Rujeola

1
 Definiţie
 Rujeola este o boală eruptivă acută,
deosebit de contagioasă, endemică şi
epidemică, determinată de virusul
rujeolic, caracterizată prin : febră,
catar oculo-nazal şi bronşic, enantem
particular şi exantem maculo-papulos
generalizat

2
 Epidemiologie
 Sursa de infecţie: bolnav
 Căi de transmitere: aerogenă, prin
secreţii nazo-faringiene
 Poarta de intrare- nazo-faringiană şi
conjunctivală
 Receptivitate- generală, excepţie sugari
sub 4 luni
 Imunitatea postinfecţioasă- solidă şi
permanentă
 Gravidele care fac rujeolă în trimestrul
III transmit infeceţia transplacentar
3
 Manifestări clinice
 Perioada de incubaţie este de 10-14 zile
 Stadiul prodromal – durează 3-4 zile, se
caracterizează:
› Febră, astenie
› Tuse, coriză)
› Conjunctivită, fotofobie
› Semnul Koplik este patognomonic pentru rujeolă
 Apare cu 2 zile înainte de apariţia erupţiei
 Localizat pe mucoasa jugală, la nivelul molarilor inferiori
 Leziuni de 1-2 mm, proeminente, albicioase pe o bază
eritematoasă
 Dispar rapid în 1-3 zile
› Gingivita eritematoasă: depozite fine, alb-albăstrui, în
dreptul caninilor
› Enantemul “stropit”: pete congestive/ hemoragice pe
vălul palatin şi pe peretele posterior al faringelui
4
 Perioada de stare
 Exantemul – persistă 6-7 zile
› Apare la 3-4 zile după debut
› Leziunile sunt maculopapule, roz (se albesc la
presiune), ulterior devin confluente
› Erupţia debutează retroauricular şi în regiunea
cervicală superioară posterioară, apoi pe frunte şi obraji
› Se extinde centrifug, astfel în a 3 a zi este prezentă pe :
faţă, gât, trunchi, extremităţi superioare şi inferioare
› Începe să “pălească” după 4-6 zile de evoluţie (în
aceeaşi ordine în care a apărut) şi se transformă într-o
pigmentaţie brună
› La dispariţia exantemului rămâne o fină descuamaţie
(absentă pe tegumentele palmare şi plantare)
› Febra persistă până în a 3-4 zi de erupţie
› Rujeola tipică are o durată de evoluţie de 7-10 zile.
› Infecţia este contagioasă 5 zile înainte şi 5 zile după
apariţia erupţiei 5
 Complicaţii

Complicaţiile pot fi consecinţa infecţiei virale sau

secundare unei infecţii bacteriene:
› Otita medie, mastoidita
› Complicaţii respiratorii:
 laringita,
 laringotraheita,
 bronhopneumonia,
 pneumonia lobară.
Suprainfecţiile se datorează de regulă H.influenzae,
Streptococcus pyogenes, Staphylococcus aureus
› Complicaţii neurologice:
A. Encefalomielita postinfecţioasă
B. Encefalita rujeolică cu incluzii - imunodeprimati, >6
luni
C. Panencefalita sclerozantă subacută(PESS)
6
 Diagnostic de laborator

 Examene serologice
› ELISA
› Testul de inhibare a hemaglutinării
Anticorpii apar la 1-3 zile de la apariţia
erupţiei şi ating nivelul maxim 3-4
săptămâni mai târziu, deci, serurile
recoltate la interval de 7-14 zile permit
decelarea unei creşteri de 4 ori a titrului
anticorpilor

7
 Prognostic – rezervat la copilul sub 2 ani.
Letalitatea este de 0,5-1,5%
 Tratament
› Repausul la pat : cel puţin 8-10 zile după apariţia erupţiei
› Simptomatic
› În suprainfecţii bacteriene : antibiotice
 Prevenţie
› Imunizarea pasivă cu imunoglobuline umane, i.m., în
intervalul de 6 zile după expunere, este recomandată
copiilor sub 1 an, la persoanele cu boli cronice, gravide şi
persoane imunodeprimate (utilizare limitată)
 Imunizare activă
› Se recomandă 2 doze de vaccin la toţi copiii.
› După cele două episoade epidemice din 2004 şi 2005 se
recomandă începerea vaccinării la vârsta de 7 luni

8
Rubeola

9
 Rubeola este o afecţiune febrilă acută
determinata de virusul rubeolic, care afectează
copiii şi adulţiii tineri,
 Caracterizată :
› Exantem maculo-papulos generalizat
› Limfadenopatie
› Catar respirator moderat
 Evoluţie benignă, dar survenită în primul trimestru de
sarcină determină anomalii severe ale fătului

10
 Rubeola dobândită

 Epidemiologie
› Rubeola afectează în principal copii aparţinând grupei
de vârstă 5-14 ani
› Infecţia survine în toate anotimpurile, cu un vârf al
incidenţei primăvara.
› Infecţia se transmite pe cale respiratorie
› Nu este la fel de contagioasă ca rujeola

11
 Diagnostic clinic
 Incubaţia : 2-3 săptămâni
 Perioada prodromală
› Debut: astenie, febră moderată, coriză şi chiar cu exantem
maculopapular, ce survin în aceeaşi zi
› Limfadenopatia poate precede exantemul cu 2-7 zile
› enantem: macule mici pe palatul moale
 Perioada de stare
› Exantemul debutează la faţă, apoi trunchi şi extremităţi
(se generalizeaza intr-o zi) şi durează 1-5 zile
› Adenopatia : ggl.retroauriculari, cervicali posteriori,
suboccipitali
 Complicaţii - foarte rare: purpură trombocitopenică,
miocardita, sindrom Guillain-Barre, aplazia medulară şi
encefalita, artrita

12
 Diagnostic de laborator

 Izolarea virusului nu este o metodă de rutină

 Teste serologice
› Test de inhibare a hemaglutinării (IH)- test standard
› Test ELISA – permite detectarea IgM specifici şi a IgG.
› Anticorpii IgM persistă maximum 6 săptămâni.
› IgG persistă toată viaţa şi sunt transferaţi de la mamă
la făt, care este astfel protejat timp de 4-6 luni.

13
 Rubeola congenitală

› În cursul vieţii, viremia asociată rubeolei poate determina

infecţia placentei şi a fătului.
› Mama poate fi asimptomatică sau simptomatică.
› Consecinţele infecţiei fătului sunt:
 Hipoplazia organelor cu anomalii structurale ale nou-născutului
 Rezorbţia embrionului (în infecţia foarte precoce)
 Avort spontan sau naştere prematură

14
Rubeola congenitală

› Infecţia în cursul primului trimestru de sarcină este cea

mai critică (90% din fetuşi sunt infectaţi)
› Infecţia rubeolică a gravidei :
 Săpt. 2-6 : malformaţii oculare
 Săpt. 5-7 : leziuni cardiace şi otice
 Săpt. 8-9 : malformaţii dentare
 Săpt. 11-12 : leziuni otice
 Dacă infecţia maternă survine după a 18-a săpt.de sarcină,
malformaţiile sunt extrem de rare.
Infecţia intrauterină este asociată cu persistenţa cronică a
virusului la nou-născut, dar nivelul excreţiei virale scade cu
vârsta.

15
 Manifestări clinice
 1. Efecte tranzitorii la nou-născut
 2. Manifestări permanente ce pot fi decelate de la
naştere sau pot fi recunoscute în cursul primului an
de viaţă:
› Afecţiuni cardiace congenitale
› Scăderea acuităţii vizuale total sau parţial
› Surditate
› Întârzierea creşterii, micrognaţie
› Hepatosplenomegalie
› Purpură trombocitopenică, anemie
› Osteită şi meningoencefalită
 3. Anomalii care apar şi progresează în perioada
copilăriei şi adolescenţei:
› Retard mental moderat/sever, deficienţe motorii, balans
permanent, panencefalită progresivă rubeolică, ciroză
hepatică, deficite imunologice
16
 Prognosticul copiilor cu deficienţe este bun. Din cei cu
rubeolă congenitală 35% mor în primul an de viaţă prin
purpură trombocitopenică, insuficienţă cardiacă, sepsis
 Diagnostic de laborator
› Demonstrarea prezenţei anticorpilor IgM la nou-născut
permite stabilirea diagnosticului de rubeolă congenitală.
› Anticorpii IgM nu traversează placenta, deci prezenţa
lor semnifică sinteza acestora de către nou-născut, in
utero.

17
 Tratament
› Nu există tratament specific pentru rubeola congenitală
› Numeroase defecte pot fi corectate chirurgical sau
răspund la terapia medicamentoasă
 Prevenţie
› Pentru eliminarea rubeolei şi a rubeolei congenitale este
necesară :
 Imunizarea copiilor
 Imunizarea femeilor de vârstă fertilă
 Testarea serologică a persoanelor care prezintă afecţiuni
eruptive în primul trimestru de sarcină.
› Avortul terapeutic : diagnostic al rubeolei în primele 3-4
luni de sarcină
› Vaccinul induce imunitate la cel puţin 95% din cei
vaccinaţi şi asigură protecţie cel puţin 10 ani.

18
Varicela
vărsatul de vânt

19
 Varicela
› Boală acută, benignă, foarte contagioasă, specific
umană, determinata de virusul varicelo-zosterian
› Clinic: exantem vezicular generalizat
› Evoluţie autolimitantă, cu excepţia cazurilor apărute la
imunodeprimaţi, gravide, nou-născuţi, care pot evolua
sever, uneori fatal

20
 Epidemiologie
 Sursa de infecţie
› Bolnavii cu varicelă: sunt contagioşi prin secreţii
nazofaringiene şi mai puţin prin conţinutul veziculelor
› Bolnavii cu herpes zoster: prin conţinutul leziunilor
cutanate
 Calea de transmitere
› Aerogenă
› Verticală (transplacentar)- risc maxim trimestrul II
 Contagiozitatea - 85-95%
› Durata: ultimele zile ale incubaţiei, cu 48 ore înaintea
apariţiei veziculelor, până în faza de cruste (14 zile)
› Copiii din colectivităţi necesită izolare 3 săpt.- până la
căderea completă a crustelor
 Receptivitatea
› Generală pentru contacţii receptivi (neimunizaţi)
› De la 6 luni (anticorpi materni)

21
 Manifestări clinice
 Perioada de incubaţie 15 zile (10-20 zile)
 Perioada preeruptivă (1-2 zile): febră, disconfort, cefalee,
inapetenţă
 Perioada eruptivă (≈ 3 săpt.)
› Exantemul apare în prima săpt., în 2-5 valuri eruptive care
se succed la interval de 1-3 zile, fiecare val fiind însoţit de un
croşet febril.
 Vezicula – element caracteristic:
 Superficială
 Conţinut clar “picătura de rouă”
 Înconjurată de o areolă hiperemică
 Nu confluează
 Caracterele exantemului
 Polimorf (pluristadial)
 Generalizat
 Centripet
 Evoluţie rapidă a leziunilor (8-12 h)
 Număr mediu = 250-500, mai numeroase la copiii mari
› Enantem vezicule pe mucoase, rapid decapate - ulceraţii
22
 Forme clinice severe
 Grupe de risc
› Imunocompetenţi – nou-născuţi, sugari, copii cu astm
bronşic corticodependent sau eczeme cronice,
adolescenţi şi adulţi, femeia gravidă, cazurile secundare
şi terţiare dintr-un focar epidemic.
› Imunodeprimaţi – deficite imune congenitale sau
dobândite
Forme severe cu afectare cutanată extensivă şi
determinări multiviscerale:
1. Forma necrotico- hemoragică: evoluează spre necroză şi
CID
2. Forma gangrenoasă – suprainfecţii cutanate cu bacterii
anaerobe
3. Forma buloasă
4. Forma visceralizată

23
 Varicela la femeia gravidă
 Consecinţele varicelei asupra gravidei: riscul
apariţiei pneumoniei variceloase severe, cu detresă
respiratorie acută Survine preferenţial în trim. III de
sarcină (mortalitate 3-10%).
 Consecinţele varicelei asupra sarcinii: avort
spontan, moarte in utero, risc de naştere prematură (mai
frecv.în primele 20 săpt.de sarcina)
 Consecinţele varicelei asupra fătului
› Varicela congenitală (afectare cutanată, neurologică,
scheletică, oculară, retard de creştere)
› Varicela neonatală
› Herpes zoster în primii ani de viaţă

24
 Varicela neonatală

 Risc maxim – când erupţia maternă apare cu 5

zile înaintea naşterii şi 2 zile după naştere
 Clinic:
› Erupţie cutaneo-mucoasă gemeralizată (uneori cu
elemente ulcero-necrotico-hemoragice)
› Afectare cerebrală, pulmonară

› Mortalitate de 0-30 %

25
 Complicaţii

1. Complicaţii bacteriene
› Cele mai frecvente
› Bacterii implicate: streptococ grup A, stafilococ
› Foliculite, erizipel, celulite (faciale, periorbitare), abcese,
flegmoane. Aceste leziuni se pot complica cu sepsis cu risc
de instalare a şocului septic.
2. Pneumonia variceloasă primară
› Frecvent are evoluţie favorabilă

26
 Complicaţii

3. Complicaţii neurologice
› Cerebelita
› Encefalita variceloasă
› Mielita transversă
› Sindromul Reye – encefalopatie acută şi degenerescenţă
hepatică acută
4. Sindrom hemoragipar- trombocitopenie
5. Hepatita
6. Alte complicaţii rare: GN, pancreatită, artrită, oculare

27
Diagnostic de laborator

 Diagnostic virusologic
› Cultura VZV din vezicule
› Evidenţierea VZV prin imunofluorescenţă pe frotiu, cu
Ac monoclonali specifici antiVZV marcaţi cu fluoresceină
(rapid: 2-3 ore)
› PCR cu evidenţierea ADN-VZV (în afectări neurologice)
 Diagnostic serologic: IgM antiVZV şi IgG antiVZV

28
 Tratament
 Tratament antiviral:
› Indicaţii
 Copil > 12 ani
 Copii cu boli cronice cutanate sau pulmonare
 Copii aflaţi sub trat.cronic cu aspirină/ corticoizi
 Cazuri sec.de boală dintr-un focar epidemic
 Adolescenţi, adulţi
› Aciclovir 5-7 zile,
Tratament simptomatic
› Antitermice : paracetamol (NU aspirină ! )
› Antihistaminice
› Aplicaţii locale cu alcool mentolat 1%/ sol.clorhexidină
› CI !: talc, creme antiprurit, topice cu antibiotice
› Igiena unghiilor: profilaxia suprainfecţiilor

29
 Profilaxie

 Vaccinul antivaricelic viu atenuat este bine

tolerat,
 Determină seroconversie după 6 săpt.de la
vaccin, la peste 95% din copiii sănătoşi
(administrat >1 an)
 În SUA se recomandă vaccinarea universală a
copiilor sănătoşi între 12 luni şi 12 ani şi a
adolescenţilor şi adulţilor fără antecedente de
varicelă
 În alte ţări se recomandă vaccinarea copiilor cu
risc de a dezvolta forme severe (imunodeprimaţi).

30
Scarlatina
 Scarlatina este o boală infecţioasă caracterizată
prin febră, angină, vărsături şi exantem urmat de
descuamare.
 Determinată de orice tulpină capabilă de a produce
una sau mai multe toxine eritrogene A, B, C.
 Mortalitatea a scăzut de la 72% în era
preantibiotică la 7-27% după utilizarea antibioticelor.

32
 Manifestări clinice

 Perioada de incubaţie - 3-6 zile

 Debutul brusc
› Febră
› Cefalee
› Disfagie
› Vărsături cu durata de aprox. 3 zile
 Examen fizic
› Faringe intens hiperemiat
› Hipertrofie amigdaliană
› Adenopatie subangulomandibulară

33
 Perioada de stare

 Simptome generale- febră, cefalee, astenie

 Exantem
› Apare la 12-48 ore de la debutul bolii şi durează 7-9
zile
› Iniţial la baza gâtului, pe zona anterioară a toracelui
› Se generalizează în câteva ore
› Micropapule congestive, macule, microvezicule cianotice
(scarlatina astacoidă)
› La palpare, erupţia este aspră; pielea este uscată
› Exantemul este pruriginos cu urme de grataj
› “respectă” faţa, palmele şi plantele
› La nivelul pliurilor de flexie: semnul lui Pastia
› Faciesul din scarlatină: masca lui Filatov
34
 Enantemul

 Angină:
› Intens eritematoasă, roşie ca “flacăra”,
cuprinzând :
 Istmul faringian
 Oprindu-se brusc la limita palatului dur: angina
“vopsită”
› Angina pultacee
› Angina psudomembranoasă

35
 Ciclul glositei exfoliative

 Ziua I – limba saburală

 Ziua II-III-a – dublul “V” lingual
 Ziua IV-V – limba zmeurie
 Ziua VI-VII – limba lăcuită
 Ziua X-XII – revenire la aspectul normal
 Descuamarea

 Începe după 7-14 zile de boală şi poate dura 2-4

săpt.
 Cel mai frecvent afectează palmele şi plantele.
 Recăderile constau în reapariţia simptomelor în
primele 6 săpt.de convalescenţă.
 Survin în 0,5% din cazuri.
 Reîmbolnăvirile datorate unei noi infecţii cu
streptococ beta hemolitic (după luni-ani de la
prima îmbolnăvire) se constată mai ales la cei
trataţi cu antibiotice (1,5-5%)

37
 Diagnostic de laborator

 Cultura exudatului faringian – pozitivă

pt.streptococi grup A
 Teste de detecţie rapidă a Ag streptococice în
exudat
 Hemoleucograma : leucocitoză, hipereozinofilie,
neutrofilie
 VSH crescut
 Titrarea antistreptolizinelor ASLO în ser, în
dinamică (la 10 zile şi la 21 zile de boală); o
creştere de cel puţin 4 ori a titrului este
semnificativă
38
Complicaţii
 Toxice în I-a săptămână
› Miocardita
› Nefrita
› Hepatita
› encefalita
 Supurative:
› Abces periamigdalian, abces retrofaringian
› Otită medie, mastoidită, sinuzită acută
› Limfadenită supurativă cervicală
› Angina Ludwig
› Meningită, abces cerebral
 Nesupurative
› Glomerulonefrită acută,
› Reumatismul articular acut
39
 Tratament

 Penicilina G, timp de 7 zile, urmate de :

 3 administrări de benzatin penicilină la 7 zile
 În caz de alergie la penicilină – macrolide
 În formele toxice sau septice :
› Penicilină 5-10 milioane UI/zi, timp de 2-4 săpt.
› Eventual imunoglobuline

40