TEMA VII

CURRICULUM

05/18/23
OBIECTIVELE TEMEI:
La sfârşitul temei cursanţii trebuie să:

 definescă, în cuvinte proprii, termenul de curriculum;

 analizeze importanţa conceptului CURRICULUM din

punctul de vedere al implicaţiilor practice;

 enumere principalele elemente structurale ale unui

curriculum;

 analizeze relaţiile şi interdependenţele ce se stabilesc între

conceptele nodale ale unui curriculum.

 utilizeze corect termenii: ciclu curricular, arie curriculară,

conţinuturi curriculare, fapt curricular.

05/18/23
CUPRINSUL TEMEI:

1. Etimologia termenului CURRICULUM

2. Evoluţia conceptului
3. Accepţiuni contemporane
4. Componentele curriculum-ului
5. Categorii conceptuale derivate

05/18/23
1. ETIMOLOGIA TERMENULUI
 CURRICULUM (lat., sg.),
 CURRICULA (lat., pl.),
 CURRERE (vb.)

- alergare, întrecere
- cursă, parcurs
- parcurgerea unui drum determinat
- a parcurge un traseu conform unui plan şi aflându-se sub un
control.

„curriculum” - limba latină - traseu de parcurs într-o cursă de

alergări”
semnificaţie pedagogică - parcursul şcolar al unui elev”

05/18/23
 2. EVOLUŢIA CONCEPTULUI

• Termenul apare cu referire la contextul

educaţional încă din documentele unor
universităţi medievale

• 1582 Olanda,
• 1633 Scoţia.

05/18/23
• Prima accepţiune a termenului de curriculum a
fost aceea de:

conţinuturi
instructiv-educative

05/18/23
Până la jumătatea sec. XX, curriculum desemna:

În literatura anglo-saxonă, program de studii al unui

sistem de educaţie sau al unei instituţii, cu precizarea
obiectivelor, conţinuturilor, a ansamblului de
materiale didactice;

În literatura francofonă era folosită expresia

„program de studii” pentru a desemna aceeaşi
realitate.

05/18/23
Ulterior, termenului de curriculum i s-au adăugat noi sensuri,
generându-se în acest fel puternice dezbateri şi confuzii
terminologice:

 conservatorii înţelegeau prin „curriculum” conţinuturile

instructiv-educative (planuri de învăţământ, programe,
manuale, teme, arii de cunoaştere, subiecte),

 pe de altă parte reformiştii propuneau extinderea termenului

asupra întregii didactici şi asupra tuturor experienţelor de
învăţare de care beneficiază un subiect în şcoală şi în afara
şcolii. Unitatea lor sistemică este desemnată prin conceptul de
„curriculum”.

05/18/23
T.T. Heeriek: 10 întrebări circumscriu problematica
curriculum-ului

1. Cine este îndreptăţit să determine scopurile

activităţii din şcoală?

2. Cum trebuie organizată activitatea pentru a

ajunge la decizii pertinente?
Cine tr. să-şi asume conducerea proiectului?
Cum se poate organiza o activitate în echipă?
Cum să fie adoptate deciziile?

3. Ce surse trebuie utilizate în determinarea a

ceea ce se învaţă în şcoală?

05/18/23
4. Este necesar să se asigure un curriculum comprehensiv
pentru toţi elevii/cursanţii: un curriculum care să
corespundă nevoii sociale dar şi aspiraţiilor
individuale?

5. Cum trebuie abordată educaţia generală/fundamentală

(cursurile obligatorii) şi educaţia specializată (cursurile
facultative). Cursurile opţionale sunt la fel de
importante ca şi cele obligatorii? Cursurile opţionale
sunt doar nişte accesorii?

6. Cum se poate menţine un bun echilibru între diferite

grupuri de discipline? Trebuie să admitem pe un anumit
interval de timp prioritatea unei discipline?

7. Ce discipline reclamă reconsiderări imediate? În ce arii

apar controverse privind ierarhia disciplinelor?
05/18/23
8. Cum să se predea în mod eficient pentru a se realiza
intenţiile planificate? (o disciplină este inutil plasată în
programul de învăţământ dacă nu sunt indicate şi
modalităţile de predare eficientă)

9. Cum să se finalizeze cercetările şi punerea în practică a

proiectului educaţional? Ce resurse se pot folosi pentru
finanţare?

10. Cum pot fi evaluate disciplinele predate?

05/18/23
3. ACCEPŢIUNI CONTEMPORANE
 Etapa tradiţională: curs oficial, organizat într-un cadru
instituţionalizat, liste de conţinuturi.

 Etapa modernă: proiect pedagogic organizat prin corelarea

obiectivelor şi disciplinelor de învăţământ cu experienţele
de învăţare directă şi indirectă ale cursanţilor.

 Etapa postmodernă: proiect pedagogic organizat pe baza

unor principii care evidenţiază importanţa prioritară a
obiectivelor asumate, care determină alegerea anumitor
experienţe de învăţare, strategii de organizare a învăţării,
mijloace de evaluare.

05/18/23
 Ce se predă în instituţiile şcolare

CONŢINUTURILE

Liste de teme la nivelul disciplinelor

şcolare

CUM SI DIN CE FEL DE

MATERIE SE INVATA IN
SCOALA?
un ansamblu de actiuni
planificate pentru provocarea
instruirii

ELEVUL DISCI PROCESU

PLINA L
ÎNVĂŢĂRI
I

"toate experientele
pe care un elev le
are sub
indrumarea scolii"
 "(PAR)CURS PENTRU/DE VIATA AL
EDUCABILILOR" IN CADRUL INSTITUTIILOR
SCOLARE.
 de ce (sens, valori, functii), cine
(caracteristicile subiectului invatarii), ce
( continutul), cand (factorul timp), cum
(strategiile invatarii), in ce conditii
("situatia de invatare", materialele utilizate)
si cu ce efect (rezultatele asteptate) invata

05/18/23
 CURRICULUM poate fi definit ca:

Proces (proiectare, implementare, evaluare);

Produs (planuri de învăţământ, programe

analitice, manuale, alte materiale curriculare);

Structură (finalităţi, conţinuturi, strategii de

predare-învăţare, strategii de evaluare, timp)

05/18/23
În funcţie de aspectele pe care le accentuează, curriculum vizează:
- toate activităţile desfăşurate de elevi în şcoală sub conducerea
educatorilor;
- viaţa şi programul elevilor dintr-o şcoală;
- un plan de desfăşurare al activităţilor de învăţare;
- un plan general privind cunoştinţele şi materialele specifice de
instruire pe care o şcoală trebuie să le ofere elevilor săi, cu scopul de
a-i ajuta să obţină o anumită calificare (certificare) pentru un anumit
domeniu de activitate profesională sau vocaţională;

- studiu sistematic în cinci mari domenii; (1) stăpânirea limbii materne

şi studiul sistematic al gramaticii, literaturii şi al scrierii; (2)
matematici; (3) ştiinţe; (4) istorie; (5) limbi străine;

05/18/23
 Curriculum Naţional, editat de MEN,
defineşte termenul de curriculum astfel:
În sens larg, procesual, se desemnează prin
CURRICULUM ansamblul proceselor educative
şi al experienţelor de învăţare prin care trece
elevul pe durata parcursului său şcolar.

În sens restrâns, CURRICULUM cuprinde

ansamblul acelor documente şcolare de tip
reglator în cadrul cărora se consemnează datele
esenţiale privind procesele educative şi
experienţele de învăţare pe care şcoala le oferă
elevului (planuri, programe, manuale, etc.)
05/18/23
DECI... ce aduce nou conceptul de
curriculum?
EDUCATUL (elevul, studentul,
cursantul)! “Drumul” trebuie să fie al lui!

ÎNVĂŢAREA

FINALITĂŢI nu CONŢINUTURI

COMPETENŢE.

05/18/23
4. COMPONENTELE CURRICULUM-ULUI
Modelul triunghiular al curriculum-ului

FINALITĂŢI

CONŢINUT TIMP DE
INSTR.

05/18/23
Modelul triunghiular al curriculum-ului
 Finalităţi:
◦ Categorii de finalităţi;
◦ Factori care influenţează selecţia finalităţilor;
◦ Funcţiile pedagogice ale obiectivelor;
◦ Construirea unor sisteme de clasificare a finalităţilor;
◦ Metode de definire şi formulare pedagogică a finalităţilor.
 Conţinut:
◦ Tipologia conţinuturilor;
◦ Criterii de selecţie a conţinuturilor;
◦ Proceduri de organizare a conţinuturilor;
◦ Când un anumit conţinut devine accesibi?
 Timp:
◦ Timpul alocat;
◦ Timpul utilizat;
◦ Timpul necesar individului pt. învăţare.

05/18/23
 Finalităţi

Conţinuturi Timp

Strategii de predare - Strategii de

învăţare evaluare

05/18/23
FINALITĂŢILE:

Transformări, cantitative şi calitative,

care urmează să se producă în conduita şi
conştiinţa elevilor/cursanţilor, în modul
de gândire, de simţire, de acţiune în
scopul acţionării în diferite situaţii
particulare de viaţă (personală,
profesională).

05/18/23
 CONŢINUTUL:
Conţinutul învăţământului este acel ansamblu
coerent, organizat şi etapizat pe trepte de
şcolarizare care include:

◦ cunoştinţe, principii, teorii, paradigme;

◦ modele atitudinale şi comportamentale;
◦ orientări valorice despre om şi interacţiunea sa cu
planul social
prin care se vizează realizarea finalităţilor.

05/18/23
TIMPUL:
Este o variabilă pe care de multe ori nu o
regăsim în definiţia curriculumului.

În raport cu aceasta variabilă se studiază:

 Timpul alocat;
 Timpul utilizat;
 Timpul necesar individual de învăţare.

05/18/23
 5. CATEGORII CONCEPTUALE
DERIVATE:
ARIA CURRICULARĂ
 include „domenii ale cunoaşterii
care oferă o viziune multi şi/sau
interdisciplinară asupra disciplinelor
de studiu“ (M.Ionescu, I.Radu)
 Curriculum Naţional Românesc este
structurat pe şapte arii curriculare:
 „Limbă şi comunicare“,
 „Matematică şi ştiinţe ale naturii“,
 „Om şi societate“,
 „Arte“,
 „Educaţie fizică şi sport“,
 „Tehnologii“,
 „Consiliere şi orientare“
CICLU CURRICULAR
 Ciclurile curriculare sunt
„periodizări ale şcolarităţii pe mai
mulţi ani de studiu care au în comun
anumite finalităţi educaţionale şi
sisteme metodologice.
 Curriculum naţional românesc
cuprinde următoarele cicluri
curriculare:
◦ ciclul achiziţiilor fundamentale
(grăd.–.II-);
◦ ciclul de dezvoltare (III-.VI);
◦ ciclul de observare şi orientare
(VII–IX);
◦ ciclul de aprofundare (X–IX);
◦ ciclul de specializare (XII; XIII)
05/18/23
Arii curriculare la nivel de învăţământ
superior?
 Aria curriculară – o grupare de discipline funcţionale din
perspectiva competenţelor necesare viitorului absolvent
(această definiţie răspunde principiului funcţionalităţii în
proiectarea unui curriculum).

◦ Aria curriculară nucleu (discipline fundamentale)

◦ Aria curriculară de specialitate (aspectele de actualitate
ale domeniului, utile pt. inserţia socio-profesională)
◦ Aria curriculară de interferenţă (se referă la discipline din
zone de transfer)
◦ Aria curriculară de cultură funcţională (suplimentează
formarea de specialitate şi asigură funcţionalitatea
integrării socio-profesionale) (L. Sarivan, M. Singer)

05/18/23
 CONŢINUTURILE
CURRICULARE
orice subiect de studiu, actele educatorului
material educaţional,
situaţie sau experienţă
care pot ajuta la
dezvoltarea
aptitudinilor cognitive şi
afective (Dictionary of
Education)
FAPT CURRICULAR
sau ale educatului cu
impact în situaţii
specifice de învăţare,
orientate către
reorganizarea
experienţei acestuia
din urmă.
05/18/23
1. Clasificarea tipurilor de curriculum din
perspectiva teoriei curriculum-ului

2. Clasificarea tipurilor de curriculum din

perspectiva dezvoltării curriculum-ului

05/18/23
1. Din perspectiva TEORIEI
CURRICULUM-ULUI identificăm:

◦ C. general;
◦ C. specializat;
◦ C. subliminal;
◦ C. informal.

05/18/23
2. Din perspectiva DEZVOLTĂRII
CURRICULUM-ULUI identificăm:

◦ C. recomandat
◦ C. scris;
◦ C. predat;
◦ C. de suport;
◦ C. învăţat;
◦ C. testat.

05/18/23
CURRICULUM GENERAL:
„curriculum central”
„curriculum nucleu”
„curriculum general”
„trunchiul comun de cultură generală”
„curriculum de bază”
„core-curriculum”

05/18/23
Se referă la acele experienţe de învăţare
propuse elevilor/studenţilor care vizează
formarea competenţelor fundamanetale
(obligatorii pentru toţi elevii sau studenţii)
şi care activează o bază de cunoştinţe,
abilităţi şi comportamente, pe parcursul
primelor stadii ale şcolarităţii.

Are caracter obligatoriu.

05/18/23
Din punct de vedere al conţinuturilor, el se reduce
la un număr de discipline de bază, obligatorii, în
jurul cărora alte achiziţii urmează să se articuleze.

În cadrul fiecărei discipline sunt selectate elemente

esenţiale pentru orientarea învăţării la acea
disciplină şi reprezintă unicul sistem de referinţă
pentru diversele tipuri de evaluări şi examinări
externe (naţionale) din sistem şi pentru elaborarea
standardelor curriculare de performanţă

LaCURRICULUM GENERAL se adaugă

CURRICULUM OPŢIONAL.

05/18/23
SEGMENTELE UNUI CURRICULUM

1.CURRICULUM NUCLEU (TRUNCHIUL

COMUN)
cuprinde obiectivele-cadru, obiectivele de
referinţă, conţinutul şi standardele curriculare de
performanţă obligatorii pentru toate şcolile de
acelaşi tip şi pentru toţi elevii din aceste şcoli.
Corespunde numărului minim de ore acordat
fiecărei discipline de studiu în planurile cadru de
învăţământ şi este menit să asigure egalitatea
şanselor de instruire.

05/18/23
2. CURRICULUM LA DECIZIA
ŞCOLII

- acoperă diferenţa dintre numărul minim de

ore, acordate pentru curriculum nucleu, şi
numărul maxim de ore acordate pe
săptămână de planurile de învăţământ
pentru fiecare disciplină, în fiecare an de
studiu.

05/18/23
Variante de curriculum la decizia şcolii:
Curriculum-nucleu aprofundat diversifică
activităţile de învăţare destinate conţinuturilor
obligatorii, până la acoperirea numărului
maxim de ore prevăzut pentru o disciplină
şcolară.

Curriculum extins lărgeşte oferta de învăţare cu

noi conţinuturi, în plus faţă de cele prevăzute în
curriculum nucleu, până la acoperirea
numărului maxim de ore prevăzut în planurile-
cadru de învăţământ pentru o disciplină şcolară.

05/18/23
Curriculum elaborat în şcoală cuprinde diverse
tipuri de activităţi opţionale pe care le propune
şcoala, în funcţie de resursele de care dispune,
precum şi în funcţie de interesul elevilor, sau de
interesele comunităţii locale în pregătirea
elevilor în anumite domenii.

Forme:
- opţionalul la nivelul unei discipline de studiu;
- opţionalul la nivelul uneia sau al mai multor arii
curriculare.

05/18/23
În învăţământul preuniversitar, curriculum general are valoare
de CURRICULUM NAŢIONAL.
Se concretizează în documente şcolare oficiale care proiectează
activitatea instructiv-educativă la toate nivelurile sistemului
şi ale procesului de învăţământ.

Aceste documente sunt:

◦ documente de politică a educaţiei (legea învăţământului) care
definesc finalităţile macrostructurale, idealul şi scopurile
educaţiei;
◦ documente de politică şcolară care definesc finalităţile
microstructurale ale procesului (obiectivele pe cicluri
curriculare, arii curriculare, pe discipline);
◦ planuri de învăţământ (elaborate de către minister);
◦ programele şcolare/analitice (elaborate de către minister);
◦ manualele şcolare (evaluate şi lansate pe piaţă);
◦ ghiduri şi materiale metodice (aprobate de către minister, în
concordanţă cu programa şcolară);
◦ instrumente de evaluare.
05/18/23
Planurile-cadru de învăţământ
Documente oficiale, cu caracter unitar şi obligatoriu care
specifică pentru fiecare ciclu şcolar, pentru fiecare tip şi
profil de instituţie şcolară:
- ariile curriculare din care vor fi selecţionate
conţinuturile propuse elevilor spre învăţare;
- obiectele de învăţământ care vor fi studiate de elevi în
cadrul fiecărei arii curriculare şi ordinea în care vor fi
studiate;
- numărul de ore acordat în cadrul fiecărui obiect de
învăţământ, în fiecare an de studiu, pentru însuşirea
cunoştinţelor care alcătuiesc curriculum-ul nucleu al
disciplinei respective şi pentru cele care alcătuiesc
curriculum-ul la decizia şcolii.

05/18/23
Ariile curriculare
- domenii largi în care vor fi iniţiaţi elevii în şcoli şi care
reunesc mai multe discipline şcolare între care există
strânse legături

Obiectele de învăţământ se grupează pe şapte arii

curriculare:
- Limbă şi comunicare.
- Matematică şi Ştiinţe ale naturii.
- Om şi societate.
- Arte.
- Educaţie şi sport.
- Tehnologii.
- Consiliere şi orientare.

05/18/23
Obiectele de învăţământ
ansambluri coerente şi compacte de cunoştinţe,
abilităţi şi de activităţi aplicative menite să
informeze şi să formeze elevii în diferite domenii.

Pot fi constituite după mai multe criterii:

• diviziunea academică a cunoaşterii (exemplu:
matematica, fizică, economie etc.);
• organizarea mediului natural / social (exemplu:
transporturile, energia, apa ş.a.);
• nevoile practice de acţiune umană (exemplu:
abilităţi practice, întreţinerea utilajelor ş.a.).

05/18/23
După modalităţile de structurare a conţinutului
învăţământului în cadrul disciplinelor de învăţământ,
acestea pot fi concepute în mai multe maniere:

- uni(mono)disciplinare –tratează fenomenele studiate din

perspectiva unei unice ştiinţe;
- pluridisciplinare –grupează cunoştinţe oferite de diferite
ştiinţe în jurul unor teme cercetate de toate aceste ştiinţe;
- interdisciplinare –conţinutul este constituit din concepte şi
principii care sunt comune mai multor ştiinţe;
- transdisciplinare – discipline de maximă generalitate care
sunt unificatoare ale unor multiple şi diferite domenii de
cunoaştere şi acţiune umană

05/18/23
 Programele şcolare
documente oficiale care descriu oferta educaţională a unei anumite
discipline pentru un parcurs şcolar determinat.

Programa şcolară pentru un obiect de învăţământ specifică

următoarele aspecte:
NIVEL SECUNDAR INFERIOR:
- nota de prezentare
- obiectivele cadru;
- obiectivele de referinţă;
- exemple de activităţi de învăţare;
- conţinuturi;
- standardele curriculare de performanţă. (criteriile de evaluare a
calităţii procesului de învăţare; enunţuri sintetice a ceea ce ar trebui
să probeze elevii că au devenit capabili să realizeze la sfârşitul unei
trepte de şcolarizare în domeniul vizat de o anumită disciplină de
studiu)

05/18/23
Manualele şcolare
- sunt instrumente de lucru pentru elevi

Funcţii:
- funcţia informativă
- funcţia formativă
- funcţia stimulativă

Criterii pntru aprecierea unui manual:

- valoarea ştiinţifică
- valoarea pedagogică
- realizarea estetică
- calităţi igienice
- aspectul economic

05/18/23
În învăţământul superior:
Curriculum general = curriculum
obligatoriu = curriculum nucleu sau aria
curriculară nucleu

Formează competenţele fundamentale

pentru domeniu şi se bazează pe
conţinuturile esenţiale, necesare şi
obligatorii pentru elev/student ce decurg
din roluri considerate definitorii pentru
absolventul acelei trepte de învăţământ.
05/18/23
 CURRICULUM SPECIALIZAT:
În învăţământul preuniversitar defineşte
obiectivele specifice
◦ unor profiluri de studii (vizează semicalificarea
şi calificarea)
◦ unor domenii ale cunoaşterii (literatură, artă,
ştiinţe exacte, etc.);
Se focalizează pe formarea competenţelor
(cunoştinţe, atitudini, abilităţi) specifice unor
domenii particulare de studiu.

În învăţământul universitar = aria curriculară de

specialitate

05/18/23
CURRICULUM SUBLIMINAL (ascuns):

 Ce se învaţă în clasă, dar nu este predat de profesor.

 EXEMPLE...

 Reprezintă „efectele subliminale” ale programelor şcolare, ca

urmare a influenţelor explicite sau implicite, interne sau externe.

 Emerge, ca experienţă de învăţare, din mediul psihosocial şi cultural

al clasei, al şcolii, al universităţii.

 Contează climatul de studiu, personalitatea profesorilor, relaţiile

interpersonale, sistemul de recompense şi sancţiuni.

 Toate acestea influenţează imaginea de sine, atitudinile faţă de alţii,

sistemul propriu de valori.

 Evoluţia afectivităţii este influenţată de climatul nestructurat al

vieţii din instituţia educaţională.
05/18/23
CURRICULUM INFORMAL:
Derivă din ocaziile de învăţare oferite de:

◦ societăţi educaţionale nonguvernamentale;

◦ mass-media;
◦ instituţii culturale;
◦ instituţii religioase;
◦ atmosfera cotidiană a familiei, etc.

05/18/23
CURRICULUM RECOMANDAT:
Se referă la ceea se recomandă de către
comitete de experţi, de către autorităţi
guvernamentale, de către beneficiari ca
fiind cel mai potrivit/bun la un moment
dat pentru cei care vor parcurge acel
curriculum.
Curriculum recomandat este util
profesorilor ca un ghid general, dar el
ignoră, de obicei, realităţile şcolii
concrete.

05/18/23
CURRICULUM-UL REAL
- se referă la ceea ce ajunge efectiv la elevi
din curriculum-ul prescris. Profesorii
interpretează curriculum-ul prescris în mod
diferit, în funcţie de o serie de variabile
personale, pe de o parte, şi contextuale, pe
de altă parte.
- este rezultatul reelaborărilor şi
interpretărilor personale ale profesorului
care implementează curriculum-ul prescris

05/18/23
CURRICULUM-UL REALIZAT
- se referă la ceea ce elevii asimilează efectiv din
curriculum-ul realizat.
- poate fi constatat cu ocazia procesului de evaluare.
- elevii, la rândul lor, realizează o selecţie a
cunoştinţelor pe care şi le însuşesc, în funcţie de
interesele personale de cunoaştere, proiectele de
viitor, aspiraţiile şcolare, dar şi în funcţie de o
serie de factori contextuali, cum ar fi atitudinea
generală a colegilor faţă de o disciplină de
învăţământ sau alta, reprezentările despre profesor
ş.a.

05/18/23
CURRICULUM SCRIS:
Are un caracter oficial şi este specific
unei instituţii educaţionale concrete.

Este esenţial, dar adesea nu este

consonant cu ceea ce se predă de fapt în
şcoală (una scriem, alta facem; una se
cere, alta se face).

05/18/23
CURRICULUM PREDAT:

Reprezintă suma experienţelor de învăţare

oferite efectiv de educatori elevilor în
activitatea curentă.

05/18/23
CURRICULUM DE SUPORT:

Desemnează materialele curriculare

adiţionale, precum
◦ culegeri de texte,
◦ culegeri de exerciţii,
◦ timpul alocat experienţei de învăţare,
◦ echipamentele electronice,
◦ dotarea materială etc.

05/18/23
CURRICULUM ÎNVĂŢAT:

Semnifică ceea ce elevul/cursantul

achiziţionaeză de fapt, ca o rezultantă a
acţiunii cumulate a celorlate tipuri de
curriculum.

05/18/23
CURRICULUM TESTAT:

Este experienţa de învăţare transpusă în:

◦ teste
◦ probe de examinare
◦ alte instrumente de apreciere a progresului
şcolar şi a performanţelor şcolare.

05/18/23
CURRICULUM NONFORMAL:

Defineşte obiectivele pedagogice

specifice anumitor activităţi extraşcolare,
complementare, dar instituţionalizate.

05/18/23
CURRICULUM LA DISPOZIŢIA
ŞCOLII:

Reprezintă oferta curriculară

particularizată a unei şcoli anume
(propriul proiect curricular).
CDŞ:
◦ Aprofundare
◦ Extindere
◦ Opţionale.

05/18/23
CURRICULUM INDIVIDUALIZAT
SAU PERSONALIZAT:

Semnifică program de studii convenit,

discutat şi acceptat în prealabil de cei doi
parteneri ai educaţiei.
Programul respectiv este adecvat nevoilor
particulare ale unui singur subiect aflat
într-o situaţie educaţională.
Exemplu: programul de pregătire
doctorală
05/18/23
CURRICULUM-UL ASCUNS
- include aspecte care, deşi nu sunt înscrise
în curriculum-ul prescris şi nici nu sunt
declarate ca intenţii educative explicite,
constituie, totuşi, obiect al învăţării în
şcoală.
- de ex., valori care ţin de cultura elevilor
sau de cultura şcolii, obiectivate în norme,
ritualuri sau comportamente acceptate în
rândul elevilor sau de anumite valori
morale promovate de profesori

05/18/23
După forma lor de concretizare:
CURRICULUM CENTRAT PE UN DOMENIU DE
STUDIU
- oferă elevilor acele concepte şi abilităţi care sunt
indispensabile pentru înţelegerea şi studierea unui
domeniu al cunoaşterii.
Variante:
- curricula monodisciplinare, care examinează problemele
din perspectiva unei singure ştiinţe;
- curricula multidisciplinare – atunci când conţinuturile
sunt prezentate succesiv din perspectiva diferitelor
ştiinţe;
- curricula interdisciplinare, care examinează acele
probleme care sunt comune mai multor ştiinţe;
- curricula transdisciplinare, ale căror conţinuturi se
referă la probleme care stau la baza unor
05/18/23
CURRICULUM CENTRAT PE MEDIUL SOCIAL

- conţinutul este derivat din problemele specifice

comunităţilor sociale şi cu care se confruntă membrii ei

- implicarea elevilor în proiecte de soluţionare a unor

probleme comunitare şi în desfăşurarea unor acţiuni
menite să contribuie la formarea unor deprinderi de
relaţionare socială

- profesorul este în primul rând un organizator, un

mijlocitor şi mai puţin un „expert” ca în cazul unui
curriculum centrat pe un domeniu de studiu.

05/18/23