COLEGIUL DE MEDICINĂ DIN ORHEI

STRUCTURĂ GRAFOLOGICĂ –
„BOALA BRILL”

A REALIZAT: CHIRIȚA GRIGORE GR.40

PROFESOR: CRIJANOVSCHI AURELIA
 Tifosul exantematic de recădere sau boala Brill-
Zinsser este o forma de tifos exantematic apărut sub
formă sporadică, prin reactivarea infecției persistente la
foștii bolnavide tifos exantematic (chiar dacă aceștia au
avut doar o formă inaparentă de boală).
 Epidemiologia
 Apare doar în cazuri sporadice.
Nu are caracter sezonier și nu este condiționat de
existența păduchilor, infecția nefiind secundară
parazitării. Dacă boala coincide cu existența
păduchilor, aceștia vor putea
transmite boala altor persoane, transformând
declansare a unei epidemii.
 Afectează persoane adulte (peste 40 ani) sau
vârstnici, nu se
întâlneste la copii si tineri. De cele mai multe ori bolnavii
recunosc existenta tifosului exantematic în antecedentele
personale.
 Manifestările clinice
Predomină formele ușoare și cele atipice sau
fruste, explicate prin existența unei
anumite imunități reziduale.
Evoluția este mai scurtă, faza de stare trece mai
repede în declin. Evolutia totală nu
depășeste 10-11 zile.
Exantemul poate lipsi, iar când este prezent este
mai rar și mai puțin intens de obicei
rozeolic, rareori peteșial și de scurtă durată 1- 3
zile.
Manifestările nervoase: astenie, uneori
obnubilare sau somnolență, mai rar
dezorientare, cu manifestări cerebeloase
moderate, tremurături, dereglări de
coordonare.
Afectarea circulatorie și renală lipsește în cele
mai multe cazuri, fiind totuși posibile în cazurile
mai severe.

Tratament
De obicei nu sunt necesare masurile
de tratament patogenic.
Terapia etiologică este la fel ca în
tifosul de primoinfecție
 Diagnosticul
Izolarea rickettsiilor reușește mai greu, rickettsiemia fiind scurtă.
Serologic reacția de aglutinare este de obicei negativă sau în titru
nesemnificativ, mai mic decât valoarea prag de diagnostic.
 Reactiile cu
antigene rickettsiene sunt pozitive RFC, RHAP, RIF și testul ELISA.