PARCUL NATIONAL RETEZAT

CARAGEA BIANCA
 Parcul national Retezat este o arie de interes national
desemnata in scopul protejarii biodiversitatii si
mentinerii intr-o stare de conservare favorabila a florei
spontane si a faunei salbatice, precum si a unor habitate
naturale de interes comunitar aflate in arealul zonei
protejate.Aceasta este situata in sud-vestul tarii in judetul
Hunedoara.

Areal=suprafata de
raspandire a unei specii
LOCALIZARE
 Localizat in partea vestica a Romaniei, Parcul
National Retezat este cel mai vechi din tara, fiind
declarat prin lege in anul 1935.
 Relieful predominant glaciar - adapostind peste 80 de
lacuri glaciare, printre care cel mai adanc (Zanoaga) si
cel mai intins (Bucura).
 Vegetatia complexa din Parcul National Retezat si
masivul Retezat a fost descrisa in amanunt in literatura
de specialitate.
MASIVUL RETEZAT
 Masivul Retezat este unul dintre cele mai importante
sectoare ale Carpatilor Meridionali si reprezinta o ramura
laterala a acestora. Spre est, masivul Retezat se leaga prin
pasul Banita (Merisor) de muntii Sebes si Parang, iar spre
sud, el este marginit de bazinul tertiar Petrosani.
 Altitudinea teritoriului din masiv, incadrat ca Rezervatie a
Biosferei, este cuprinsa intre 850 m la Gura Zlata si 2509
m la varful Peleaga, cel mai inalt din acesti munti
FLORA SI FAUNA
 In cele 2-3 luni de vara Retezatul este invadat de
vegetatie caracteristica.
 Monotonia padurilor de foioase (fag si carpen) ce
imbraca poala muntelui este intrerupta de trunchiurile
albe de mesteacan care apar si in zone specifice pentru
molid (Stanisoara, 1825m). Pe vai se intalnesc zavoaie
compacte de anin, molidisurile sunt amestecate cu fagul
sau alte specii lemnoase si arbusti.
 Fauna este reprezentata de cerbi (pe cale de disparitie),
caprioare, mistreti ce se intalnesc in poienile din
apropierea stanelor. Ursii se simt in largul lor in Retezat,
rasul isi are salasul tot aici, dar mamiferul caracteristic
ramane capra neagra.
Carpen

Mesteacan

Molid
Capra neagra Ras
LEGENDE
 Se spune că în Ţara Haţegului din judeţul Hunedoara
trăiau nişte uriaşi. Potrivit unei variante, aici trăia un
căpcăun care cobora periodic în sate şi fura vitele
oamenilor. Mulţi feciori şi-au pierdut viaţa încercând să-l
oprească, rămânând astfel multe familii îndurerate. Într-o
zi însă, un voinic a reuşit să-l răpună pe căpcăun. Ca să
fie sigur că acesta nu supravieţuieşte, i-a tăiat capul. În
acel moment, căpcăunul s-a prefăcut într-o piatra mare
„fără cap“ (Retezatul), iar mâna stângă i-a căzut printre
munţi şi s-a prefăcut în apă. Podul palmei sale s-a
transformat în lacul Bucura, iar degetele în lacurile
Slavei, Lia, Ana, Viorica şi Zănoaga.
 O altă legendă vorbeşte despre fata căpcăunului, Rusca
pe numele ei. Înainte de moartea sa, căpetenia uriaşilor a
împărţit ţara celor doi copii ai săi, un băiat şi o fată. Ca
să vadă mai bine cât de mare este partea lor din
moştenire, cei doi s-au urcat pe câte un munte: feciorul
pe muntele Retezat (care atunci avea alt nume), iar fata
pe vârful Rusca, spre apus de Retezat. Fetei i s-a părut că
partea de ţară a fratelui său este mai mare şi mai
frumoasă decât a ei, care era plina de stânci şi nu avea
prea multe păduri şi poieni frumoase. De ciuda, fata a
luat un fier de plug şi l-a aruncat spre fratele său, care
era pe celalalt vârf. Fierul nu l-a nimerit pe flăcău, dar a
retezat vârful muntelui, care de atunci a rămas retezat.
De aceea i se spune muntele Retezat.
 Bibliografie:
 -rasfoiesc.com

 -wikipedia

 -PetreDalea.ro