BROȘURI ȘI NEWSLETTERE

Curs: TEHNICI DE REDACTARE ÎN RELAȚIILE

PUBLICE

Lector universitar doctor VALENTINA BOUREANU

FACULTATEA DE JURNALISM ȘI ȘTIINȚELE COMUNICĂRII
UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
 BROȘURI
• Broșura – un fascicul de minim 8 pagini, legate la cotor;
• Fluturași și foi volante – materiale imprimate pe o singură parte a unei
coli; pot fi expediate prin poștă sau distribuite direct;
• Pliant – asemănător unei foi volante, doar că este pliat; poate avea
mai multe pagini necapsate sau tăiate;
• Manifest – pliant sau broșură cu conținut politic.
 BROȘURI
• Caracteristici:
- formulare specială a mesajului;
- scopuri:
 persuadare, informare, educare;
 atragerea publicului și păstrarea atenției acestuia;
- se publică o singură dată;
- au sistem de transmitere propriu;
- texte clare și design atrăgător.
 BROȘURI
• Etape de realizare:
1. Definirea scopului;
2. Redactarea cuprinsului;
3. Proiectarea conținutului (informații, format, litere, elemente vizuale,
hârtie, spațiu, culori);
4. Realizarea efectivă (inclusiv metoda de multiplicare);
5. Distribuirea.
 BROȘURI
1. Definirea scopului
- elaborarea strategiei fundamentale a mesajului (ideea principală a
mesajului: persuadare, informare și educare);
 Persuadarea prin mesaje de promovare:
- text: adjective, comparații și metafore;
- design.
 Informarea și educarea:
- informații concrete (texte bogate în descrieri și fapte), tabele, diagrame;
- strategia de persuasiune: cognitivă.
 BROȘURI
2. Concepția
- organizarea eficientă a spațiului;
- text: formulare simplă a mesajului, simboluri, titlu care să includă
mesajul;
- elemente vizuale care să completeze textul;
- opțiuni/posibilitate de răspuns
 BROȘURI
3. Scopul și obiectivele
- scop dominant: persuasiune, informare, educare;
- obiectiv concret sau aplicație – completează scopul dominant;
- caracter special: fiecare broșură este unică, diferită de toate celelalte;
- recomandări: evitarea exagerărilor; validitatea informațiilor.
 BROȘURI
2. Modelarea informațiilor
- respectarea regulilor gramaticale;
- precizia informațiilor;
- folosirea diatezei active;
- stil propriu al textului;
- ton clar, distinct; (ne)oficial; voios, jalnic; elementele vizuale
înlocuiesc câte un paragraf (secțiune) din text (tehnică: mai întâi
textul, apoi imaginile).
 BROȘURI
3. Proiectarea
3.1. formatul - în acord cu conținutul și distribuția

3.2. tipul de literă (caracterul tipografic):

– clasic, litere flexibile prin capacitatea de evidențiere; se recomandă un singur tip de
literă decorativă sau specială sau familiile de litere oferite de programele de editare;
- indicații: folosirea subtitlurilor, spațiul de deasupra unui subtitlul să fie de două ori
mai mare decât cel de sub acesta; spații suplimentare între rânduri (nu mai mari decât
mărimea literei și fără a abuza); marginea din stânga poate fi neregulată doar dacă
textul înconjoară elementele artistice; înclinarea literelor nu poate depăși un unghi de
150; literele nu se înșiră vertical; litere lizibile și adecvate; evitarea caracterelor
grotești ale textelor; evitarea înconjurării cu text a formelor neregulate.
 BROȘURI
3.3. hârtia, spațiul și culorile
3.3.1. hârtia
- determină impactul mesajului;
- sfatul unui expert în alegerea tipului de hârtie;
- importante: granulația (direcția fibrelor), ondularea (gradul de
răsucire determinată de umezeală), culoarea (alb stins sau alb
neutru), luminozitatea, opacitatea (vizibilitatea textului pe cealaltă
parte a hârtiei), netezimea;
 BROȘURI
- Tipologizare după utilizare:
 de lux (bond paper) – în corespondența de afaceri;
 cretată – pentru reproduceri de cea mai bună calitate;
 texturată – anunțuri, fluturași, broșuri;
 offset (absoarbe mai puțină umezeală decât cea cretată);
 pentru coperte.
3.3.2. spațiul gol (porțiunile nefolosite din spațiul total)
- regulă: cu cât e mai mică pagina, cu atât mai mici marginile;
- spațiul de drenare (distanța dintre coloanele de text) – de cel puțin 1,5 ori
mai mare decât mărimea literei textului;
 BROȘURI
- spațiul care separă textul de elementele artistice – cel puțin cât
mărimea literei textului;
- ,,scurgerea” imaginilor – când acestea trec de muchia paginii –
niciodată nu se opresc între margine și muchia paginii;
- Elementele din pagină nu se amplasează în jurul unor spații goale (se
evită ,,găurile albe”), spațiul gol se deschide spre exteriorul paginii;

3.3.3. culoarea
- imagini electronice: pigmentul (roșu, galben, albastru), lumina (roșie,
verde, albastră), culorile complementare (azur, roșu-aprins- magenta,
galben), culorile cernelurilor (azur, roșu-aprins, galben și negru).
 BROȘURI
- tipuri de folosire a culorilor: pata de culoare (de obicei negru), tiparul în
patru culori (prin filtre speciale sunt blocate toate culorile, mai puțin
culorile primare: galben, roșu, albastru, negru).

4. Reproducerea
Alegerea metodei de tipărire:
 tipar înalt
– reproduce imagini de pe suprafețe în relief (ca o ștampilă);
- rezultat precis, clar, efect de ușoară adâncire;
- tiraje de sute de mii de exemplare;
- eficient chiar și pentru broșuri mici, cu tiraj redus
 BROȘURI
 tipar offset (litografia offset):
– tipărire pe o suprafață plată;
- treceri line între culori și tonuri, ușoare diferențe în echilibrul culorilor
în același tiraj;
- indicat pentru materiale cu ambianțe specifice, cu contrast redus între
tonuri;
- mai ieftin decât intaglio;
- ușor de pregătit materiale în sistem computerizat;
 BROȘURI
 intaglio (tipar adânc) – intalie: sistem care transferă o imagine de pe
adânciturile plăcii tipografice (opusul celorlalte două metode):
- calitate excepțională a reproducerilor color;
- reproduceri de foarte bună calitate pe diferite suprafețe (peliculă
transparentă și flexibilă, carton, podele cu vinil);
- folosit la imprimarea materialelor pentru casele de modă;
- foarte scump.
 BROȘURI
5. Distribuirea
- determină forma finală a broșurii;
- aspect al broșurii conform reglementărilor impuse de poștă.

Bibliografie
Newsom, Doug, Carrell, Bob, (2004), Redactarea materialelor de relații publice, Iași, Editura
Polirom, pp. 416-434).
 NEWSLETTERE
- publicații ale organizațiilor;
- se adresează publicurilor interne, externe sau ambelor;
- scop clar și distinct al fiecăreia.
 NEWSLETTERE
• instrument important de PR;
• tratează profund subiectele;
• prezentare vie, atractivă, durată de viață mai lungă, citite de multe
persoane;
• se adresează categoriilor specifice de public;
• importante: formatul, ilustrațiile, aspectul, prezentarea materialelor și
distribuția;
• cel mai important: textul.
 NEWSLETTERE
 Subiectele
1. Alegerea subiectului:
- adaptat publicului;
– surse: discuțiile cu angajații, aprobate de conducere; sondaje în
rândul publicurilor; consultarea presei locale, naționale și a revistelor
pentru consumatori; participarea la întruniri;
Recomandare: atenție la tot ceea ce se petrece în jur.
 NEWSLETTERE
2. Formă versus conținut
- atenție: nu trebuie înlocuit conținutul cu forma; ambele trebuie să fie
bune;
- conținutul e definit de subiectul interesant pentru public;
- caracteristici ale cuvintelor eficient folosite în texte:
familiare publicului;
inteligibile;
au impact emoțional.
Sunt apreciate informațiile provenite din surse personale, nu
impersonale.
 NEWSLETTERE
Publicațiile destinate angajaților
- revistă sau buletin informativ
- stil al textelor apropiat de cel al articolelor din reviste (din cauza frecvenței,
nu poate înlocui un mijloc de comunicare în masă pentru simple știri);
- nu trebuie să conțină subiecte banale, încadrate în sindromul ,,pești-morți-
și-bebeluși-vii”;
- sunt adresate tuturor membrilor organizației (centralista, specialistul în
fizica nucleară);
- scop - creșterea productivității prin creșterea sprijinului pentru obiectivele
instituționale (printr-un moral bun, intensificarea satisfacțiilor profesionale)
 NEWSLETTERE
- modalități de atingere a scopului:
 conștientizarea acestuia în momentul redactării textelor;
 respectarea principiilor de redactare: textul trebuie să vizeze cititorul,
angajatul, nu consiliul de administrație; concret: politica instituțională
trebuie explicată, transmisă într-un mod interesant pentru public,
uman, dramatic, persuasiv.
 NEWSLETTERE
Publicațiile organizațiilor nonprofit
- conținut: credibilitate foarte înaltă și citire în profunzime;
- atenție: e foarte importantă concurența revistelor comerciale.
Publicațiile comerciale și industriale
- neinteresante pentru publicurile externe;
- sursă importantă de informații pentru cei din domeniu;
- texte creative, inspirate, fără greșeli (generează foarte multe reacții
negative).
 NEWSLETTERE
Publicațiile instituționale destinate publicului
- informații despre produse, sfaturi și servicii oferite;
- scop: crearea fidelității față de brand;
- sunt spectaculoase și costisitoare;
- practică abonamente, preț redus care acoperă doar cheltuielile de
marketing și distribuire;
- conțin cupoane și oferte cu tarife speciale;
- contribuie la crearea/consolidarea imaginii instituționale;
- poate fi distribuită gratuit unui număr limitat de pasionați.
 NEWSLETTERE

Bibliografie
Newsom, Doug, Carrell, Bob, (2004), Redactarea materialelor de relații publice, Iași, Editura
Polirom, pp. 435-443).