INSUFICIENTA

VENOASA CRONICA
FITOTERAPIE
AN V
 INSUFICIENTA VENOASA CRONICA

 INSUFICIENTA VENOASA CRONICA IVC

Diferite tablouri clinice gen:

 sindromul de “picioare grele”
 varicea
 edemele
 ulcerele varicoase
 INSUFICIENTA VENOASA CRONICA

IVC- ul poate fi:

Minor
Sever
 INSUFICIENTA VENOASA CRONICA

IVC MINOR:
 VARICOSITE
 EDEME VESPERALE

IVC SEVER
 Tulburari trofice majore
 Ulcere varicoase
 INSUFICIENTA VENOASA CRONICA

Manifestarile INSUFICIENTEI VENOASE CRONICE

 Picioare grele
 Umflaturi (edeme) ale membrelor
 Crampe noscturne
 INSUFICIENTA VENOASA CRONICA

 IVC- masuri de prim ajutor:

 Mersul
 Restrictionarea statului in picioare
 Bai alternative cald-rece
 Terapie medicamentoasa
vasculoprotectoare si venotonica
 INSUFICIENTA VENOASA CRONICA

Medicatia IVC-ului

 Extracte de plante (Castanul porcesc, Sulfina,

ginkgo)
 Flavonoidele (diosmina , rutozida, naringozida)
 Saponinele (ruscogenina)
 Flavonoide modificate demisintetic
(trieterrutozida, hesperozida metilcalchona)
 INSUFICIENTA VENOASA CRONICA

Plantele si circulatia sanguina:

Exista doua clase mari:
 Plante traditional utilizate in probleme
functionale de fragilitate capilara cutanata:
echimoze
 Plante traditional utilizate in manifestari
subiective de IVC: picioare grele si
hemoroizi
 INSUFICIENTA VENOASA CRONICA
Plante traditional utilizate in probleme functionale
de fragilitate capilara cutanata: echimoze, petesii
 CASSIA- fructele proaspete
 CASTANUL- scoarta trunchiului si semintele
 SULFINA: somitatile florale
 AFINUL: fructele proaspete
 PORTOCALUL DULCE: cojile (pericarpul) fructului
 RATHANIA: radacinile
 VITA DE VIE ROSIE: frunzele
 INSUFICIENTA VENOASA CRONICA

Plante traditional utilizate in manifestari subiective

de IVC: picioare grele si hemoroizi- o lista de 21
de specii
 AGRIMONIA- somitatile florale
 TRAISTA CIOBANULUI- partile aeriene inflorite
 ALUNUL- frunzele
 NUCUL- frunzele
 HAMAMELISUL- frunzele,
 Etc.
 INSUFICIENTA VENOASA CRONICA

AESCULUS HIPPOCASTANUM - FAMILIA

HIPPOCASTANACEAE- castanul porcesc
 STATUT LEGAL: monografie in Farmacopeea
franceza a X-a
MONOGRAFIE CONSACRATA
SEMINTELOR IN GERMANIA
 COMPOZITIE CHIMICA
 SEMINTELE contin proantocianidoli
 Cotiledoanele contin mare cantitate de Amidon
 10% saponozide ESCINA
 Castanul porcesc
FARMACOLOGIE
 Proprietati antiinflamatoare
 Antiedematoase
 Antiexudative
 Cresc tonusul venos
 Antiradicalier la nivelul capilarelor: cresc
rezistenta –diminua permeabilitatea
 Castanul porcesc
 EVALUARI CLINICE
 escina-vs. placebo; escina vs. hidroximetil
rutozida
 EFECTE SECUNDARE – TOXICITATE
 Prurit, tulburari gastro-intestinale
 Nu exista efecte toxice
 PRODUSE FARMACEUTICE: gelule, extract
uscat, tincturi, solutii buvabile, crème
locale, rectale, etc.
 Castanul porcesc
 INDICATII TERAPEUTICE
 Simptome de tulburari functionale ale fragilitatii
capilare cutanate
 Manifestari subiective de insuficienta venoasa in
simptomatologia hemoroidala

 POSOLOGIE
100mg/zi exprimata in ESCINA, doua prize pe
zi, forme cu eliv=berare controlata
MIGRENELE
 MIGRENELE
 CARACTERISTICI GENERALE
 Criza de durata variabila(ore-zile)
 Cefalee pronuntata
 Unilateralitate
 Durere pulsatila
 Agravare la efort fizic
 Manifestari
 Scurta faza de “aura”
 Semnale vizuale
 Greturi
 Vomismente
 Fotofobie
 Fonofobie
 Hipotensiune
 Iritabilitate
 Ameliorari
 Relaxare la orizontala
 Liniste
 Obscuritate
 Comprese reci
 somn
 Tratament medicamentos
 Antalgice non-specifice: paracetamol, aspirina
 Codeina: adesea asociata cu paracetamol
 Dextropropoxifen: contestat azi
 Antiinflamatoare nesteroidiene: diclofenac,
ibuprofen, naproxen
 Antimigrenoase specifice: ergotamina si derivatii
sai hidrogenati
 Triptani: sumatriptan, zolmitriptan, naratriptan
 Doar la unii pacienti: beta-blocante
 MIGRENELE
 TANACETUM PARTHENIUM -
MUSETELUL MARE
 MIGRENELE
 STATUT LEGAL
 MIGRENELE
 COMPOZITIE CHIMICA
 Partenolidul- lactona sesquiterpenica
 Acetatul de crisantenil
 flavonoide

Compozitia e variabila de la o zona la alta

De la Mexic- Balcani
 MIGRENELE
 FARMACOLOGIE- Mecanism de actiune
 Inhiba sinteza de tromboxan
 Inhiba sinteza de prostaglandine in trombocite
 Inhiba agregarea plachetara indusa de diferiti
inductori
 Slab antagonist al receptorilor 5HT 2A
 Actiune asupra fagocitozei, asupra agregarii
plachetelor de colagen
 Actiune asupra contractilitatii fibrelor vaselor
 Inhiba expresia cicloxigenazei inductibile si a
citokinelor
 MIGRENELE
 EVALUARI CLINICE
 MIGRENELE
EFECTE SECUNDARE
 Ulceratii bucale
 Tulburari digestive
 Alergii de contact la planta
 Inflamatii ale mucoaselor- alergii la lactone

INTERACTIUNI MEDICAMENTOASE
 Nici una
 MIGRENELE
 TOXICITATE
 GENOTOXICITATE
 CARCINOGENICITATE
 EFECTE ASUPRA DESCENDENTILOR
 MIGRENELE
 PRODUSE FARMACEUTICE DISPONIBILE

 100mg produs vegetal, standardizat in

0,2% partenolid

 Dozele mai mari 260mg de 2-3 ori pe zi

 MIGRENELE
INDICATII

 Migrene
 Migrene pulsatile
 Dureri de cap
 MIGRENELE
POSOLOGIE

 Doze de 200 mg de 2-3 ori pe zi

 Dozele mai mari 260mg de 2-3 ori pe zi

 MIGRENELE
 CONCLUZII
 GRETURILE

RAUL DE TRANSPORT
 GRETURILE
 CARACTERISTICI GENERALE

 Intolerante alimentare
 Raul de transport
 Raul din sarcina
 Terapie clasica
 Antihistaminice H1
 Antidopaminergice: difenilhidramina,
dimetilhidrinatul, etc.
 Anticolinergice sub forma de patch:
scopolamina
 GHIMBIRUL
 STATUT LEGAL
 Zingiber officinale- specie din China,
Japonia, Indonezia, I-le Filipina, Africa
neagra: Nigeria
 Se utilizeaza rizomul uscat intreg sau taiat
bucati
 Specia este antiemetica, stimulenta a
peristaltismului si a tonusului intestinal,
stimulenta a secretiilor salivare si gastrice
 COMPOZITIE CHIMICA
 Amidon
 Alcanone : gingeroli
 Cetone corespunzatoare
 Gingerdioli si esteri
 Galonolactone
 Derivati dialdehidici
 GRETURILE
 FARMACOLOGIE

 antiemetica,
 stimulenta a peristaltismului si a tonusului
intestinal,
 stimulenta a secretiilor salivare si gastrice
 GRETURILE
 RAUL DE MARE
 GHIMBIRUL
 GRETURILE POST-OPERATORII
 GHIMBIRUL
 GRETURILE FEMEII INSARCINATE
 GHIMBIRUL
 EFECTE SECUNDARE
 La doze mari exfolierea celulelor epiteliale ale
mucoasei gastrice

 INTERACTIUNI MEDICAMENTOASE
 nu
 GHIMBIRUL
 TOXICITATE

 GENOTOXICITATE

 CARCINOGENICITATE

 EFECTE ASUPRA DESCENDENTILOR

 GHIMBIRUL
 PRODUSE FARMACEUTICE DISPONIBILE

 INDICATII

 POSOLOGIE
 365 mg- capsule
 2-4 g rizom in forme echivalente
 VA MULTUMESC!