trăiesc
pe suprafaţa sau în structurile epidermice la om şi
animale şi se hrănesc cu limfă şi lichide interstiţiale.

Acţiunea lor are ca efect apariţia de dermatite,

dermatoze, prurit intens şi depilaţie pe zone întinse ale
corpului.
1. Clasa Arahnide – Râile
 2. Clasa Antenate

Insectele de asemenea prezintă importanţă

pentru medicină veterinară prin anumiţi reprezentanţi:
- ploşniţa (Cimex lectuarius) - hematofagi
- păduchele (Pediculus vestimente) - hematofagi
    - puricele (Ctenocephalus spp.) - hematofagi
Toţi produc dermatite şi dermatoze alergice.
 Clasa Antenate
Larvele unor muşte (simulide) parazitează în
ţesuturile animalelor producând boli denumite miaze.
Exemple:
- gastrofiloza cabalinelor – localizate pe
traiectul tubului digestive determinând tulburări
iritative şi porţi de intrare pentu alte microorganisme;
- hipodermatoza bovină ce determină disfuncţii
ale ţesutului conjunctiv subcutanat din regiunea dorso
– lombară cu apariţia de noduli inflamatori.
Nu trebuie neglijat efectul alergic şi toxic al
veninului inoculat de anumite insecte, care poate
provoca chiar moartea.
 Cordate (Vertebrate)

Sunt organisme care posedă schelet axial intern

(coardă dorsală sau notocord), plasat dorsal faţă de
tubul digestiv şi sub tubul neural.
Cuprinde trei încrengături:
- Urochordata,
- Cephalocordata,
- Vertebrata.
Notocordul se păstrează pe tot timpul vieţii la
cefalocordate, este prezent numai la larve la urocordate
(în regiunea cozii) şi numai la embrionii vertebratelor,
la adult fiind înlocuit de coloana vertebrală.
 Vertebrate ( Cordate)
Notocordul:
- se păstrează pe tot timpul vieţii la cefalocordate,
- este prezent numai la larve, la urocordate (în regiunea
cozii)
- este prezent numai la embrion la vertebrate, la adult
fiind înlocuit de coloana vertebrală.
Regiunea anterioară a tubului digestiv se
transformă în sistem respirator.
Reproducerea este sexuată.
Majoritatea lor au în porţiunea terminală a
corpului coadă.
 1.Încrengătura Urochordata
Din aceasta fac parte tunicierii, organisme, care
au corpul în formă de sac. Sunt alcătuite adesea din
trunchi şi coadă.
Tegumentul lor unistratificat secretă o teacă,
numită tunică, formată adesea dintr-o substanţă
similară celulozei (care este caracteristic peretelui
celular la plante).
Sunt animale exclusive marine.
Larvele au formă alungită prevăzute cu coadă,
în care se plasează notocordul. Ele se deplasează liber
în apă. Adulţii îşi pierd coada şi notocordul şi se
fixează pe fundul mării.
1.Încrengătura Urochordata
 2.Încrengătura Cephalocordata

Cuprinde animale primitive, marine, libere, de

dimensiuni reduse, cu corp în formă de suveică. Au
coarda dorsală dezvoltată iar la adult este dispusă pe
toată lungimea corpului.

Reprezentativ pentru această încrengătură este

peştele lanţetă sau amfioxul, care se deosebeşte de
peşti prin absenţa creierului.
 3. Încregătura Vertebrata
Reprezintă cea mai mare încrengătură a cordatelor,
cuprinzând toate animalele ce au coloană vertebrală. În lume
există aproximativ 58.000 specii.
Caracteristici generale:
- prezenţa coloanei vertebrale
- prezenţa unei cutii craniene
- prezenţa unor organe de simţ specializate
- prezenţa unor sisteme de organe bine definite
Cuprinde :
- peştii
- amfibienii
- reptilele
- păsările
- mamiferele