PROTEINE

NUME: OPINCA ANA

CLASA A XII-A UA
tema
prezentarii

• proteinele
1. PROTEINELE

• generalităţi
• etimologie
• tipuri
• proprietăţi fizico-chimice
• proprietăţi chimice
• rol
 generalitati

Proteinele sunt
substanţe organice
macromoleculare
formate din lanţuri
simple sau complexe de
aminoacizi; ele sunt
prezente în celulele
tuturor organismelor vii
în proporţie de peste
50% din greutatea
uscată.
 etimologie

Prima menţionare
a cuvântului
proteină a fost
făcută de către
Jakob Berzelius,
descoperitorul
acestora, în
scrisoarea sa către Numele de proteina pe care îl
Gerhardus propun pentru denumirea
Johannes Mulder
din 10 iulie 1838, compusului organic rezultat prin
scrisoare în care oxidarea fibrinei sau albuminei, l-
menţionează:
am derivat din grecescul πρωτειος
(proteios) deoarece pare a fi
substanţa primitivă sau principală
Jakob Berzelius
TIPURI

În funcţie de compoziţia lor chimică,

ele pot fi clasificate în:

• holoproteine, cu
următoarele clase de
proteine: proteine globulare
şi proteine fibrilare
• heteroproteine, proteine
complexe, constituite dintr-o
parte proteică şi o parte
prostetică: glicoproteine,
lipoproteine, nucleoproteine
 proprietATi fizico chimice

•masă moleculară
Datorită formării aproape în exclusivitate din aminoacizi, putem considera
proteinele ca fiind de fapt nişte polipeptide, cu masă moleculară foarte mare,
între 10.000 şi 60.000.000.

•solubilitatea proteinelor
Proteinele sunt substanţe solide, macromoleculare, solubile în general în apă
şi insolubile în solvenţi organici nepolari.

•caracterul amfoter
 Proteinele, la fel ca şi aminoacizii, sunt substanţe amfotere şi formează în
soluţii apoase amfioni.
 ProprietATi
chimice

• Datorită grupărilor carboxil şi amino

libere ele dau aceleaşi reacţii ca şi
aminoacizii.
• Caracterul amfoter este responsabil
de formarea de săruri atât cu bazele
cât şi cu acizii.
• Legătura peptidică este responsabilă
de formarea de combinaţii complexe
denumite chelaţi.
• Prezenţa diferiţilor radicali alchilici,
sau arilici determină formarea unor
derivaţi ai substanţelor proteice
(derivaţii halogenaţi şi nitrici sunt
cei mai importanţi).
 rol

Proteinele ingerate sunt

supuse acţiunii acidului
clorhidric din stomac şi
acţiunii enzimelor numite
proteaze, proces în urma
căruia lanţurile proteice sunt
scindate (denaturate).
Ingestia aminoacizilor
esenţiali este foarte
importantă pentru sănătatea
organismului, deoarece fără
aceşti aminoacizi nu se poate
Datorită compoziţiei, fiind desfăşura sinteza proteinelor
formate exclusiv din necesare organismului.
aminoacizi, se întâlnesc alături
de alţi compuşi importanţi de
tipul polizaharidelor, lipidelor
şi acizilor nucleici începând cu
structura virusurilor, a
organismelor procariote,
eucariote şi terminând cu
omul. Practic, nu se concepe
viaţă fără proteine.
bibliografiE .

Dicţionar de biologie -Teofil Crăciun, Leonora Crăciun

Chimie organica – Mihai Zapan, Edith Beral
Arborele Lumii
Microsoft Encarta 2000 Encyclopedia
WIKIPEDIA.ORG
SFÂRSIT