•Măsurare, cauze, forme, politici

antiinflaționiste

Inflaţia
•https://www.youtube.com/watch?v=U
MAELCrJxt0
 IPC=Σgi(Pi1/ Pi0),

Indicii de IPC=ΣPi1Qi0/ΣPi0Qi0,
preţ

Cu gi = ponderea bunului
i în totalul consumului
Determinarea indicelui preţurilor

• Indicele preţului bunurilor de

consum, conform tabelului va
fi:
• IPC=0,5(130/100)+0,2(520/50
0)+0,1(210/200)+0,2(660/600
), adică:
• IPC=1,183=118,3%, ceea ce Bun A (50%) B(20%) C(10%) D(20%)
echivalează cu o rată a
inflaţiei de 18,3%. P0 100 500 200 600
P1 130 520 210 660
Cum se măsoară inflația în practică?

IPC

CORE 1: se elimină prețurile administrate

CORE 2: se elimină prețurile volatile (legume, fructe, ouă,

combustibili)

CORE 2 ajustat: se elimină prețurile tutun+alcool

 Deflatorul include toate bunurile
produse intern, pe când IPC
cuprinde bunurile cumpărate
intern (de exemplu, când prețul
De unde petrolului crește, vom vedea un
vin IPC mai mare decât deflatorul).
diferențele IPC are la bază un coș fix, pe
IPC- când deflatorul are la bază toate
Deflator? bunurile, inclusiv dinamica
acestora.
 Rata inflatiei si deflatorul PIB: Romania, 1991 - 2020
300

250

200

150

100

50

0
1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020

-50

Inflation Deflator

Sursa: Banca Mondiala, 2022

 Inflatia si deflatorul PIB, 2008 - 2018
20.00

16.02

15.00

10.00

7.85

6.09 5.88
5.59 5.79

5.00 4.68 4.63

4.16 4.09 4.01 3.98
3.54 3.78
3.15 3.31 3.33 3.39
2.63 2.61 2.46
1.74 1.97
1.78
1.67 1.67 1.66 1.67 1.55
1.32
1.31 1.07 1.34 1.47
0.93 0.95 0.95 1.06 0.92
0.22 0.22
0.00
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
-0.05 2016 2017 2018
-0.59
-1.54

-5.00

Romania inflation IPC Romania deflator European Union inflation IPC European Union Deflator
 Friedman: „inflația este
întotdeauna și pretutindeni un
fenomen monetar”.

MIT (2009): studiile empirice arată

Ce este o coerlație de peste 0,95 între
creșterea masei monetare (%) și
inflația? inflație (%).
Inflația se manifestă prin creşterea
continuă şi generalizată a
preţurilor şi reducerea puterii de
cumpărare a banilor.
Echilibrul pieței monetare într-o nouă
perspectivă...

Sursa: Mankiw, 1996

 • Inflaţia moderată (sau inflaţie de o cifră) se
caracterizează prin faptul că preţurile cresc încet şi
previzibil.
• Inflaţia galopantă, sau inflaţia cu două şi trei cifre,
destabilizează, în general, economia şi presupune o
lipsă de încredere a cetăţenilor în moneda naţională.
De cele mai multe ori moneda este substituită în
funcţiile ei cu o valută stabilă.
• Hiperinflaţia este un fenomen foarte grav, determinând

Formele
demonetizarea economiei, creșterea v și distrugerea
de PIB. MIT (2009) precizează pragul de 30%/an,
Mankiw (1996) de 50%/lună.

inflației • Inflaţie reprimată: guvernul împiedică prin măsuri

administrative creşterea preţurilor
• Inflaţie deschisă: caz contrar, execesul de cerere
determină o creştere continuă a preţurilor.
• Inflaţie anticipată, prevăzută de firme şi de salariaţi în
negocierea contractelor
• Inflaţie neanticipată, care afectează economia reală cel
puţin pe termen scurt.
• Inflaţie prin cerere
• Inflaţie prin costuri.
Formele inflatiei

https://www.youtube.com/watch?v=USj52Vlvd5M
Ecuatia cantitativa a banilor
• Banii sunt intermediari de schimb: agenții economici dețin bani pentru a
cumpăra bunuri și servicii.
• Ecuația cantitativă a banilor exprimă legătura dintre tranzacții și oferta de
bani:
• MxV = PxT,
• unde:
• M = oferta de bani
• V = viteza de circulație a banilor = numărul de utilizări ale unei unități
monetare în perioada considerata
• P = prețul mediu al tranzacțiilor
• T = numărul de tranzacții efectuate în economie
De la tranzacții la venituri: teoria
cantitativă a banilor
• Ecuația cantitativă inițială se află la originea
teoriei cantitative.
• MxV = PxY cu următoarele ipoteze:
• T devine Y: tranzacțiile sunt aproximate de PIB
real
• P reprezintă nivelul general al prețului
• M este cantitatea de moneda
• V este viteza de circulație a banilor ca venit și
reprezintă viteza cu care circulă venitul sau
produsul: „viteza venitului”; arata de câte ori
într-o anumită perioadă de timp o unitate
monetară intră în venitul cuiva.
Funcția cererii de monedă
• Funcția cererii de monedă descrie valoarea
deținerilor reale de numerar pe care agenții le
doresc.
• Deținerile de bani reali măsoară puterea de
cumpărare a stocului de bani și sunt
determinate ca: M / P = Y / V
• Fie k = 1 / V = ​o constantă care reprezintă cota
de 1 euro de venit pe care agenții economici
doresc să o dețină sub formă de numerar.
• (M/P)d = kxY este funcția cererii de monedă
• Teoria cantitativă reprezintă apoi echilibrul sub
ipoteza destul de realistă a stabilității vitezei de
rotație a banilor.
Teoria cantitativă a banilor
• Presupunerea vitezei de circulație constantă
este o aproximare care ne permite să studiem
impactul ofertei de bani asupra economiei.
• Această ipoteză transformă ecuația cantitativă
după cum urmează:

Orice modificare a cantității de bani determină în

mod necesar o modificare proporțională a PIB
nominal, PY.
Ecuația cantitativă reinterpretată
• Ecuația cantitativă a fost: MV = PY
• Ecuația cantitativă rinterpretată ca modificare procentuală devine:
• ∆𝑀 (%) + ∆𝑉 (%) = ∆𝑃 (%) + ∆𝑌 (%)
• Noi stim:
• ∆𝑀 (%) este controlată de banca centrala
• ∆𝑉 (%) este 0 dacă Viteza este constantă
• ∆𝑌 (%) este determinat în prealabil de factorii de producție și productivitate, pe care le
presupunem date (neutralitatea monedei)
• ∆𝑀 (%) = ∆𝑃 (%) + ∆𝑌 (%) => ∆𝑃 (%) = ∆𝑀 (%) - ∆𝑌 (%)
• Rata inflației pe termen lung este, prin urmare, diferența dintre creșterea M și creșterea
PIB-ului real.
• Banca centrală controlează masa monetară și, prin urmare, rata inflației.
• Dacă banca centrală crește rapid stocul de bani, nivelul prețurilor va crește și rapid =>
creșterea masei monetare este o cauză a inflației.
Rate ale dobânzii nominale și reale
Rata dobânzii reală=Rata dobânzii nominală – Rata inflației.

i=r+π

Separarea variabilelor în cele două categorii, nominale și reale

= dihotomia clasică.
Neutralitatea monetară: schimbările monetare afectează doar
variabilele nominale, dar nu afectează variabilele reale.
Ajustarea ratei dobânzii nominale la rata inflației se numește
efectul Fisher.
Inflaţia prin cerere
• Creste cererea agregata:
P

OATS

P1

P0 CA1

CA0

Y0 Y1 Y
 Dorinţa guvernului de a
cheltui mai mult decât
încasează;
Cauzele
Dorinţa guvernului de a
inflatiei reduce şomajul şi a atinge
prin "ocuparea deplină“;
cerere
Politica greşită a Băncii
Centrale.
Inflaţia prin ofertă

• Scade oferta agregata:

P
OATS1
OATS0

P1

P0

CA

Y1 Y0 Y
 Revendicările sindicatelor

şocurile intervenite în preţurile

unor materii prime;
Cauzele
fluctuaţia cursului de schimb;
inflatiei
prin oferta
monopolul asupra resurselor
naturale:
dezastrele naturale.
Spirala inflaţionistă
• Creste cererea si scade oferta:
OATL
P OATS1 OA
TS0

P1

P0 CA1

CA0

Y1 Y
Y*
Aplicatii

1. Cererea de monedă se află: a) în relaţie pozitivă cu produsul intern brut şi cu

rata dobânzii; b) în relaţie pozitivă cu produsul intern brut (Y) şi inversă
(negativă) cu rata dobânzii; c) în relaţie inversă (negativă) cu produsul intern
brut şi cu rata dobânzii; d) în relaţie inversă (negativă) cu produsul intern brut şi
pozitivă cu rata dobânzii; e) în scădere în faza de expansiune a ciclului
economic şi în creştere în faza de recesiune.
2. Scăderea ofertei de monedă determină, caeteris paribus: a) scăderea cererii
agregate; b) creşterea cererii agregate şi scăderea ofertei agregate pe termen
scurt; c) exclusiv creşterea ofertei agregate pe termen scurt; d) creşterea cererii
agregate; e) creşterea ofertei agregate pe termen scurt.
Aplicatii

1. Care din măsurile următoare este specifică unei politici monetare expansioniste? a)
creşterea ratei dobânzii de politică monetară; b) creşterea ratei rezervelor
obligatorii ale băncilor comerciale; c) creşterea cheltuielilor guvernamentale; d)
operatiunile repo; e) reducerea impozitării. 
2. Care din măsurile următoare este specifică unei politici monetare restrictive? a)
scăderea ratei dobânzii de politică monetară; b) scăderea cheltuielilor
guvernamentale; c) operatiunile repo; d) reducerea impozitării; e) creșterea ratei
rezervelor obligatorii ale băncilor comerciale.

3. În condiţiile în care cererea de monedă este constantă, o politică monetară

expansionistă: a) reduce masa monetară în circulaţie, iar rata dobânzii scade; b)
reduce masa monetară în circulaţie, iar rata dobânzii creşte; c) creşte masa
monetară în circulaţie, iar rata dobânzii creşte; d) creşte masa monetară în
circulaţie, iar rata dobânzii scade; e) presupune majorarea ratei rezervelor bancare
obligatorii şi a ratei dobânzii.
Aplicatii

• Dacă Banca Centrală promoveaza operatiuni de tip REPO, atunci care dintre
următoarele evoluţii este posibilă pe termen scurt?: a) masa monetară creşte, rata
dobânzii creşte şi scad investiţiile private; b) masa monetară scade, rata dobânzii
creşte şi cresc investiţiile private; c) masa monetară scade, rata dobânzii scade şi
scad investiţiile private; d) masa monetară creşte, rata dobânzii scade şi cresc
investiţiile private; e) masa monetară scade, rata dobânzii creşte şi scad
investiţiile private.
• O politică monetară expansionistă presupune: a) creşterea atât a ratei dobânzii,
cât şi a ratei rezervelor obligatorii; b) scăderea atât a ratei dobânzii, cât şi a ratei
rezervelor obligatorii; c) creşterea ratei dobânzii şi scăderea ratei rezervelor
obligatorii; d) scăderea ratei dobânzii şi creşterea ratei rezervelor obligatorii; e)
scăderea cheltuielilor guvernamentale.
 Efectul de reducere a deținerii de monedă care
antrenează creșterea costurilor de tranzacție
(shoeleather effect);
Costurile meniu;

Efectul de redistribuire al averilor;

Efectele
inflatiei Efectul de „corodare” a economiilor;

Distorsionarea taxelor;

Distorsionarea relatiilor economice, cresterea

incertitudinii, descurajarea afacerilor s.a.
 Reducerea ratei de
creştere a masei
monetare.
Controlul preţurilor şi
Politici
antiinflaţioniste
salariilor.

Indexarea salariilor şi
altor venituri.
 i scade => costul
împrumutului scade => cresc
investițiile și consumul

Canalul => dobânda la depozite

ratei scade => scade economisirea
=> crește consumul
dobânzii
Efect final: creșterea cererii
de bunuri și servicii.
Canalul prețului activelor (canalul
efectelor de avuție și de bilanț)
• i scade => prețul activelor (obligațiuni, acțiuni, case ș.a.) crește => crește
avuția menajelor =>
• - crește înclinația menajelor spre consum => crește cererea de bunuri și
servicii
• - crește accesul la împrumuturi, deoarece menajele și companiile se pot
împrumuta mai ușor sau/și mai ieftin (cu o rată a dobânzii mai mică generată
de o primă de risc mai mică), în condițiile în care activele potențial a fi
utilizate drept garanție au o valoare mai mare => cresc consumul și
investițiile => crește cererea de bunuri și servicii
• Efect final: creșterea cererii de bunuri și servicii
Canalul masei monetare și creditului (asociat
cu canalul riscului)
• i scade =>
• - cresc depozitele overnight și rezervele bancare => crește oferta de
împrumuturi bancare => crește disponibilitatea băncilor de a acorda
credite (canalul creditului bancar)
• - scade riscul de nerambursare a creditelor => crește disponibilitatea
băncilor de a acorda credite => cresc consumul și investițiile (canalul
bilanțului)
• - activele riscante devin mai atractive pentru că oferă randamente
mai mari => crește oferta de credite (canalul riscului)
• Efect final: creșterea cererii de bunuri și servicii
Canalul cursului de schimb
• - i scade => moneda se depreciază => bunurile importate devin mai scumpe
comparativ cu cele interne => exporturile cresc și importurile scad => crește
exportul net => crește cererea agregată
• - moneda se depreciază => prețul bunurilor de import pe piața internă crește
(canalul direct al cursului de schimb)
• - moneda se depreciază => crește valoarea actualizată, exprimată în monedă
națională, a obligațiilor de plată aferente creditelor în valută => scade averea
menajelor => scad consumul și investițiile (efectul de avuție al cursului de
schimb)
• - moneda se depreciază => scade averea netă a menajelor => scade
capacitatea de rambursare a creditelor și crește riscul de nerambursare =>
scade disponibilitatea băncilor de a acorda credite => scade cererea agregată
(efectul de bilanț al cursului de schimb)
• Efect final: nedeterminat (asupra cererii agregate).
Canalul anticipărilor cu privire la rata
dobânzii, inflație și creșterea economică
• i scade => sunt afectate anticipările cu privire la ratele dobânzii pe termen
scurt și pe termen lung=>
• - ratele pe termen lung scad, dacă se anticipează că schimbarea în sensul
reducerii va persista pe termen scurt
• - ratele pe termen lung nu se modifică sau chiar cresc, dacă se anticipează că
schimbarea se va inversa rapid
• Efect final: sunt afectate deciziile de consum și de investiții => se modifică
cererea agregată
• Credibilitatea băncii centrale => ancorarea inflației => stabilitatea prețurilor