Holocaustul în România

Rădăcini și manifestări
 Evreii în spațiul românesc
• Minoritatea evreiască pe
teritoriul actual al României are
o istorie ce se întinde pe
aproximativ două milenii, dar a
devenit semnificativă din punct
de vedere numeric, al ponderii
economice și culturale mai
ales începând cu secolul
al XIX-lea.
• Potrivit recensământului oficial
din 1930, numărul evreilor din
N.Grigorescu – Evreul cu România era de 756.930
gâsca (circa 1880)
Începuturile antisemitismului
• După războiul de independență
(1877-1878), faptul că Marile Puteri
au făcut presiuni asupra guvernelor
noului stat român în legătură cu
problema drepturilor depline pentru
evrei a provocat resentimente în
rândul elitelor politice și culturale
românești, care s-au menținut și s-au
amplificat în perioada interbelică.
• Astfel, apar partidele antisemite.
 Congresul de Pace de la Berlin, 1878

• Marile Puteri au fost de acord să recunoască

României noile granițe și independența cu condiția
asigurării de drepturi civile tuturor locuitorilor țării,
indiferent de apartenența etnică sau religioasă.
 Partide antisemite
• Liga Apărării Național-
Creștine (prescurtat
LANC), 1923.
Președinte a fost ales
profesorul Alexandru C.
Cuza. Corneliu Zelea
Codreanu a fost
însărcinat cu
organizarea LANC pe
întreaga țară. Corneliu Zelea Codreanu
 Mișcarea Legionară
• Legiunea Arhanghelului Mihail, numită pe
scurt Mișcarea Legionară, a fost o
organizație înființată în România
interbelică, la 24 iunie 1927 de Corneliu
Zelea Codreanu, ca rezultat al rupturii
dintre acesta și mentorul și principalul său
susținător, A.C. Cuza.
• În anul 1930, din motive electorale,
Corneliu Zelea Codreanu creează „Garda
de Fier”, „un gard împotriva expansiunii
comunismului”.
Evreii din România în 1930
 Antisemitismul activ
● 21 ianuarie 1938
„Decretul de revizuire
a cetățeniei”, prin care
toți evreii cetățeni
români trebuiau să-și
redovedească cu acte
dreptul la cetățenie.

● 8 august 1940 „Decretul

lege privitor la starea
juridică a locuitorilor
evrei din România”.

● Un al doilea decret,
din aceeași dată,
interzice „căsătoriile
între români și evrei
sub sancțiunea de
închisoare corecțională
de la 2 la 5 ani”.
Octavian Goga Ion Gigurtu
 Regimul Antonescu
• Ascensiunea lui Hitler și intrarea României în
sfera de influență a Germaniei naziste au
constituit prilejul aplicării practice a programelor
antisemite.
• Autoritățile românești sunt considerate vinovate
de moartea unui număr cuprins între 280.000 și
380.000 de evrei.
• În timpul retragerii armatei și autorităților din
Basarabia și Bucovina de Nord au fost omorâți
numeroși cetățeni români de etnie evreiască.
• La Dorohoi, armata română a ucis 53 de evrei
(cifră oficială).
Adolf Hitler / Ion Antonescu
 Statul național-legionar
• A fost inițiată o politică de românizare, care avea în
vedere eliminarea evreilor din activitățile economice.
• Mulți evrei au fost evacuați, iar averile lor au fost
confiscate.
• S-a organizat progromul din București, căruia i-au
căzut victime 125 de evrei. Alții au fost torturați de
către legionari, iar sinagogile din capitala țării au
fost incendiate.
• 80.000 de evrei au prestat muncă forțată în lagăre
în care condițiile de viață erau îngrozitoare.
• La Iași a avut loc un progrom în care au pierit circa
14.000 de evrei.
I.Antonescu/C.Z.Codreanu/H.Sima
Rebeliunea legionară
Desfășura-
tă între
21-23
ianuarie
1941, a
reprezentat
confrunta-
rea violentă
dintre
gruparea
Garda de
Fier și
fostul lor
partener la
guvernarea
României,
Ion
Antonescu Horia Sima, comandant al
Mișcării Legionare
 Progromul de la București
• În decursul rebeliunii, legionarii
bucureșteni au arestat câteva mii de evrei,
care au fost ridicați din casele lor, din
sinagogi, de la instituțiile evreiești și de
pe stradă.
• Evreii arestați, bărbați și femei, între 15 și
85 de ani, au fost adunați în centre, unde
au fost anchetați, maltratați și torturați cu
scopul ca legionarii să le confiște banii,
bijuteriile și restul proprietăților evreiești.
Masacrul din pădurea Jilava
• 90 de evrei, dintre cei torturați în centrele
legionare de tortură, au fost încărcați în
camioane, duși în pădurea Jilava,
dezbrăcați și împușcați în cap. A doua zi,
unii legionari s-au întors la fața locului
pentru a aduna îmbrăcămintea celor uciși
și lucrările dentare de aur.
• În anul 2010 a fost decoperită în pădurea
Jilava o groapă comună care conținea
circa 100 de cadavre de evrei uciși în
Holocaust.
Progromul de la Iași
29 iunie-6 iulie 1941
• A fost unul din cele mai violente pogromuri
din istoria evreilor din România, inițiat de
generalul Ion Antonescu, secondat de
autoritățile publice locale, împotriva
cetățenilor de etnie evreiască din
orașul Iași.
Evrei arestați
Victimele progromului de la Iași
• Aproximativ 4.000 de evrei, strânși
din toate părțile orașului, au fost
înghesuiți în vagoane și camioane
de marfă.
• «Trenurile morții» au fost închise
ermetic și au circulat între mai multe
gări din Moldova.
• Trenurile erau păzite de trupe
germane S.S. Nimeni nu avea voie
să se apropie de trenuri în gări, să
le dea apă sau să le deschidă
pentru a lua aer.
• Din cauza mirosului cadavrelor și
a mizeriei rezultate ca urmare a
condițiilor inumane la care au fost
supuși, aproximativ 2.650 de evrei
au murit de sufocare sau de sete,
iar alții și-au pierdut mințile.
 Propaganda antisemită
• Evreii erau acuzați de legături cu mișcarea comunistă
internațională, care urmărea dezmembrarea României.
• Un alt "argument " era acela că statele democrate
(SUA, Marea Britanie), cu care România era în război
în calitate de aliată a Germaniei naziste, erau la rândul
lor controlate de elementul evreiesc.
• În consecință, și comunismul, și democrația de tip
liberal erau prezentate drept opera acelorași autori
(evreii) și având același scop (instaurarea controlului
asupra întregii lumi).
• Astfel, participarea României la războiul împotriva
Națiunilor Unite era justificată de apărarea civilizației
europene.
 Evreii în timpul războiului
• Numeroși evrei au murit în timpul eliberării
Basarabiei și Bucovinei în primele săptămâni
de război.
• În Transnistria au fost deportați numeroși evrei,
care au fost internați în lagăre (Peciora,
Vapniarka) sau în ghetouri.
• La Bogdanovka și Akmetcetka au fost
organizate adevărate lagăre de exterminare
a evreilor.
• După ce orașul Odessa a fost cucerit, circa
25.000 de evrei au fost uciși de armată, poliție
și jandarmi.
 Situația rromilor

• În timpul celui de-al doilea război mondial, autoritățile românești

au deportat în Transnistria circa 25.000 de rromi, dintre care
și-au pierdut viața circa 11.000, ceea ce a dus la dispariția unor
comunități de rromi cu o mare vechime.
 Evreii din Transilvania
● În Transilvania de
Nord luată de Ungaria
horthistă în vara anului
1940, s-a adoptat o
legislație antisemită
care îi excludea pe
evrei din viața
economică, politică,
justiție, educație etc.
● Din mai 1944, evreii
fost deportați, o mare
Harta României interbelice: în parte a lor (140.000)
galben este marcată porțiunea sfârșind în lagăre de
cedată Ungariei în urma
Dictatului de la Viena exterminare (în
special la Auschwitz).
Auschwitz
 Anul 1942
• A fost pus la punct un plan de deportare a tuturor
evreilor din România în lagărul de la Belzec (Polonia).
• În urma întâlnirii de la Vinnița (Ucraina, sept.1942)
dintre Hitler și Antonescu, au fost respinse cererile
României de retrocedare a nord-vestului Transilvaniei.
• În timp ce Armata română se afla într-o situație grea
la Stalingrad, iar România suporta sacrificii umane
și materiale, Ungaria nu era angajată decât cu o
parte din armata sa în războiul împotriva URSS
și păstra Transilvania.
• Ca urmare, în ședința de guvern din 13 oct.1942
s-a decis sistarea deportării evreilor.
 Anul 1943
• După bătălia de la Stalingrad
(21 aug.1942–2 feb.1943), autoritățile
românești au informat pe naziști că singura
soluție pentru rezolvarea problemei
evreiești în România ar fi emigrările.
• Începând din 1943, în urma înfrângerilor
suferite de Germania hitleristă, deportările
au fost suspendate, fiind salvați, datorită
acestui fapt, circa 340.000 de evrei.
 "Drept între popoare"
• Este un titlu acordat de statul Israel
neevreilor care au salvat evrei, cu riscul
vieții, fără niciun câștig material.
• Au primit acest titlu peste 60 de români,
între care: Regina mamă Elena (mama
regelui Mihai I), preotul ortodox Gheorghe
Petre, avocatul Traian Popovici,
Magdalena Stroe, diplomatul Florian
Manoliu etc.
Regina mamă Elena
Monumentul celor Drepți
între popoare la
Memorialul Yad Vashem,
Ierusalim

Dr. Traian Popovici,

Primarul orașului
Cernăuți

Acad. Prof. Şorban, Raoul

Comemorarea Holocaustului
• Prin Hotărârea de Guvern 672/2004, data de
9 octombrie este Ziua de Comemorare a
Holocaustului în România.
• Marcarea acestui moment reprezintă doar unul
dintre eforturile societății românești de a menține
vie memoria victimelor Holocaustului.
• Prin asumarea rănilor trecutului și educarea
tinerei generații în spiritul înțelegerii și
respectului față de celălalt, se poate preveni
reeditarea crimelor și persecuțiilor animate
de ură și intoleranță.